Cartea muntilor si alte scrieri

DESPRE CARTE

Nu doar iubitorii de munte trebuie sa aiba cat mai la indemana „Cartea muntilor”’ una dintre lucrarile de capatai ale literaturii noastre turistice. Ci oricare cititor obisnuit, indiferent de varsta, fiindca autoarea, celebra Bucura Dumbrava, are in vedere nu doar altitudinile alpine otova, cu tot ce reprezinta ele, ci si, metaforic vorbind, muntele dinauntrul fiecaruia dintre noi. Nu poti cuceri potecile montane, peretii de piatra, piscurile inalte daca, intr-un fel sau altul, nu urci si muntele din tine. Este, de fapt, aspiratia sublima si divina - ca sa pastram spiritul cartii - a fiecarei existente umane.

„Cartea muntilor” tocmai a aparut in „Colectia Verde” a Editurii „Romania pitoreasca”. Este pentru prima data, de la ultima ei editie (a III- a) din 1943, cand vede lumina tiparului intr-o forma integrala, neavand nici un rand sau cuvant cenzurat. Este un veritabil eveniment.

Dar, poate va intrebati, cine a fost, totusi, Bucura Dumbrava?

S-a nascut la Bratislava, in anul 1868, purtand numele de Fanny Seculici (uneori apare si cu o alta ortografie). Cinci ani mai tarziu familia i se stabileste la Bucuresti, lucru obisnuit in epoca, datorita domnitorului (din 1883, rege) Carol I, in preajma caruia au venit numerosi alogeni, de expresie germana, mai cu seama.

Capitala avea sa-i fie intalnirea cu Carmen Sylva - numele literar al Reginei Elisabeta -, cea care o descoperea, ca incepatoare intr-ale poeziei, pe adolescenta Stefania Seculici, incurajandu-i drumetiile montane, scrisul si apropiind-o de Curtea Regala si cercul ei de prietene. Tot Carmen Sylva este cea care o „naseste”, dandu-i pseudonimul de scriitoare - Bucura Dumbrava.

Autoarea romanelor istorice „Haiducul” (1907) si „Pandurul” (1914) n-a fost doar o exceptionala inima legata prin toate simturile si tresaririle de natura, cu tot ceea ce inseamna imensa ei bogatie, o scriitoare de un rafinament aparte, o incantatoare exceptie feminina in randul „amantilor naturii de la noi” - Calistrat Hogas ori Nestor Urechia fiind capi de lista; Bucura Dumbrava, dincolo de gratiosul ei har in arta scrisului, s-a dovedit un neasteptat si sarguincios om de actiune in folosul turismului. Un remarcabil pionier al domeniului. Este poate suficient sa amintim ca, alaturi de Mihai Haret si Emanoil Bucuta, a intemeiat „Hanul Drumetilor”, asociatie care, intre altele, a ridicat, in vara anului 1920, adapostul din padurea Cocora - locas confortabil, dotat cu biblioteca, sala de conferinte si muzeu - „unde membrii asociatiei, in schimbul unei plati modeste, sa capete pensiunea completa, care sa-i scuteasca de grija adapostului si hranei, lasandu-le intreaga libertate de spirit pentru cunoasterea si cercetarea Bucegiului apropiat.” Din lipsa insa de clienti - lumea a preferat hotelurile din Sinaia! - adapostul a functionat doar pana in septembrie 1922, cand, incetandu-si existenta, inregistra un deficit de peste 20.000 lei... Mai inainte de „Hanul Drumetilor”, Bucura Dumbrava infiintase Asociatia „Chindia”, cu preocupari, dincolo de cele presupus oculte, de salvare a unora dintre valorilor culturii populare - dansuri, cantece, costume etc.

Bucura Dumbrava s-a inaltat catre un alt vazduh la intoarcerea din India, unde participase la un congres de teozofie, de care se atasase fervent in ultima parte a vietii sale. Cu gandul la munte, poate la Bucegii sai, in primul rand, si-a dat blandul duh departe de tara, la Port-Said, in ziua de 26 ianuarie 1926. Mult mai multe detalii despre Bucura Dumbrava pot fi aflate in prefata dedicata volumului realizat de „Romania pitoreasca”.

Editia aparuta in „Colectia Verde” cuprinde „Cartea muntilor” si „Pe drumurile Indiei. Cele din urma pagini. Scrisori” (1927). Am facut loc - cred ca apare pentru prima data intre coperti de carte - si pentru insemnarea „O candela...” Este un text care a fost tiparit, initial, in revista „Flacara”, prin anul 1915. Noi l-am preluat insa din revista „Boabe de grau”, din ianuarie 1933. O veritabila bijuterie se arata si aceasta trista si superba „metafora”. „Are forma de scrisoare-raspuns unei prietene numite cu numele ei de munte. Cozia e, mi se pare, d-na Otilia-Mihail Otetelesanu”, nota acelasi Emanoil Bucuta. Pe langa faptul ca, prin aceasta editie inedita ca structura, se ofera posibilitatea cunoasterii nu numai a genezei „Cartii muntilor”, dar si a altor multor taine din laboratorul de creatie si preocupari teozofice ale autoarei, captivanta este si ilustratia de epoca. Intre care si cateva portrete ale Bucurei Dumbrava, mai putin cunoscute.

„Cartea muntilor”, ca si celelalte scrieri randuite in acest volum, reprezinta o fascinanta piatra de temelie pentru literatura de turism din Romania. Dincolo de trecerea anilor - care, desigur, lasa unele urme inerente - aceste fermecatoare pagini emana ceva din candoarea, prospetimea si trainicia Varfului si Lacului Bucura. Este insusi spiritul Muntelui, cu tot ceea ce, vazut si nevazut, ne cheama la el...

Mihai OGRINJI

(sursa: www.presadeturism.ro)

DESPRE AUTOARE

Autoarea acestei lucrari cuprinzatoare nu trebuie cautata la masa ei de scris, ci pe varfurile cele mai inalte ale muntilor, in pusnicie, langa batranii calugari, pe plaiuri langa ciobani, pe malurile taurilor linistite ale Negoiului, pe vant si furtuna, pe ger si zapada o gasim pe crestetele Carpatilor, iara noptile de vara in stane sau langa paraie, rapind basmele sale lunii.

De s-ar fi nascut in Romania, ea n-ar fi putut-o iubi cu mai mare dragoste. Tara romaneasca pentru ea este fara de cusururi. Totul e frumos aci si cand am citit ca chiar praful i se pare argintiu, atunci am inteles cat de nemarginita ii este iubirea.

Descrierile ei sunt atat de adevarate incat cei care le-au citit parca vad tara, si cand i-am venit in ajutor ca sa-si gaseasca un pseudonim, nici unul nu mi s-a parut mai potrivit ca Bucura Dumbrava. Unii au crezut ca sub acest nume se ascunde Carmen Sylva. Din nenorocire, nu era asa. Niciodata nu as fi avut rabdarea sa rasfoiesc nenumaratele arhive, niciodata nu mi-ar fi fost cu putinta sa cercetez toate locurile descrise de ea...

Carmen Sylva (Regina Elisabeta a Romaniei)

CUPRINS

Prefata - Bucura Dumbrava era numai romanca! 5

CARTEA MUNTILOR
Inchinare 17
Plecarea 18
Tovarasii 20
Hainele si dichisul drumetului 22
Hrana 25
Economia fortelor 27
Intrebarile 29
Cuviinta 30
Conversatia 32
Focul 33
Stanele 38
Florile 39
Antotimpurile 50
Apararea muntilor 57
Duhul muntilor 60
Stancile 75
Singuratatea 81

ALTE SCRIERI
O candela 93
Steagul albastru 96
Invataturi de viata pentru Carol Eduard 101
In lumea teozofiei 107
Scrisori 115
Pe drumurile Indiei 130