Ecologie aplicata
Autor: Stoica Preda Godeanu
Editura: Academiei Romane
Format: 21,5x30,5 cm
Nr. pagini: 790
Coperta: legata
ISBN: 978-973-27-2332-6
Anul aparitiei: 2013
Referenti stiintifici:
Prof.univ. Marian-Traian Gomoiu, membru corespondent al Academiei Romane
Prof.univ.dr. Leontin Stefan Peterfi, membru corespondent al Academiei Romane
Cartea este ilustrata cu 331 figuri si contine 169 tabele.
CUVANT INTRODUCTIV:
Un tratat care ne lipsea
Domnul prof.dr. Stoica Preda Godeanu ne-a obisnuit cu lansarea in literatura stiintifica romaneasca a unor tratate de inalt nivel academic. De data aceasta ne propune o premiera pentru literatura ecologica: tratatul de ECOLOGIE APLICATA.
Ernst Haeckel a simtit nevoia, la mijlocul veacului al XIX-lea sa creeze o noua ramura a stiintelor biologice, menita sa conduca la cunoasterea concreta a modului in care natura se autogospodareste - Ecologia. Ecologia reprezinta o invitatie la cunoasterea interrelatiilor dintre organisme pe de o parte si intre acestea si mediu, pe de alta parte.
Fara teama de a gresi, consideram ca discipolul lui Ernst Haeckel, doctorandul sau, Grigore Antipa a fost primul cercetator care a aplicat gandirea ecologica in cunoasterea Dunarii in general si a Deltei Dunarii in special, ca ecosisteme acvatice naturale. A fost un deschizator de drumuri in ceea ce priveste aplicarea conceptiilor ecologice in cercetarea stiintifica si in activitatile umane in domeniul hidrobiologiei.
Abia pe la mijlocul secolului al XX-lea Ecologia a inceput sa cunoasca o dezvoltare exploziva, devenind oarecum o stiinta la moda. Pacat ca pentru unii reprezinta doar o moda. Ca urmare a acestui avant s-au pus bazele Ecologiei teoretice si s-au ramificat pana la refuz directiile cercetarilor ecologice: autecologie, sinecologie, ecologia plantelor, ecologia animalelor, ecologia microorganismelor, ecologie agricola, ecologie silvica (forestiera), ecologie umana, ecologie sociala, ecologie politica etc.
Ecologia a devenit o moda; toata lumea vorbeste de ecologie, dar putini inteleg esenta sa si mai ales aplicarea in viata cotidiana a principiilor ecologice.
Salutam initiativa domnului prof.dr. Stoica Preda Godeanu de a lansa in literatura stiintifica romaneasca un tratat de Ecologie aplicata. Acesta reprezinta un ghid practic, un instrument de lucru deosebit de util pentru cei ce doresc cu adevarat sa aplice principiile ecologice in activitatea umana.
Urmarind cuprinsul acestui volum poti sa afirmi, la prima impresie, ca toate aceste ramuri ale ecologiei au fost demult elucidate si aplicate in practica. Aprofundand insa continutul lucrarii, constati, si de data aceasta, ca prima impresie poate fi fara suport. Urmarind fiecare capitol in parte ajungi la esenta, descoperi care sunt, cu adevarat, cerintele realizarii unei ecologii aplicate in aceste domenii.
Rasfoind tratatul domnului profesor dr. Stoica Preda Godeanu, ramai placut impresionat de volumul de informatii oferite, de stilul academic in care sunt prezentate acestea si de ilustratia foarte bogata si complexa, care usureaza mult urmarirea continutului stiintific. Fiecare capitol are structura unui manual dedicat problematicii respective. Urmarind doar cuprinsul fiecarui capitol iti dai seama de complexitatea problemelor abordate si de structura unitara a intregului volum. Personal sunt impresionat de bogatia si actualitatea informatilor prezentate, de vasta documentare si de stilul particular in care informatiile sunt prelucrate. Avand o remarcabila experienta in domeniile ecologiei teoretice si aplicative domnia sa are o capacitate unica de cuprindere si de intelegere a proceselor si principiilor ecologice.
Este suficient sa urmaresti capitolele: Ecologia agricola, Ecologia praticola, Ecologia forestiera si Ecologia landsaftului ca sa-ti dai seama cum trebuie inteleasa aplicarea in practica a conceptelor ecologice. Nu poti face ecologie agricola daca nu intelegi caracteristicile ecologice ale agroecosistemelor, daca nu „simti” cum in natura se desfasoara marele circuit biogeochimic intr-un astfel de sistem, diferit de sistemele forestiere, de pasuni sau fanete naturale si de landsafturi. Autorul are meritul de a defini clar aceste sisteme ecologice si de a scoate in lumina caracteristicile lor structurale si functionale. Cum poti sa ai pretentia sa realizezi o agricultura ecologica daca inlocuiesti soiurile locale bine adaptate si productive cu organisme modificate genetic sau cu soiuri straine de astfel de medii, iar produsele naturale sanatoase si hranitoare sunt denaturate la nesfarsit de E-uri deosebit de periculoase.
In zadar vorbim de Ecologie forestiera daca cei chemati sa gospodareasca si sa protejeze padurile nu inteleg rolul ecosistemelor forestiere in sanatatea naturii si a omului.
Termenul de ecologie praticola circula mai putin in literatura ecologiei romanesti. Este meritul autorului de a elucida sfera de cuprindere al acestui domeniu al ecologiei. Considerand ca termenul de pajisti nu este pe deplin adecvat face o clasificare a acestor ecosisteme (destinate asigurarii hranei animalelor domestice. Acestea sunt prezentate in esenta lor, fiind surprinse caracteristicile fiecarui tip.
Acvacultura a cunoscut in ultimele decenii o dezvoltare miraculoasa; reprezinta speranta de viitor a hranirii populatiei umane. Autorul ne atrage insa atentia ca fara aplicarea corecta a principiilor ecologiei nu putem obtine ceea ce dorim: obtinem organisme furajate excesiv, cu carnea plina de hormoni si cu diferite produse farmaceutice sintetice si poluarea iazurilor atunci cand se practica acvacultura pe suprafete extinse.
Ecologia proceselor degradative este un capitol cu totul inedit, care merita toata atentia. Nu putem vorbi de marele circuit biogeochimic al naturii daca nu intelegem pe deplin rolul organismelor descompunatoare si ecologia lor. Pornind de la impartirea ecologica a organismelor in producatori, consumatori si descompunatori autorul reuseste sa ne demonstreze ca fara descompunatori viata pe Terra nu poate exista. Ei asigura functionarea marelui circuit biogeochimic al naturii. Desigur ca procesele degradative pot provoca si mari neajunsuri omului atunci cand le neglijam sau cand nu le intelegem pe deplin valentele.
In schimb, prin cunoasterea ecologiei microbiotei descompunatoare si a proceselor de fermentatie, in esenta lor si valorificarea lor in practica, omul poate avea castiguri impresionante. Autorul aduce ca argumente unele dintre sistemele ecologice create de om, care reprezinta ceea ce numim ecologie aplicata:
- instalatii de epurare a apelor;
- instalatii de prelucrare a reziduurilor solide;
- producerea de antibiotice;
- prelucrarea controlata a unor produse alimentare;
- producerea vinului, a berii si a unor bauturi alcoolice;
- cultivarea ciupercilor, etc.
Problema ecologiei landsaftului este deosebit de complexa si mai putin elucidata in literatura de specialitate. In primul rand se pune problema elucidarii acestei notiuni, a conturarii sferei reale de cuprindere. Depasind notiunea de peisaj, autorul prezinta unele caracteristici structurale si functionale ale landsaftului. Prin landsaft nu trebuie sa intelegem doar anumite tipuri de ecosisteme naturale si antropizate cuprinse intr-o anumita zona geografica, ci trebuie sa tinem seama si de puternica amprenta umana imprimata de stilul de viata, de traditii, de felul de a fi, de cultura si evolutia istorica a populatiei din zona respectiva. Autorul ne prezinta in mod clar unele dintre obiectivele si principiile de baza ale ecologiei landsafturilor. Landsafturile fiind teritorii bine delimitate, autorul pune problema principiilor ecologice care trebuie sa stea la baza amenajarii acestora.
Capitolul ``Ecologia daunatorilor si a speciilor invazive`` este foarte important pentru ceea ce inseamna ecologie aplicata. Intelegand Ecologia ca stiinta care studiaza modul in care se autogospodareste natura, trebuie sa intelegem ca in natura functioneaza (sau mai bine spus au functionat inainte de interventia oarba a omului impotriva daunatorilor pe care el i-a generat) anumite mecanisme de autoreglare care asigura un anumit echilibru natural. Ceea ce este grav in zilele noastre este ca numarul de specii invazive a crescut in toate mediile, devenind daunatori deosebit de periculosi.
Asa-numitele specii daunatoare cu care lupta omul in agricultura si silvicultura sunt speciile fitofage care au fost favorizate de om prin oferirea ca hrana a unei biomase vegetale considerabil mai mare decat productia naturala, ca urmare a aplicarii agriculturii si mai ales a agriculturii intensive. In competitia cu celelalte specii unii fitofagi au castigat si au inceput sa aiba o dezvoltare exponentiala, nefiind urmariti de un cortegiu de dusmani naturali pe masura, devenind astfel specii daunatoare. Luptand impotriva acestora cu mijloace chimice, fara a cunoaste valentele ecologice ale speciilor, omul a provocat dezechilibre ecologice grave, care au dus la aparitia unor daunatori din ce in ce mai periculosi. Consideram ca in acest domeniu, fara cunoasterea si aplicarea corecta in practica a principiilor ecologice, nu se poate face nimic.
Ecologia organismelor modificate genetic este o problema noua, dar de mare actualitate. Organismele modificate genetic trebuie sa constituie un adevarat semnal de alarma pentru intreaga omenire; este un domeniu care poate fi trecut in ceea ce putem numi ecologie politica, pe care ar trebui sa-l inteleaga perfect politicienii zilelor noastre.
Nu ne propunem sa analizam fiecare capitol in parte. Ne mai oprim si asupra capitolului ``Ecologia si problemele majore ale planetei``, care nu reprezinta altceva decat o Ecologie a supravietuirii planetei si a omului. Autorul ne atrage atentia asupra celor mai grave probleme care vizeaza existenta societatii umane: cresterea demografica, alimentatia, urbanizarea, regresia padurilor, degradarea si eroziunea solurilor, poluarea globala, scaderea diversitatii biologice, modificarile climatice etc. Toate acestea au o importanta cu adevarat vitala pentru ceea ce inseamna supravietuirea omenirii si chiar a planetei.
Extrem de importanta pentru sanatatea populatiei umane si se pare nu atat procurarea hranei necesare, cat calitatea acesteia. In ultimele decenii a avut loc denaturarea hranei naturale prin introducerea de aditivi alimentari, asa-numitele E-uri, care reprezinta un adevarat pericol. Mai mult decat atat, se incearca sa se impuna in mod fortat, in unele state, intre care si Romania a nimicitorului CODEX ALIMENTARIUS, care este contrar unei alimentatii sanatoase, cu adevarat ecologice sau biologice (organice). Un pericol la fel de amenintator, daca nu si mai mare, este impunerea peste masura a medicamentelor sintetice, cele mai multe cu grave efecte secundare. Ceea ce este paradoxal este faptul ca ecologii nu-si fac cu nimic simtita vointa si prezenta.
Autorul considera ca problema aplicarii in practica a principiilor ecologice se poate realiza doar prin crearea unei noi economii, a unei bioeconomii si, ca sa ajungem de unde am plecat, trebuie sa precizam ca termenul de bio-economie a fost introdus in ecologie de catre Grigore Antipa.
Tratatul de Ecologie aplicata, al domnului Stoica Preda Godeanu este o lucrare unica, de mare actualitate, care se cerea a fi scrisa. El este un ecolog de mare tinuta academica, recunoscut pe plan national si international, specialist care poate fi considerat pionier ai ecologiei aplicate in Romania.
Consideram ca acest tratat este un pretios instrument de lucru pentru toti specialistii din domeniul ecologiei: practicanti, cercetatori, profesori, studenti, masteranzi, doctoranzi si chiar pentru politicieni. Il felicitam pe autor si asteptam noi contributii stiintifice in acest domeniu.
Prof.dr. Gheorghe Mustata
Universitatea „Al.I.Cuza” Iasi
Membru titular al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania
CUPRINS:
Cuvant introductiv 9
Prefata 15
INTRODUCERE 17
1. Ecologia si relatiile sale cu diferitele domenii ale activitatilor umane
2. Cum poate servi ecologia interesele omenirii
3. Ecologia teoretica versus ecologia aplicata
4. Formele sub care se prezinta ecologia aplicata
5. Viitorul ecologiei aplicate
Bibliografie
1. ECOLOGIE AGRICOLA 29
1.0 Introducere
1.1 Conceptul de agroecologie si importanta sa pentru agricultura moderna
1.2 Istoricul agriculturii
1.2.1 Originea si evolutia agroecosistemelor
1.2.2 Tipuri de agricultura
1.2.2.1 Agricultura itineranta
1.2.2.2 Agricultura sedentara traditionala
1.2.2.3 Agricultura intensiv-industriala
1.2.2.4 Agricultura biolgica/ecologica
1.3 Conceptul de agroecosistem
1.3.1 Componentele agroecosistemelor
1.3.2 Structura agroecosistemelor
1.3.2.1 Solul
1.3.2.2 Apa
1.3.2.3 Factorii climatici
1.3.2.3.1 Lumina
1.3.2.3.2 Temperatura
1.3.2.3.3 Precipitatiile
1.3.2.3.4 Chimismul aerului
1.3.2.3.5 Curentii de aer
1.3.2.4 Factorii biotici
1.3.2.4.1 Biodiversitatea .
1.3.2.4.2 Distributia biotei
1.3.2.4.3 Lanturi si retele trofice
1.3.2.4.4. Productia
1.3.2.4.5 Interactii
1.3.3 Functionarea agroecosistemelor
1.3.3.1 Circulatia substantelor
1.3.3.2 Conversia energiei si fluxurile energetice
1.3.3.3 Productia agroecosistemelor si recolta agricola
1.3.3.4 Interrelatii in cadrul componentelor agroecosistemelor (relatii biotop-biocenoza)
1.3.3.4.1 Interactii intrabiocenotice
1.3.3.4.2 Interactii intre componentele vii si cele nevii ale agroecosistemelor
1.3.3.5 Stabilitatea si homeostazia agroecosistemelor
1.3.3.6 Dinamica agroecosistemelor
1.4 Probleme speciale in ecologia agricola
1.4.1 Daunatorii plantelor cultivate
1.4.2 Organismele modificate genetic
1.4.3 Rolul omului in mentinerea agroecosistemelor
1.5 Tipuri actuale de agroecosisteme
1.6 Landsaftul agricol
1.7 Caracterizarea generala a ecosistemelor agricole
Bibliografie
2. ECOLOGIE PRATICOLA 85
2.0 Introducere
2.1.Conceptul de pratologie si importanta sa pentru zootehnie
2.1.1. Istoric
2.1.2. Importanta pajistilor si a terenurilor producatoare de furaje
2.2. Autecologia plantelor furajere
2.2.1. Plantele cele mai comune din pasunile naturale
2.2.2. Particularitatile biologice ale plantelor furajere
2.2.3. Cerintele ecologice ale plantelor furajere
2.2.3.1. Cerintele fata de factorii climatici si pedologici
2.2.3.1.1. Temperatura
2.2.3.1.2. Lumina
2.2.3.1.3. Gradul de circulare a aerului prin sol
2.2.3.1.4. Umiditatea solului
2.2.3.1.5. pH-ul solului
2.2.3.1.6. Nutrientii din sol
2.2.3.2. Cerintele fata de factorii biologici
2.2.3.2.1. Circuitul elementelor
2.2.3.2.2. Fluxurile energetice
2.2.3.2.3. Interactii biotice
2.2.3.2.3.1. Lanturi si retele trofice
2.2.3.2.3.2. Productia
2.2.3.2.3.3. Alte interactii
2.3. Conceptul de ecosistem praticol
2.3.1.Tipuri de ecosisteme praticole
2.3.1.1. Ecosisteme praticole naturale si seminaturale
2.3.1.1.1. Pasuni
2.3.1.1.2. Fanatele naturale
2.3.1.1.3. Pajistile naturale secundare
2.3.1.2. Culturile furajere de pe pajisti temporare (ecosistemele agricole de pajisti temporare)
2.4. Valoarea nutritiva a plantelor furajere
2.5. Dinamica, stabilitatea si echilibrele ecologice in ecosistemele praticole
2.6. Rolul omului in ecosistemele praticole
2.7. Caracterizarea generala a ecosistemelor praticole
Bibliografie
3. ECOLOGIE FORESTIERA 117
3.1 Definitie, problematica si scop
3.2 Relatiile ecologiei forestiere cu ingineria silvica
3.3 Structura ecosistemelor forestiere
3.3.1 Biotopul ecosistemelor forestiere
3.3.1.1Conditiile fizico-geografice si geologice
3.3.1.1.1 Relieful
3.3.1.1.2 Latitudinea
3.3.1.1.3 Altitudinea
3.3.1.2 Conditiile climatice
3.3.1.2.1 Lumina
3.3.1.2.2 Temperatura aerului
3.3.1.2.3 Apa din precipitatii
3.3.1.2.4 Curentii de aer
3.3.1.3 Factorii edafici
3.3.2 Biocenoza ecosistelemelor forestiere
3.3.2.1 Componentele ecosistemelor forestiere
3.3.2.1.1 Plante
3.3.2.1.2 Animale
3.3.2.1.3 Microorganisme
3.3.2.2 Lanturi si retele trofice
3.3.2.3 Etajele de vegetatie din ecosistemele forestiere
3.3.2.4 Structura spatiala si distributia ecosistemelor forestiere
3.4 Functionarea ecosistemelor forestiere
3.4.1 Producerea de biomasa si productivitatea ecosistemelor
3.4.1.1 Producerea de biomasa
3.4.1.2 Formarea necromasei; rolul ei in circuitele biogeochimice
3.4.1.3 Productivitatea ecosistemelor forestiere
3.4.2 Circuitele materiale
3.4.2.1 Circuitul biogeochimic al carbonului
3.4.2.2 Circuitul biogeochimic al oxigenului
3.4.2.3 Fluxul apei
3.4.2.4 Circuitul biogeochimic al azotului
3.4.2.5 Circuitul altor elemente minerale
3.4.3 Fluxurile energetice
3.4.4 Relatii intrapopulationale
3.4.4.1 Competitia
3.4.4.2 Stanjenirea
3.4.4.3 Favorizarea
3.4.4.4 Intrajutorarea
3.4.4.5 Raporturile de inmultire
3.4.5 Relatii interspecifice/interpopulationale
3.4.5.1 Relatii de nutritie
3.4.5.2 Relatii de aparare
3.4.5.3 Relatii de simboza
3.4.5.4 Relatii de convietuire
3.4.5.5 Relatii de trai specific ecosistemelor forestiere
3.4.5.6 Relatii de adapostire
3.4.5.7 Relatii de competitie interspecifica
3.4.6 Dinamica ecosistemelor forestiere
3.5 Tipuri majore de ecosisteme forestiere de pe glob
3.5.1 Padurile ecuatoriale vesnic verzi (sempervirente)
3.5.2 Padurile tropicale cu frunze cazatoare decidue (musonice)
3.5.3 Paduri si tufisuri mediteraneene sempervirente
3.5.4 Padurile de foioase decidue
3.5.5 Padurile boreale de conifere (taiga)
3.6 Ecosistemele forestiere naturale si cele create de om
3.7 Caracterizarea generala a ecosistemelor forestiere
3.8 Rolul ecologiei forestiere in gospodarirea padurilor
3.8.1 Fundamentarea ecologica a amenajamentului
3.8.2 Fundamentarea ecologica a masurilor silvotehnice
3.8.3 Fundamentarea ecologica a masurilor de protectie a padurilor
3.8.4 Fundamentarea ecologica a masurilor de gospodarire a vanatului si pestilor
3.8.5 Fundamentarea ecologica a lucrarilor de conservare si protectie a mediului
Bibliografie
4. ECOLOGIA IN ACVACULTURA 183
4.0 Introducere
4.1 Istoricul acvaculturii
4.2. Tipuri de acvacultura
4.3. Scopurile acvaculturii
4.3.1. Pentru suplimentarea hranei oamenilor
4.3.2. Pentru furajarea altor organisme (acvatice sau terestre) care servesc ca hrana oamenilor
4.3.3. In scopuri farmaceutice
4.3.4. In scopuri energetice
4.3.5. In alte scopuri de interes economic
4.3.6. In scopuri estetice
4.3.7. In protectia mediului
4.4. Problemele care stau in fata acvaculturii moderne
4.5. Viitorul acvaculturii
4.6. Principalele organisme utilizate in prezent in acvacultura
4.6.1. Pesti
4.6.2. Alte vertebrate acvatice
4.6.3. Crustacee
4.6.4. Moluste
4.6.5. Alte nevertebrate acvatice
4.6.6. Macrofite
4.6.7. Protoctiste
4.6.8. Procariote
4.6.9. Organismele folosite in acvaristica
4.7. Probleme de ecologie in acvacultura
4.7.1. Probleme de autecologie
4.7.1.1. Cunoasterea cerintelor organismelor in diferitele lor stadii de dezvoltare
4.7.1.2. Sesibilitatea la actiunea diferitilor factori de mediu
4.7.1.3. Hrana si eficienta utilizarii ei
4.7.1.4. Relatii intraspecifice
4.7.2. Probleme de sinecologie
4.7.2.1. Acvacultura monospecifica si cea polispecifica
4.7.2.2. Predatorismul
4.7.2.3. Boli si daunatori
4.7.2.4. Sinecologia organismelor care se instaleaza in mod natural, dar care nu vin in concurenta cu speciile cultivate de om
4.7.2.5. Lanturi si retele trofice
4.7.3. Probleme la nivelul ecosistemului in care se practica acvacultura
4.7.3.1. Problemele ecologice ale ecosistemului artificial creat de om
4.7.3.1.1. Schimbari ale calitatii apei in bazinele de acvacultura
4.7.3.1.2. Acvaristica si problemele lor ecologice
4.7.3.2. Problemele ecologice ale ecosistemului natural in care se amplaseaza instalatile de acvacultura
4.7.3.2.1.Calitatea apei din jurul fermelor de acvacultura
4.7.3.2.2. Acumularea de sedimente organice
4.7.3.2.3. Eutrofizarea bazinelor acvatice
4.8. Acvacultura organica/ecologica/ biologica
4.9. Concluzii
Bibliografie
5. ECOLOGIA PROGESELOR DEGRADATIVE 225
5.1.Aspecte generale privind procesele degradative
5.1.1. Amploarea proceselor de descompunere a substantelor organice
5.1.2. Rolul proceselor degradative in sistemele ecologice natural
5.1.3. Contributia omenirii la amplificarea proceselor degradative
5.1.4. Organismele implicate in procesele degradative si modul lor de actiune
5.1.5. Particularitatile ecologice ale proceselor degradative
5.2. Procesele degradative in ecosistemele naturale
5.2.1. Procesele degradative in mediile acvatice
5.2.1.1. Masa apei
5.2.1.2. Bentosul organic
5.2.1.3. Biotopii apelor curgatoare impurificate
5.2.1.4. Mlastinile
5.2.1.4.1. Mlastinile oligotrofe
5.2.1.4.2. Mlastinile eutrofe
5.2.2. Procese degradative in mediile terestre
5.2.2.1. Litiera
5.2.2.2. Solul
5.2.2.3. Depozitele de materie organica moarta adusa de ape si aglomerate in albiile majore ale raurilor
5.2.3. Procese degradative in mediul subteran
5.3. Procesele degradative in ecosisteme aflate sub influenta factorilor antropici
5.3.1. Lacurile de acumulare
5.3.2. Efectele apelor poluate
5.3.2.1. Apele statatoare
5.3.2.2. Apele curgatoare
5.3.3. Asezarile umane
5.3.3.1. Asezarile umane rurale
5.3.3.2 . Asezarile urbane
5.4. Sistemele ecologice create de om bazate pe procese xdegradative controlate
5.4.1. Bazele realizarii sistemelor antropice de degradare controlata
5.4.2. Tipuri de sisteme antropice de degradare a substantelor organice
5.4.2.1. Instalatii aerobe de epurare a poluantilor din apele reziduale
5.4.2.1.1.Biofiltrele
5.4.2.1.2. Discurile rotative
5.4.2.1.3. Aerotancurile
5.4.2.1.4. Iazurile biologice
5.4.2.1.5. Epurarea biologica cu plante
5.4.2.2. Irigarea terenurilor agricole cu ape reziduale epurate mecanic
5.4.3. Instalatii de prelucrare a rezidiilor solide
5.4.3.1. Paturile de uscare a namolului din statiile de epurare
5.4.3.2. Metantancurile
5.4.3.3. Instalatiile de tratare a deseurilor animale din fermele zootehnice
5.4.3.4. Instalatiile de compostare a deseurilor menajere solide orasenesti
5.4.4. Folosirea proceselor degradative in folosul direct al oamenilor
5.4.4.1. Degradarea controlata a unor produse vegetale
5.4.4.2. Degradarea controlata a unor produse animale
5.4.4.3. Utilizarea unor ciuperci pentru producerea de substante utile oamenilor
5.4.4.3.1. Obtinerea in cultura a ciupercilor comestibile
5.4.4.3.2. Cresterea in cultura a unor fungi sau bacterii producatoare de antibiotice
5.4.5. Modalitati de dirijare si control a proceselor degradative
Bibliografie
6. ECOLOGIA PLANTELOR SI A ANIMALELOR DOMESTICITE 273
6.1. Introducere
6.2. Originea plantelor cultivate si a animalelor domestice
6.2.1. Centrele de origine ale plantelor cultivate
6.2.2. Centrele de origine ale animalelor domestice
6.3. Elemente de ecologie la plantele cultivate
6.3.1. Elemente de autecologie
6.3.2. Elemente de sinecologie
6.4. Elemente de ecologie la animalele domestice
6.4.1. Aspecte generale
6.4.2. Elemente de autecologie
6.4.3. Elemente de sinecologie
6.4.4. Tipuri de cresterea animalelor domestice
6.4.4.1. Cresterea animalelor domestice in regim natural
6.4.4.2. Cresterea animalelor domestice in regim seminatural
6.4.4.3. Cresterea animalelor domestice in fermele zootehnice
6.4.4.4. Cresterea animalelor domestice pe principiile agriculturii biologice
6.5. Problematica Organismelor Modificate Genetic
Bibliografie
7. ECOLOGIA DAUNATORILOR SI SPECIILOR INVAZIVE 301
7.1. Introducere
7.1.1. Problematica ecologiei daunatorilor si speciilor invazive
7.1.2. Rolul oamenilor in extinderea speciilor daunatoare si invazive
7.1.3. Tipuri de daunatori
7.1.4. Principalele caracteristici ale speciilor daunatoare si invazive
7.1.4.1. Particularitatile autecologice si sinecologice
7.1.4.2. Particularitatile ecosistemice
7.2. Particularitatile ecologice ale diferitelor specii de daunatori
7.2.1. Organismele care afecteaza oamenii
7.2.2. Organismele care afecteaza comfortul uman
7.2.3. Organismele care afecteaza mediile naturale
7.2.4. Organismele care afecteaza culturile agricole si depozitele de cereale
7.2.5. Organismele care afecteaza animalele domestice si depozitele de furaje
7.3. Organismele invazive/invadatoare
7.3.1. Definitii
7.3.2. Tipuri de specii invazive
7.3.3. Cauze care genereaza activitatea speciilor invazive
7.3.3.1. Cauze caracterstice speciilor invazive
7.3.3.2. Cauze generate de starea echilibrelor ecologice a ecosistemelor in care acestea patrund
7.3.3.3. Pragul economic de daunare
7.3.4. Impactele provocate mediului de speciile invadatoare
7.3.4.1. Impactele ecologice
7.3.4.2. Impactele economice
7.3.4.3. Impactele biogeografice
7.4. Managementul speciilor daunatoare si invazive
7.4.1. Conceptul de management al daunatorilor si speciilor invazive
7.4.2. Masurile de combatere folosite in prezent
7.4.2.1. Combaterea organismelor care afecteaza direct oamenii
7.4.2.2. Combaterea organismelor care afecteaza confortul uman
7.4.2.3. Combaterea daunatorilor si invadatorilor din mediile naturale
7.4.2.4. Combaterea daunatorilor si invadatorilor din culturile agricole si depozitele de cereale
7.4.2.5. Combaterea daunatorilor care afecteaza animalele domestice si depozitele de furaje
7.4.3. Pragul economic de daunare
Bibliografie
8. ECOLOGIA LANDSAFTULUI 367
8.1.Introducere
8.2. Notiuni de baza
8.2.1. Landsaftul si ecologia landsaftului
8.2.2. Particularitatile landsaftului
8.2.3. Istoricul ecologiei landsaftului
8.2.4. Obiectul ecologiei landsaftului
8.2.5. Principiile de baza ale ecologiei landsaftului
8.2.6. Caracterul interdisciplinar al ecologiei landsaftului
8.2.7. Modalitati de valorificare a cercetarilor asupra landsaftului
8.3. Structura si functionarea landsaftului
8.3.1. Caracteristicile landsaftului
8.3.1.1. Caracteristicile geografice
8.3.1.2. Caracteristicile climatice
8.3.1.3. Caracteristicile hidrologice
8.3.1.4. Caracteristicile biologice
8.3.1.5. Tipurile de ecosisteme din cadrul landsafturilor
8.3.2. Configuratia spatiala si modificarile temporale ale diferitelor ecosisteme
8.3.2.1. Structura spatiala a landsaftului
8.3.2.2. Structura temporala a landsaftului
8.3.3. Omul si influenta sa asupra landsafturilor
8.3.4. Fragmentarea ecosistemelor si efectele lor ecologice
8.3.5. Conexiunile si conectivitatile dintre fragmentele de ecosisteme
8.3.6. Rolul zonelor de ecoton
8.3.7. Productia diferitelor ecosisteme din cadrul landsafturilor
8.3.8. Heterogenitatea landsafturilor
8.3.9. Fluxurile de substanta si energie
8.3.10. Sensul si viteza succesiunilor ecologice
8.3.11. Monitorizarea proceselor ecologice
8.4. Amenajarea teritoriului pe baze ecologice
8.4.1. Definitii si precizari
8.4.2. Scopul, principiile si obiectivele amenajerii teritoriului
8.4.3. Etapele de realizare a amenajerii teritoriului
8.4.4. Tipurile de lucrari in amenajarea teritoriului
8.4.5. Viziunea ecologica in amenajarea teritoriului
8.5. Gestionarea landsafturilor
Bibliografie
9. ECOLOGIA IN PROTECTIA MEDIULUI 399
9.0. Introducere
9.01. Scurt istoric
9.02. Principii de baza
9.03. Definirea notiunii de mediu
9.04. Problematica protectiei mediului
9.05. Principalele probleme care stau in fata protectiei mediului
9.06. Preocuparea pentru protectia mediului
9.07. Domeniile care concura la rezolvarea problematicii protectiei mediului
9.08. Rolul si locul ecologiei in protectia mediului
9.1. Problematica protectiei si ingineriei mediului
9.1.1.Clarificarea unor termeni, notiuni si domenii importante in activitatea de protectia mediului
9.1.2. Bunuri si servicii furnizate omenirii de sistemele ecologice
9.1.3. Forme de protectia mediului
9.1.4. Componentele protectiei mediului
9.1.5. Scopul activitatilor de protectia mediului
9.1.6. Principiile ecologice care stau la baza activitatii de protectia mediului
9.1.7. Regulile ecologice pe care se bazeaza activitatea de protectia mediului
9.1.8. Strategia actuala in protectia mediului
9.2. Factorii, resursele mediului si forme de deteriorare/degradare a acestora
9.2.1. Notiuni generale
9.2.1.1. Factori de mediu
9.2.1.2. Resursele mediului
9.2.1.3. Impactele de mediu
9.2.1.4. Amprenta ecologica
9.2.1.5. Poluarea
9.2.2. Factorii de mediu si impactele ce se exercita asupra lor
9.2.2.1. Aerul
9.2.2.2. Apa
9.2.2.3. Solul
9.2.2.4. Subsolul
9.2.2.5. Biota
9.2.2.6. Sistemele ecologice
9.2.3. Resursele mediului si impactele ce se exercita asupra lor
9.2.3.1.Resursele minerale
9.2.3.2. Resursele energetice
9.2.3.3. Resursele alimentare
9.2.3.4. Resursele tehnice
9.2.3.5. Resursele ecologice
9.2.4. Efectul diferitelor impacte asupra omului si a habitatului sau
9.3. Modalitati de prevenire si protectie in fata impactelor de mediu
9.3.1. Politici si strategii de prevenire in fata impactelor de mediu
9.3.2. Masuri de prevenire a degradarii factorilor de mediu si de protectie a acestora
9.3.2.1. Aerul
9.3.2.2. Apa
9.3.2.3. Solul
9.3.2.4. Subsolul
9.3.2.5. Biota
9.3.2.6. Sistemele ecologice
9.3.3.Masuri de prevenire si protectie a resurselor mediului
9.3.3.1. Resursele minerale
9.3.3.2. Resursele energetice
9.3.3.3. Resursele alimentare
9.3.3.4. Resursele tehnice
9.3.3.5. Resursele ecologice
9.3.3.4.Masuri de prevenire si protectie a omului si a habitatului sau
9.4. Gestionarea mediului
9.4.1. Problematica gestionarii mediului
9.4.2. Zonarea si amenajarea teritoriului
9.4.3. Gestionarea sistemelor naturale
9.4.3.1. Gestionarea ecosistemelor naturale protejate
9.4.3.2. Gestionarea ecosistemelor naturale neprotejate
9.4.4. Gestionarea ecosistemelor antropizate
9.4.4.1. Ecosistemele agricole
9.4.4.2. Ecosistemele praticole
9.4.4.3. Ecosistemele forestiere ``gospodarite``
9.4.4.4. Apele curgatoare
9.4.4.5. Apele dulci statatoare
9.4.4.6. Apele marine
9.4.5. Gestionarea ecosistemelor artificiale
9.4.5.1. Serele
9.4.5.2. Fermele zootehnice
9.4.5.3. Instalatiile de acvacultura
9.4.5.5. Instalatiile biotehnologice
9.4.5.6. Instalatiile biologice de epurarea apelor uzate
9.4.6. Gestionarea masurilor de asigurarea conditiilor optime de trai pentru oameni
9.4.6.1. Spatiile de locuit
9.4.6.2. Hrana
9.4.6.3. Apa
9.4.6.4. Medicatia cu produse naturale
9.4.6.5. Miscarea
9.4.6.6. Balneoterapia
9.4.7. Gestionarea asezarilor umane
9.4.7.1. Gestionarea diferitelor tipuri de asezari umane
9.4.7.2. Controlul si organizarea traficului
9.4.7.3. Deservirea populatiei
9.4.7.4. Spatiile verzi
9.4.7.5. Tehnologii prietenoase pentru mediu
9.4.7.5.1. Ce se intelege prin termenul de tehnologii prietenoase
9.4.7.5.2. Tehnologii prietenoase din domeniul energetic
9.4.7.5.3. Tehnologii prietenoase din agricultura
9.4.7.5.4. Tehnologii prietenoase din industrie
9.4.7.5.5. Tehnologii prietenoase din asezarile umane
9.4.7.5.6. Ecocertificatul resurselor si al produselor
9.4.8. Managementul lucrarilor de ingineria mediului
9.5. Restaurarea mediului
9.5.1. Importanta activitatilor de restaurare
9.5.2. Precizarea sensului unor termeni utilizati in activitatile de restaurare
9.5.3. Restaurarea landsafturilor si a ecosistemelor in cazul calamitatilor naturale
9.5.4. Restaurarea mediilor naturale
9.5.4.1. In mediile terestre
9.5.4.2. In mediile acvatice
9.5.5.Restaurarea mediilor antropizate
9.5.5.1.Terenurile afectate de minerit
9.5.5.2. In energia neconventionala
9.5.5.3. In agroecosisteme
9.5.5.4. In praticultura
9.5.5.5.In transporturi
9.5.5.6. In lucrarile hidrotehnice
9.5.5.7. In asezarile umane
9.6. Controlul calitatii mediului
9.6.1. Aspecte generale
9.6.2. Organizarea si controlul calitatii mediului
9.6.3. Sisteme de masura si control utilizate in controlul calitatii mediului
9.6.3.1. Modalitati de lucru in sistemul de monitoring
9.6.3.2. Indicatori de calitate folositi in controlul starii factorilor de mediu
9.6.4. Alte modalitati de evaluare si pastrare a calitatii mediului
9.6.4.1. Evaluarea impactului de mediu
9.6.4.2. Auditul de mediu
9.6.4.3. Analizele de risc
9.6.4.4. Urgentele de mediu
9.6.4.5. Analiza ciclului de viata a produselor
9.7. Particularitatile protectiei mediului in diferite activitati umane
9.7.1. Probleme de protectia mediului in exploatarea resurselor naturale
9.7.1.1. Resursele minerale
9.7.1.2. Resursele energetice
9.7.1.3. Resursele de apa
9.7.1.4. Resursele biologice
9.7.1.5. Padurile
9.7.1.6. Vegetatia ierboasa
9.7.1.7. Culturile agricole
9.7.1.8. Acvacultura
9.7.2. Probleme de protectia mediului in activitatea economica si sociala
9.7.2.1. Energetica
9.7.2.2. Industrie
9.7.2.3. Transporturi
9.7.2.4. Turism
9.7.2.5. Comert
9.7.2.6. Asezarile umane
9.7.3. Problema deseurilor
9.7.3.1. Aspecte generale
9.7.3.2. Efectele asupra mediului si modalitatile de rezolvare a diferitelor tipuri de deseuri
Bibliografie
10. ECOLOGIA IN TURISM 535
10.1. Introducere
10.2. Istoricul turismului
10.3. Rolul turismului
10.4. Implicarea ecologiei in diferitele tipuri de turism
10.4.1. De odihna si relaxare
10.4.2. De cunoastere/informare
10.4.3. Medical
10.4.4. Religios
10.4.5. Ecologic
10.4.6. ``Vanatoarea`` cu aparatul de filmat sau cel fotografic
10.4.7. Sportiv
10.4.8. De nise
10.5. Resursele locale si folosirea lor
10.5.1. Resursele materiale
10.5.2. Resursele energetice
10.5.3. Resursele informationale
10.5.4. Resursele mediului natural nemodificat
10.6. Amenajarea si gestionarea resurselor turistice
10.6.1. Criteriile de stabilire a resurselor turistice
10.6.2. Capacitatea de primire a teritoriului
10.6.3. Cazarea si alimentatia
10.6.4. Transporturile
10.6.5. Petrecerea timpului liber
10.6.6. Amenajari turistice in zone forestiere periurbane
10.7. Relatia turism - mediul inconjurator
10.8. Ecoturismul
10.8.1. Ecoturismul rural
10.8.2. Ecoturismul in zonele naturale si cele ocrotite prin lege
10.8.3. Turismul in siturile ``Natura 2000``
10.9. Relatia turismului cu alte activitati umane
10.10. Relatii interumane in turism
Bibliografie
11. ECOLOGIE UMANA 557
11.1. Introducere
11.2. Principalele etape ale evolutiei omenirii
11.2.1. Marile revolutii ale omenirii
11.2.1.1. Antropogeneza
11.2.1.2. Revolutia agricola
11.2.1.3. Revolutia industriala
11.2.1.4. Revolutia informationala
11.2.2. Influenta oamenilor asupra naturii si retroactiunile acesteia
11.2.3. Tendinte in dezvoltarea omenirii
11.3. Influenta factorilor de mediu asupra populatiilor umane
11.3.1. Factorii abiotici
11.3.1.1. Factorii geografici
11.3.1.2. Factorii climatici
11.3.1.3. Factorii mecanici
11.3.1.4. Factorii actinici
11.3.1.5. Factorii chimici
11.3.1.6. Alimentele
11.3.2. Factorii biotici
11.3.3. Factorii ecologici
11.3.3.1. Dinamica populatiilor umane si specificul lor
11.3.3.2. Relatii intraspecifice
11.3.3.3. Relatii interspecifice
11.3.3.3.1. Relatii alimentare
11.3.3.3.2. Relatii de parazitism
11.3.3.3.3. Relatii de simbioza
11.3.3.3.4. Relatii de mutualism
11.3.3.3.5. Relatii de neutralism
11.3.3.3.6. Relatii de concurenta
11.3.3.3.7. Relatii de predatorism
11.3.4. Adaptarile oamenilor la actiunile factorilor abiotici si biotici ai mediului
11.3.5. Forme de reglare a marimii populatiei umane
11.4. Aspectele medicale in ecologia omului
11.4.1. Profilul general al starii actuale de sanatate a populatiei umane
11.4.2. Influenta factorilor de mediu asupra sanatatii oamenilor
11.4.3. Modalitati naturale de mentinere a sanatatii populatiei umane
11.5. Omul si alimentatia sa
11.5.1. Regimuri trofice
11.5.2. Aria de nutritie si dieta umana
11.6. Explozia demografica si problemele pe care aceasta le ridica
11.7. Ecologia sociala
11.8. Ecologia locuintei
11.8.1. Spatiul
11.8.2. Microclimatul interior
11.8.3. Curentii electrici
11.8.4. Curentii telurici
11.8.5. Factorii biotici
11.8.6. Problemele sociale
Bibliografie
12. ECOLOGIA ASEZARILOR UMANE 595
12.1.Introducere
12.1.1. Ce este o asezare umana?
12.1.2. Ecologia omului versus ecologia asezarilor umane
12.1.3. Rolul omului in existenta asezarilor umane
12.1.4. Particularitatile asezarilor umane
12.1.5. Serviciile pe care le ofera asezarile umane
12.1.6. Aparitia si evolutia asezarilor umane
12.1.7. Conlucrarea diferitelor domenii ale stiintei si tehnicii in intelegerea si functionarea asezarilor umane
12.1.8. Ce este ecologia umana?
12.2. Caracteristicile specifice asezarilor umane
12.2.1. Tipuri de asezari umane
12.2.2. Specializarea asezarilor umane
12.2.3. Zonarea asezarilor umane
12.2.4. Principalele componente ale asezarilor umane
12.2.4.1. Spatiul construit
12.2.4.2. Spatiile verzi
12.2.4.2.1. Spatii verzi extravilane
12.2.4.2.2. Spatii verzi intravilane
12.2.4.2.3. Arhitectura peisagera
12.2.4.3. Trama stradala
12.2.5. Distributia oraselor in teritoriu
12.3. Structura ecosistemelor urbane
12.3.1. Particularitatile geografice, geologice si pedologice
12.3.2. Particularitatile climatice
12.3.2.1. Gradul de iluminare
12.3.2.2. Temperatura
12.3.2.3. Precipitatiile si umiditatea aerului
12.3.2.4. Miscarea aerului
12.3.3. Particularitatile biologice
12.3.4. Particularitatile vetii sociale
12.3.5. Particularitatile ecologice ale oraselor
12.4. Functionarea asezarilor umane
12.4.1. Fluxurile materiale
12.4.1.1. Bilantul apei
12.4.1.2. Bilantul alimentar
12.4.1.3. Circulatia materiilor prime si a produselor finite
12.4.1.4. Fluxurile comerciale si financiare
12.4.2. Fluxurile energetice
12.4.3. Fluxurile informationale
12.4.4. Transporturile
12.5. Specificitati evolutive in asezarile umane
12.5.1. Echilibrele dintre componentele asezarilor umane
12.5.2. Factorii de dezechilibru si masurile de redresare
12.5.3. Modernizarea continua a asezarilor umane
12.5.4. Ecodezvoltarea in asezarile umane
12.5.5. Tendinte de viitor in evolutia asezarilor umane
12.6. Caracterizarea actuala a asezarilor umane
Bibliografie
13. ECOLOGIA IN DEZVOLTAREA DURABILA 649
13.1. Bazele conceptului de dezvoltare durabila
13.2. Ecologia si dezvoltarea durabila
13.3. Dimensiunile dezvoltarii durabile
13.3.1. Durabilitatea sociala
13.3.2. Durabilitatea economica
13.3.3. Durabilitatea ecologica
13.3.4. Durabilitatea spatiala
13.3.5. Durabilitatea culturala
13.4. Obiectivele dezvoltarii durabile
13.5. Principiile de sustinere a dezvoltarii durabile
13.6. Analiza capitalurilor natural, antropic si socio-uman pentru o dezvoltare durabila in viziune ecologica
13.6.1. Capitalul natural
13.6.1.1 Relieful
13.6.1.2. Resursele minerale
13.6.1.3. Resursele energetice
13.6.1.4. Aerul
13.6.1.5. Apele
13.6.1.6. Solurile
13.6.1.7. Resursele vii - biota
13.6.1.8. Structurile ecologice naturale
13.6.1.9. Consecintele actualului mod de exploatare a resurselor capitalului natural
13.6.2. Capitalul economic
13.6.2.1. Industria
13.6.2.2. Energetica
13.6.2.3. Transporturile
13.6.2.4. Agricultura
13.6.2.5. Acvacultura
13.6.2.6. Zootehnia
13.6.2.7. Turismul
13.6.2.8. Asezarile umane
13.6.3. Capitalul socio-uman
13.6.3.1. Resursele umane
13.6.3.2. Resursele sociale
Bibliografie
14. ECOLOGIA IN PROBLEMELE MAJORE ALE PLANETEI 709
14.1. Introducere
14.2. Probleme legate de supravietuirea omenirii
14.2.1. Cresterea demografica
14.2.2. Alimentatia
14.2.3. Urbanizarea
14.3. Probleme legate de starea mediului
14.3.1. Schimbarea structurii ecosistemelor
14.3.2. Regresia padurilor
14.3.3. Degradarea si eroziunea solurilor
14.3.4. Modificari climatice
14.3.5. Apele dulci de suprafata si subterane
14.3.6. Oceanul planetar
14.3.7. Poluarea
14.3.8. Scaderea diversitatii biologice
14.3.9. Modificari ale ciclurilor biogeochimice
14.3.10. Declinul ecologic general al planetei
14.4. Probleme legate de starea resurselor mediului
14.4.1. Resursele alimentare
14.4.2. Resursele energetice
14.4.3. Resursele materiale
14.5. Problemele economice si sociale, actuale si viitoare ale omenirii
14.5.1. Starea economica actuala
14.5.2. Premize pentru o noua economie
14.5.3. Eco-economia si Dezvoltarea durabila
Bibliografie
Bibliografie 747
Glosar 761
Index 781