Coaja si miezul sau despre evacuarea Omului
Autor: Radu Pintea
Editura: Tiparg
Seria: Biblioteca Revistei Curtea de la Arges
Format: 14,5x20,5 cm
Nr. pagini: 232
Coperta: brosata
ISBN: 978-973-735-957-5
Anul aparitiei: 2017
DESPRE CARTE
Creata la origine pentru a fi de ajutor Omului, masina de calcul a mers mai departe si-l aduce pe om in stransoare de menghina. In ciuda focurilor de artificii triumfaliste, conflictul dintre inteligenta umana si inteligenta artificiala va pune punct Lumii asa cum o cunoastem noi si o va impinge cu o diviziune mai aproape de o rasa hibrida, nemaivazuta si nemaiauzita pana azi si totusi eronat recunoscuta sub denumirea de extraterestra. Cand ea e, de fapt, doar extraumana. Singura problema cu adevarat serioasa e daca acceptam sau nu Apostazia...
CUPRINS
Prefata 7
Coaja si miezul 9
Fata in fata 14
Politica arcadiana sau politica digitala? 1
O epocala victorie 22
OMO sau critica logicii hibride 30
Natura informatiei - o perspectiva strict personal, eclectic asupra chestiunii 38
Natura catastrofei 56
Bolsevizarea digitala la nivel planetar 60
Extazul tehnologic si agonia omului 67
Scriitori si apasatori sau modele si scoruri 75
Paradoxul Olbers si autoritatea internetului 83
Despre traducere - o minuscula hermeneutica a interfetelor 91
Informatie si deformatie 101
Apocalipsa numenala 111
Educatia virtuala 120
Casute de toleranta 130
Ziua Mulsului-informatie, dezinformatie, deformatie 137
Natural si sintetic 145
Natura catastrofei 151
Mustafa nu e turc: un studiu despre Regenta 159
Digital contra National - natura chestiunii 165
La limita 172
Virtual si real: pe viata si pe moarte 182
Omul aglomerat - sau natura crizei 190
R.I.P. lectus, Rap auditoribus (in limba romana) 201
Fenomenologia virtuala - despre etica psihotronica in era informatica 213
Statul in era digitala 224
Fiinta sub flux 234
Avem inteligenta. Ce facem cu ea? 246
Conjectura Swinburne 252
Postfata 262
AVERTISMENTUL POETULUI
Exagerez putin in titlu, in partea a doua, pentru a aduce vorba despre o „reteta” a lui Johan Galtung, celebrul politolog norvegiano-planetar, care spune undeva ca pentru a afla cum merge lumea trebuie intrebati femeile si poetii. Radu Pintea (RP de acum) este... Radu si nici direct poet nu poate fi numit, chiar daca scrie si poezie - el este insa o constiinta, pamantean cu sensibilitate de poet si informare in ale tehnologiei curente de... inginer energetician. Drept care avertismentul sau trebuie luat in serios: de decenii bune, homo sapiens se joaca de-a ucenicul vrajitor, straduindu-se sa ilustreze inca odata parabola, de data asta, ireversibil, la scara istorica - nanotehnologia, spune RP, informatica tot mai „moderna”, as generaliza, sunt pe cale sa-l modifice-controleze in mod esential pe om, sa-l transforme intr-un „periferic” al calculatorului, materializat in multiple forme, intr-un telefon smart cum e „la moda” acum sau, curand (?), intr-un chip implantat.
Panica, din exces de sensibilitate? Greu/prematur de spus. Vom muri si vom vedea, vorba poetului.
Dar...
Se spune ca traim inceputul celei de a patra revolutii tehnologice, pusa in miscare de conectivitate, legarea la retele a tot ce se poate lega, de la persoane la automobile, evident, prin canale informatice. Am ajuns cu totii niste netizeni, spune Mihai Nadin (in Civilizatia analfabetismului, titlu care ne suna parca tot mai familiar...). Primele trei revolutii industrial-tehnologice fusesera bazate pe progrese mai degraba tehnice (respectiv, forta aburului, electricitate, calculatoare), a patra vine cu saltul de la sisteme de dimensiuni „rezonabile” la sisteme mari. La fel cum sistemul-mare numit creier functioneaza (ma refer la nivelul informational, nu la cel fiziologic) intr-un mod „misterios” (cine poate spune cum devine creierul minte?), la fel nu putem prevedea comportarea sistemelor mari informatice. Si sunt realmente mari, mai ales pentru ca au componente mici, de nivel nano...
Imi place sa repet o povestioara SF de prin anii ’70-’80 (cand RP insusi debuta ca scriitor, chiar in preajma literaturii SF!), care poate fi considerata folclorica (recunosc ca nu-mi amintesc autorul) prin semnificatia ei: informaticienii vremii s-au gandit sa lege intre ele calculatoarele vremii, asa greoaie cum erau; zis si facut, globul tot a participat la proiect, numai ca, la final, oamenii au realizat ca nu au pregatit si o mega-problema pentru un asemenea mega-creier-electronic (prin anii aceia, chiar se mai folosea termenul); drept care s-a intrunit un conclav de oameni intelepti care, dupa dezbateri adanci, a produs Intrebarea... „Exista Dumnezeu?”... Mega-calculatorul a primit provocarea, a palpait o vreme, consumand, desigur, megawati de electricitate, ca asa era pe atunci, si, dupa un timp, raspunsul a aparut pe o banda perforata: „da, de acum exista!”
O exagerare SF, am putea zice - deloc!, ne raspunde RP. Reteaua ne inconjoara, suntem prizonierii ei, ai Fluxului, ai bombardamentului informational, ai schimbarilor de paradigma, insidioase dar necrutatoare - nu detaliez, cele doua sute si ceva de pagini care urmeaza demonstreaza acest lucru, cu detalii, exemplificari, argumente, pornind din varii directii, dar ajungand la aceeasi concluzii.
Multe pagini, prea multe pentru cititorul cu un ochi spre ecranul de alaturi, care clipeste nerabdator, facandu-l pe cititor nerabdator sa-l „linga” cu degetul... iar asta tocmai e o dovada in plus ca avertismentul lui RP este motivat si binevenit!...
As putea adauga la argumentele cartii, cu detalii din propria-mi experienta profesionala sau cu referiri la carti recente, intarind afirmatia ca se intampla ceva in inteligenta artificiala, in informatica in general, ceva spectaculos, dupa decenii de promisiuni si pasi mai degraba mici pana acum vreo trei-patru ani. Demonstratoare automate de teoreme, traducere automata, automobile fara sofer, roboti de tot felul, sisteme expert care-i concureaza cu succes pe avocati si pe medicii diagnosticieni si, peste toate, total neasteptatul eveniment al realizarii unui program (ma rog, unul complex, un proiect am putea spune) care l-a invins, in martie 2016, la GO pe un jucator de nivel 9 dan, profesionist, din Coreea de Sud.
Explicatia? Forta bruta mereu crescatoare a calculatoarelor plus legarea la retea plus strategii noi de folosire a calculatoarelor si retelelor, unele imitand natura (calculul natural, mai ales inspirat din biologie, este o preocupare veche a informaticii, in ultima vreme dand rezultate spectaculoase - si greu de explicat altfel decat prin „efectul de sistem mare”). Nanotehnologia din „calculatorul planetar”...
Si, cate altele vor urma...
Ma opresc la aceasta incheiere ingrijorata - chiar daca-mi amintesc si zicala (sa fi fost doar propaganda?...) ca „omenirea nu-si pune decat probleme pe care ea insasi le poate rezolva”. De altfel, si RP pare a fi optimist, fie si numai punandu-si intrebarea daca exista viata dupa internet... Raspunsul lui se gaseste intr-o carte pe care la un moment dat ne-o promite chiar in cartea de fata - asadar, nu-l stiu...
*
Volumul acesta a crescut din articole publicate in revista Curtea de la Arges - unde pot fi gasite si alte interventii-avertisment, adesea „rimand” cu serialul de fata. Cititorul probabil le stie (sau le poate afla la www.curteadelaarges.ro).
Inainte de a-i multumi autorului, pentru carte si pentru semnalul de alarma din carte, trebuie neaparat semnalat stilul sau, luxurianta frazei, bogatia lingvistica, voluptatea scrierii, erudita, patimasa, ba chiar picanta pe alocuri, cu reveniri in spirala, febrile si sfatoase in acelasi timp. Iar stilul este omul, se zice (omul inca nesupus masinii)...
Gheorghe Paun
Octombrie 2017, Curtea de Arges
DESPRE AUTOR
Radu Pintea s-a nascut in 5 octombrie 1956 in Bucuresti. A absolvit Institutul Politehnic Bucuresti in 1981, facultatea de Energetica. A publicat careuri de cuvinte incrucisate, povestiri fantastice („Calatoriile pasarii Vyt” fiind premiata pentru originalitate), romane („Aerostatul inocentilor” - premiul de debut in roman la Editura Albastros in 1981), „Tarmul homarului” (Editura Eminescu, 1996), eseuri („Coaja si miezul - sau despre evacuarea Omului”, Editura Tiparg, 2017), traduceri ( printre ultimele: J.J.Fux - „Urcus spre piscul muzelor - sau Arta contrapunctului”, Editura Muzicala, 2017, „W.A.Mozart, Principiile acompaniamentului cu basi generali” - in curs de aparitie la Editura Muzicala ), poezie („La sud de Gara de Nord”, „In calea vremii”, „Steagul uitat” - la Editura Electra). Din 1986 lucreaza la General Turbo S.A. (fosta I.M.G.B.). Este casatorit si are 3 copii. Locuieste in Bucuresti. Poate fi contactat la user.rfpintea@yahoo.com