Bucurestiul in locuinte si locuitori de la inceputuri pana mai ieri (1459-1989)
Autor: Bogdan Suditu
Editura: Compania
Format: 16x23 cm
Nr. pagini: 388
Coperta: brosata
ISBN: 978-606-680-016-7
Anul aparitiei: 2016
Bucurestenii si casele lor
Orice oras mare se povesteste mereu. Povestea, facuta pentru unii din fotografii sau filme, iar pentru altii din documente, anecdote si destine stranse in volume, ramane fatal partiala si cere completari, explicatii, note de subsol. Capitala ca spatiu al locuirii (nu scena a evenimentelor, nu colectie de edificii, nu Targ al Mosilor...) e insa o cale sigura de a agrega informatii despre oameni si locuri, energii si interese vitale care au construit deopotriva ziduri si moduri de a fi. Intelegem „totul” afland CINE si CUM s-a instalat in Bucuresti, DE CE s-a mutat, UNDE si CAND a plecat de acolo. O astfel de poveste „interdisciplinara” ne poate spune doar cineva care stie geografie umana si administratie publica, intelege urbanism, economie si finante, pune cap la cap istorie si recensaminte, legi si reglementari, statistici si registre, rasfoieste reviste, citeste memorialistica si urmareste actele de guvernare propriu-zise dincolo de discursul oficial. Marele oras, Bucurestiul, apare astfel ca un campion al schimbarii - plin de farmece si traume, cu eroi si hoti, cu visatori, smecheri si multe milioane de supravietuitori.
Cartea lui Bogdan Suditu, ``Bucurestiul in locuinte si locuitori de la inceputuri pana mai ieri (1459-1989)``, a fost, de altfel, o mare surpriza si pentru editor. Avea marca unui om de scoala noua dar nu-i lipsea camara vechii scoli. Arata ca se poate face analiza si relatare obiectiva, informata si antrenata in concepte moderne, fara a descarna insa tabelele si procentele lor, ba chiar dimpotriva, urmarind efectele judecatilor din comitete corporatiste sau de partid, municipale si fiscale pana in sufrageria sau ograda familiei, care avea sa le aplaude ca pe o incitare la investitie imobiliara sau sa le incaseze ca pe un knock-out dezastruos. Aducea fotografii, schite si harti in care eram invitati sa observam ceva mai mult decat aburii romantici ai trecutului, si anume urmele unor politici urbane si corolarul lor, mobilitatile rezidentiale, cu detalii de migratii si explozii ale cutumelor sociale care dau sens starii culturale si morale a unui loc.
In interiorul acestei „mari surprize” - vocea si mintea unei noi generatii de valoare - se afla multe si deloc marunte surprize punctuale. Pasionatii cartilor despre Bucuresti stiu, de pilda, ca toti calatorii straini se aratau surprinsi pana tarziu, in memoriile lor, descoperind aici o capitala cotropita de verdeata (si praf), avand ca puncte de reper sute de clopotnite. Dar abia parcurgand cateva zeci de pagini din cartea de fata vor descifra motivele prezervarii prin seculi a verdetii si „insurubarea” casei (mica sau mare) cu gradina in modelul mental al locuirii in oras (altul decat cel vestic, deja cladit din multa piatra si fier), precum si puntea naturala a acestei locuiri spre cea rurala, indelung conservata si ea in zonele rezidentiale periferice.
Cei care au fost o clipa dispusi sa creada ca interbelicul romanesc e supralicitat, inchizandu-le naivilor ochii la saracie, analfabetism si derive extremiste, vor gasi un tablou impresionant al cresterii rationale, al dezvoltarii impetuoase a capitalului national, al constructiilor rezultate din masuri intelepte si prestatii profesioniste, din obligatiile impuse companiilor de a-si caza omeneste angajatii, din mecenat, ca si din jocul logic al creditarii. La fel de concreta e si intalnirea cu actiunile de specula, cu „reusita” imbogatitilor de razboi si cu malformarile impuse chiriasilor si proprietarilor de legile rasiale in anii ’40.
Tot o surpriza este tratamentul nediferentiat de care are parte in acest volum cataclismul comunist dezlantuit asupra orasului. Caci, de regula, aceiasi impatimiti de Bucuresti prefera sa se opreasca pudic la monumentele urbei de dinainte de 1945, la faptele locale nobile si la secvente de pitoresc balcanic, intorcand spatele unei stalinizari fortate, ramase si acum de nedigerat chiar pentru cei care traiesc zi de zi in grila ei. (E drept ca abia la inceputul anilor 2010, cand s-a pus problema restructurarii cartierelor de blocuri din anii socialismului in orasele fostei Germanii de Est, in Berlin inclusiv, primarii si urbanistii lor au constatat cu stupoare ca localnicii se opun oricaror transformari „pozitive”: asa a fost si trebuie sa ramana orasul nostru - spun ei -, asta e copilaria si tineretea noastra, nu vrem sa ne fie demolate !) Dar „blocuirea” nu a fost o operatiune otova si nici rezultatul ei nu e o apa si un pamant. Bogdan Suditu desface felie cu felie noua filosofie rezidentiala, fiecare etapa avand propria ideologie daltuita in documente, scopuri anume, buget dramuit, forme diferite de arhitectura si constrangeri de buletin care fac din locuire un instrument de modelare sociala si individuala. Nici demolarile nu au fost toate la fel (e un drum lung de la asanarile utilitare din anii ’50 la absurditatile discretionare de dupa 1984), ci, „in lumina” comandamentelor politice (atomizare, uniformizare, izolare), le vedem mutand la inceput o strada intreaga intr-un bloc, pentru a sfarsi risipind o alta strada prin scari de blocuri din trei sectoare...
Cat de importanta e casa pentru locuitorii unui oras? Cine nu s-a gandit niciodata la asta va gasi raspunsuri uimitoare in Bucurestiul in locuinte si locuitori. Si nu e oare graitor faptul ca „prin Decretul-lege nr. 1 din 26 decembrie 1989 privind abrogarea unor legi, decrete si alte acte normative, Consiliul Frontului Salvarii Nationale a hotarat abrogarea a 13 legi, decrete si alte acte normative emise de fostul regim dictatorial [...], dintre care patru acte normative aveau legatura cu domiciliul, locuirea si planificarea (sistematizarea) urbana si teritoriala”? E sigur ca Bogdan Suditu nu avea nevoie de o asemenea proba pentru a sluji cu atata aplicatie cauza locuirii. Mai degraba pare sa fi fost inspirat de la bun inceput de intelepciunea populara care-l sfatuieste pe om cum sa-si implineasca viata: sa-ti faci o casa, sa cresti un copil si sa plantezi un copac.
Adina Keneres
CUPRINS:
Din ce se compune perspectiva acestei carti 11
Locuri, locuinte, locuire - moduri de viata 15
Inceputurile: un ciorchine de mahalale pana la Marele Foc (1847) 31
Primul val de modernizare a Capitalei (1848-1918) 61
Bucurestiul interbelic: o doza de Romania Mare, una de criza si una de razboi 97
Prima etapa a comunismului: «omul nou» bucurestean de la razboi pana in 1965 165
A doua etapa a comunismului: Bucurestii de fier si beton ai «epocii de aur» 259
Bucurestii de santier: centru amputat, revolutie pe hartie, tranzitia nimanui... 319
Note 343
Bibliografie 369
Textul este insotit de 143 de imagini (fotografii, harti, documente), 600 de note (de referinta si de continut) si o vasta bibliografie.
DESPRE AUTOR:
Bogdan Suditu (nascut in 1974 la Buzau) este conferentiar la Facultatea de Geografie, Departamentul de Geografie Umana si Economica, a Universitatii din Bucuresti, doctor al Universitatii din Bucuresti in cotutela Universitatii din Angers, Franta (2006), si diplomat al Scolii Nationale de Administratie (ENA) de la Strasbourg, Franta (2010).
Si-a inceput cariera la Universitate, pentru a lucra apoi cativa ani (2006-2013) in administratia publica centrala pe teme consacrate politicilor de locuire, urbanismului si amenajarii teritoriului, dar a revenit la catedra (unde tine cursuri de geografie sociala, analiza si planificare urbana, politici de locuire si gestiune a zonelor rezidentiale, geografia Bucurestiului, precum si cursul de introducere in dreptul urbanismului la masterul organizat de Facultatea de Drept impreuna cu Universitatea de Arhitectura si Urbanism «Ion Mincu», Universitatea Paris I, Franþa, si Universitatea din Louvain, Belgia).
A parcurs stagii de formare in domeniul administratiei publice in tara (INA) si de perfectionare profesionala in strainatate, coordonand, la randul sau, studii si proiecte privind migratia, probleme de locuire si de ameliorare a habitatului, toponimie.
Cu o bogata activitate de cercetare in domeniul socio-demografic si numeroase participari la seminarii si conferinte nationale si internationale pe teme de locuire, planificare urbana si mobilitate rezidentiala, a publicat, de asemenea, singur sau in colaborare, zeci de studii de specialitate in carti si reviste incepand din anul 2000. Este autorul/coordonatorul volumelor: ``Mobilitati si strategii rezidentiale urbane si periurbane. Studiu de caz - Bucuresti``, Editura Universitatii din Bucuresti, 2011; ``Perspectivele politicii de migratie in contextul demografic actual din Romania``, Institutul European din Romania, Bucuresti, 2013; ``Marketing teritorial``, Editura Universitara, Bucuresti, 2015.