Ecotehnologie

PREFATA:

Pamantul este otravit! Pamantul este in pericol!

Se cunoaste ca actiunea omului determina modificari globale, temperatura globala fiind cel mai bun indicator de sanatate al Terrei. Sporirea emisiilor de CO2, restrangerea suprafetelor impadurite si cultivabile, desertificarea in expansiune, cresterea industriala fara limite si la limita tehnologiei, aberanta cursa a inarmarilor si experimentele scapate de sub control, toate sunt actiuni umane necontrolate si extrem de nocive pentru mediu.

Otravirea mediului si amenintarea pentru stabilitatea globala este mult mai mare decat cea a terorismului datorita schimbarilor climaterice care vor avea loc in urmatorii 30 de ani. Vinovat de cresterea temperaturii globului este, in primul rand CO2, a carei concentratie a crescut in atmosfera de la 250 ppm (parti pe milion), in perioda industriala, pana la 370 ppm, in etapa actuala, iar in ultimii 20 de ani, concentratia de CO2 a crescut cu o rata fara precedent (de 1,5 ppm/an). Concentratia gazului CO2 si a altor gaze cu efect de sera determina cresterea temperaturii cu 1,4...5,8oC pana in anul 2100, daca se pastreaza acelasi ritm de dezvoltare si acelasi model de comportament, ceea ce reprezinta o rata de crestere pe care ecosistemele nu o pot suporta si apare colapsul climateric.

De aceasta crestere sunt raspunzatoare in proportie de 42 % industria energetica, cu 24 % transporturile, cu 20 % procedeele industriale, restul de 14 % datorandu-se prestarilor de servicii si utilizarilor casnice.

Cresterea temperaturii globale conduce automat la schimbari bruste de clima, de la valori de clima excesiva, insotita de seceta severa, topirea ghetarilor, cresterea nivelului marilor si secarea raurilor, pana la furtuni ucigatoare, uragane distrugatoare insotite de inundatii catastrofale.

Daca temperaturile ies de sub control, toate ecosistemele dispar sub o forma sau alta, mai devreme sau mai tarziu si viata devine aproape imposibila. La acestea mai contribuie si defrisarile masive necontrolate si, ca o consecinta, inaintarea desertului care ocupa suprafete din ce in ce mai mari. Prin reducerea suprafetei padurilor se reduc posibilitatile de improspatare a aerului pe glob si dispar ecosisteme intregi, iar prin disparitia vegetatiei se destabilizeaza solul si se extinde eroziunea.

Cresterea temperaturii medii duce la seceta prelungita si evaporari masive, care produc secarea apelor curgatoare si a celei freatice, care nu mai sunt alimentate de ghetari. Datorita secetei creste volumul de apa folosit pentru irigatii si se provoaca saracirea debitelor de apa curgatoare si ale lacurilor sau panzelor freatice. In acest fel lipsa apei va fi problema cea mai grea cu care se va confrunta omenirea.

Lipsa apei va duce automat la incetinirea cresterii recoltelor de cereale cu impact deosebit asupra resurselor de hrana ale populatiei intr-o continua crestere (populatia creste aproximativ cu 1,3 %/an, iar cresterea recoltelor de cereale cu aproximativ 1 %).

Prin urmare, pe langa lipsa apei va aparea si lipsa de hrana, intr-un mediu din ce in ce mai neprietenos. Pentru a cucerii rezervele de apa si de hrana sau pentru a si le apara, popoarele respective vor apela la armele nucleare, chimice sau biologice si catastrofa globala este iminenta.

In acest fel, secolul XXI se prefigureaza a fi unul al razboaielor fara de sfarsit, al haosului
general si al distrugerilor fara margini daca guvernele nu vor intelege sa ia masurile necesare de prevenire a unor catastrofe generale ale mediului, datorate modificarilor de clima, care in unele zone ale lumii se manifesta deja pregnant.

Alterararea climei pamantului si cresterea instabilitatii globale sunt probleme care nu pot fi ignorate, ci trebuie situate in prim planul preocuparilor omenirii. Se pot elimina schimbarile climatice si deci instabilitatea globala, in primul rand trecand de la producerea energiei pe baza de carburi la una bazata pe energii alternative (pe hidrogen si energii regenerabile), mai ales ca, in prezent, exista tehnologii care au demonstrat eficienta acestora.

Procesul de alterare al existentei pe Terra va fi incetinit si chiar eliminat daca se va trece de la procesele economice bazate pe profitul financiar imediat la procesele ecotehnologice bazate pe profitul existential de durata, adica daca se va trece de la societatea actuala industrializata si informatizata la societatea cunoasterii si constiintei, adica o societate a dezvoltarii durabile.

In secolul XXI se pun bazele civilizatiei ecotehnologice, singura care asigura dezvoltarea durabila a locuitorilor Terrei in sprijinul grijii fata de mediul inconjurator, protejarii habitatului natural existent, regenerarii celui distrus si realizarea unui habitat artficial in echilibrul deplin cu cel natural.

La realizarea acestui deziderat, omenirea trebuie sa se bazeze pe cele mai noi realizari ale tehnologiei si pe dezvoltarea unei constiintei ecotehnologice bazata pe educatie.

Asa a aparut necesitatea unei noi discipline de studiu - ECOTEHNOLOGIA - o imbinare armonioasa intre tehnologie si protectia mediului inconjurator.

Ecotehnologia este stiinta aplicarii stiintelor care studiaza toate transformarile la care este supusa substanta primara in vederea obtinerii de bunuri cu o anumita utilitate sociala si in conditiile unei DEZVOLTARI DURABILE.

Obiectivul principal este de a oferi studentilor, viitorilor specialisti si oricarei identitati chemate sa ia decizii tehnologice, cunostintele necesare determinarii, chiar din faza de proiectare, a impactului asupra mediului a aplicarii tehnologiei respective, a surselor de emisii poluante, a momentelor aparitiei substantelor poluante, a naturii substantelor poluante si a tipului poluarii, dar si a stabilirii: metodelor de prevenire a poluarii in momentele respective; metodelor de reducere a poluarii in diferitele etape ale procesului tehnologic; coeficientului total de poluare si gradului optim de reducere a poluarii. Daca orice proiect de realizare a unei activitati este insotit si de un proiect de analiza a impactului asupra mediului ca urmare a activitatii respective, cu toate posibilitatile de minimizare a impactului, se poate spune ca sunt create conditiile unei economii bazate pe o devoltare durabila, avand drept rezultate ecoprodusele si ecoserviciile adica o eco-economie.

Pornind de la traseul tehnologic al unui produs sau al oricarei activitati si diagrama flux a procesului tehnologic, se face o analiza succinta a momentelor aparitiei poluarii si a surselor de poluare, pentru a pune apoi in evidenta metodele de prevenire si reducere a acesteia.

In vederea realizarii acestui deziderat, cartea este o succesiune de cunostiinte si cercetari necesare atat din punct de vedere tehnologic, cat si din punctul de vedere al ingineriei mediului. Cartea este dezvoltata in 11 capitole distincte, dar cu o inlantuire logica si adaptata si un studiu de caz, cu aplicabilitate concreta pentru o intreprindere de fabricare constructii sudate.

In carte sunt introduse si multe notiuni noi, neverificate suficient de practica si care, prin sugestiile dumneavoastra, pot deveni utile si pot rezista in timp sau pot fi imbunatatite.

Doresc sa multumesc pentru inceput tuturor celor cu care m-am sfatuit in legatura cu aceasta carte: Prof. univ. dr. ing. N. Avram, Prof. univ. dr. ing. C. Oprean, Prof. univ. dr. ing. D. Drimer; Prof. univ. dr. ing. Gh. Lazaroiu; Prof. univ. dr. V. Ciobotaru si A.M. Socolescu; ing. M. Filipoiu; ing. L. Frumosu si alti specialisti din industrie si cercetare.

Ca in oricare inceput exista si noutati, dar si lucruri perimabile, insuficient cercetate si abordate, de aceea, autorul multumeste anticipat celor care se apleaca spre intelegerea demersului acestei carti si prin sugestiile lor participa la imbunatatirea continutului ei.

Mai 2011, Bucuresti Prof. univ. dr. ing. Gheorghe AMZA

CUPRINS:

1. Ecotehnologia - Principii de baza
1.1. Rolul si importanta ecotehnologiei
1.2. Principiile ecotehnologiei
1.2.1. Principiul multidimensional
1.2.2. Principiul ecoeficientei
1.2.2.1. Costul ecoprodusului
1.2.2.2. Productivitatea
1.2.2.3. Fiabilitatea
1.2.2.4. Protectia mediului
1.2.3. Principiul informatiei
1.2.3.1. Cunostintele de mediu
1.2.3.2. Categoria de activitati
1.2.4. Principiul implicarii conducerii
1.2.5. Principiul constientizarii, educarii si instruirii
1.2.6. Principiul cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice
1.2.7. Principiul comunicarii
1.2.8. Principiul implementarii

2. Dezvoltarea durabila a unei organizatii industriale
2.1. Conceptul si istoricul dezvoltarii durabile
2.2. Componentele dezvoltarii durabile
2.3. Conceptul de dezvoltare durabila a organizatiilor industriale
2.4. Un model matematic pentru dezvoltarea durabile a unei organizatii industriale
2.4.1. Ipoteze si metode de lucru
2.4.2. Fuctia dezvoltarii durabile a organizatiilor industriale
2.4.2.1. Indicatori ai componentei economice (x1, x2, ..., x36)
2.4.2.2. Indicatori ai componentei sociale (xn + 1, xn + 2, ..., xn + m)
2.4.2.3. Indicatori ai componentei de mediu
2.4.2.4. Cateva proprietati ale functiei fDDOI
2.4.2.5. Cateva probleme de optimizare
2.4.3. Cateva observatii importante cu privire la analiza
indicatorilor dezvoltarii durabile
2.4.3.1. Observatii privind indicatorii componentei economice
2.4.3.2. Observatii privind indicatorii componentei sociale
2.4.3.3. Observatii privind indicatorii componentei de mediu

3. Contributii le elaborarea unui model general al unei organizatii ecotehnologice. Abordare sistemica
3.1. Organizatia ecotehnologica
3.2. Contributii la elaborarea unui model de organizatie ecotehnologica
3.2.1. Initierea implementarii modelului de organizatie ecotehnologica
3.2.2. Crearea unui climat al schimbarii
3.2.3. Constientizarea necesitatii implementarii managementului mediului
3.3. Contributii la implementarea sistemului de managementul mediului in cadrul organizatiei ecotehnologice
3.3.1. Cerinte referitoare la politica de mediu
3.3.2. Cerinte referitoare la analiza efectuata de conducere
3.4. Realizarea unui model general al unei organizatii ecotehnologice
3.5. Contributii privind propunerea directiilor de dezvoltare si transformare a organizatiei industriale intr-o organizatie ecotehnologica
3.5.1. Activitati in domeniul mediulu
3.5.2. Politicile economice stimulative
3.5.3. Propunerea unui program de prevenire a poluarii in cadrul unei organizatii industriale in vederea transformarii ei in organizatie ecotehnologica

4. Elemente de analiza ecotehnologica a unui proces tehnologic
4.1. Notiuni generale
4.2. Elemente de baza in proiectarea procesului ecotehnologic
4.2.1. Stabilirea rolului functional al produsului
4.2.2. Alegerea materialului optim pentru confectionarea produsului
4.2.3. Alegerea semifabricatului initial
4.2.4. Curatirea, decaparea, degresarea
4.2.5. Prelucrarile mecanice
4.2.6. Acoperirile de protectie
4.2.7. Tratamentele termice
4.2.8. Repararea, reconditionarea, reciclarea
4.2.9. Controlul si inspectia produselor
4.3. Determinarea coeficientului de poluare total
4.4. Determinarea gradului optim de reducere a poluarii si a indicatorului de calitate a mediului

5. Modelul general al unei organizatii industriale de fabricare constructii sudate. Studiu de caz S.C. CONSUD S.A.
5.1. Prezentarea generala a unei organizatii industriale de fabricare constructii sudate
5.2. Etapele fluxului tehnologic
5.2.1. Fluxul tehnologic pentru o constructie sudata din tabla
5.2.2. Fluxul tehnologic pentru o constructie sudata din profile mari
5.2.3. Fluxul tehnologic pentru o constructie sudata din profile usoare
5.3. Principalii poluanti ce pot aparea in procesul tehnologic de sudare
5.3.1. Consideratii generale
5.3.2. Echipamente de detectare a gazelor rezultate in urma procesului de sudare
5.3.3. Echipamente de sudare necesare realizarii programului experimental
5.3.4. Standul experimental
5.4. Contributii privind metodica de stabilire a impactului asupra mediului de lucru a procedeului de sudare. Relatii de calcul utilizate
5.4.1. Calitatile de gaze obtinute prin masurare directa (O2, CO, NOx, SO2)
5.4.2. Calculul concentratiei de CO2
5.4.3. Calculul concentratiei de NOx
5.4.4. Determinarea concentratiei de CO nediluat
5.4.5. Determinarea masei componentelor gazelor
5.4.6. Definirea si stabilirea coeficientului de poluare
5.4.7. Concluzii
5.5. Contributii teoretice si experimentale privind impactul asupra mediului de lucru a unei organizatii industriale de fabricare constructii sudate. Studiul de caz la S.C. CONSUD S.A.
5.5.1. Consideratii generale
5.5.2. Contributii privind evaluarea impactului asupra mediului de lucru a procedeului de sudare manuala cu arc electric si electrod invelit (SMEI)
5.5.2.1. Materialul de baza
5.5.2.2. Materialul de adaos
5.5.2.3. Modul de operare si parametrii utilizati
5.5.2.4. Rezultate obtinute
5.5.2.5. Prelucrarea datelor experimentale obtinute
5.5.2.6. Aprecierea impactului asupra mediului al procesului de sudare manuala cu electrod invelit (SMEI), dupa ecuatia bilantului de materiale
5.5.3. Contributii teoretice si experimentale privind impactul asupra mediului al procedeului de sudare in mediu de gaze protectoare MIG/MAG/ST
5.5.3.1. Materialul de baza
5.5.3.2. Materialul de adaos
5.5.3.3. Procedura experimentala si parametrii utilizati
5.5.3.4. Rezultatele experimentale obtinute la sudarea
in mediu de gaz protector
5.5.3.5. Prelucrarea datelor obtinute in urma experimentelor
5.5.3.6. Aprecierea impactului asupra mediului al procedeului de sudare in mediu de gaz protector, dupa ecuatia bilantului de materiale
5.5.4. Contributii privind evaluarea impactului asupra mediului de lucru al procedeului de sudare automata sub strat de flux (SAF)
5.5.4.1. Materialul de baza
5.5.4.2. Materialul de adaos
5.5.4.3. Parametrii regimului de sudare si rezultatele obtinute
5.5.4.4. Aprecierea impactului asupra mediului al procedeului de sudare automata sub strat de flux (SAF)
5.5.5. Contributii privind evaluarea impactului asupra mediului al procedeului de sudare cu flacara oxiacetilenica (SFO)
5.5.5.1. Generalitati
5.5.5.2. Materialul de baza, materialul de adaos, parametrii tehnologici
5.5.5.3. Rezultate experimentale
5.5.5.4. Aprecierea impactului asupra mediului al procesului de sudare cu flacara oxiacetilenica
5.5.5.5. Concluzii
5.6. Contributii privind evaluarea impactului asupra mediului natural produs de S.C. CONSUD S.A.
5.6.1. Pregatirea politicii de mediu. Declaratia privind politica de mediu
5.6.2. Identificarea zonelor prioritare. Depistarea disfunctionalitatilor
de natura ecotehnologica
5.6.3. Proiectarea documentatiei necesare in managementul de mediu la S.C. CONSUD S.A.
5.6.4. Studiul impactului de mediu la S.C. CONSUD S.A.
5.6.4.1. Studiul impactului de mediu
5.6.4.2. Modele de evaluare a impactului de mediu
5.6.5. Cercetari privind impactul asupra admosferei al activitatii industriale de la S.C. CONSUD S.A.
5.6.5.1. Modificarea compozitiei chimice a aerului
5.6.5.2. Impactul activitatii de fabricare a constructiilor sudate
la S.C. CONSUD S.A. asupra calitatii aerului
5.6.6. Impactul activitatii de fabricare constructii sudate la S.C. CONSUD S.A. asupra calitatii apelor de precipitatii
5.6.6.1. Consideratii generale
5.6.6.2. Rezultatele experimentale obtinute in urma masuratorilor in cinci puncte statie
5.6.7. Consideratii privind impactul activitatii de realizare a constructiilor sudate la S.C. CONSUD S.A. asupra solului
5.6.8. Concluzii
5.7. Contributii privind abordarea sistemica a problemelor de poluare la S.C. CONSUD S.A.
5.7.1. Consideratii generale
5.7.2. O scurta caracterizare a strategiilor si politicilor de mediu la S.C. CONSUD S.A.
5.7.2.1. Definire generala a strategiilor si politicilor de mediu
5.7.2.2. Premise privind necesitatea lansarii strategiilor si politicilor de mediu la S.C. CONSUD S.A.
5.7.3. Fundamentarea strategiilor si politicilor de mediu la S.C. CONSUD S.A.
5.7.3.1. Caracterizarea prognozelor tehnologice si organizatorice
5.7.3.2. Abordarea sistemica a problemelor de mediu la S.C. CONSUD S.A.
5.7.4. Ingineria elaborarii strategiilor si politicilor de mediu la S.C. CONSUD S.A.
5.7.5. Concluzii
5.8. Modelul matematic pentru dezvoltarea durabila a S.C. CONSUD S.A.
5.8.1. Rezultate experimentale
5.8.2. Concluzii asupra studiului de caz la S.C. CONSUD S.A. Interpretarea graficelor
5.8.3. Contributii privind propunerea directiilor de dezvoltare si transformare
a unei organizatii industriale de fabricare constructii sudate (OIFCS) intr-o organizatie ecotehnologica
5.8.3.1. Actiuni in domeniul mediului
5.8.3.2. Politicile economice stimulative care pot reduce poluarea includ:
5.8.3.3. Stimulentele economice
5.8.4. Propunerea unui program de prevenire a poluarii in cadrul OIFCS in vederea transformarii in organizatie ecotehnologica
5.8.5. Concluzii

6. Poluarea atmosferei
6.1. Generalitati
6.2. Principalii poluanti atmosferici
6.3. Limitele impuse poluantilor atmosferici
6.4. Tehnologii de poluare a aerului
6.4.1. Determinarea si cuantificarea emisiilor
6.5. Procedee de reducere a concentratiei de praf
6.6. Procedee de reducere a oxizilor de azot
6.6.1. Generalitati
6.6.2. Surse de emisii a oxizilor de azot
6.6.3. Tehnologii de limitare a formarii oxizilor de azot in timpul arderii
6.6.3.1. Reducerea excesului de aer
6.6.3.2. Preincalzirea redusa a aerului
6.6.3.3. Reducerea sarcinii de functionare
6.6.3.4. Etajarea arderii conbustibilului
6.6.3.5. Etajarea aerului
6.6.3.6. Recircularea gazelor de ardere
6.6.3.7. Arderea la temperatura scazuta
6.6.3.8. Arderea in pat fluidizat
6.6.3.9. Combustia catalitica
6.6.3.10. Reducerea oxizilor de azot formati
6.7. Procedee de reducere a oxizilor de sulf si a hidrogenului sulfurat
6.7.1. Generalitati
6.7.2. Tehnologii de reducere a emisiilor de bioxid de sulf (SO2)
6.7.2.1. Reducerea emisiilor de SO2 prin injectia de calcar in focar
6.7.2.2. Reducerea emisiilor de SO2 prin procedee de desulfurare
6.7.3. Tehnologii de desulfurare a hidrogenului sulfurat (H2S)
6.8. Procedee de tratere a compusilor organici volatili (COV)
6.8.1. Generalitati
6.8.2. Tehnologii de reducere a emisiilor de COV
6.8.2.1. Tehnologii de recuperare
6.8.2.2. Tehnologii de distrugere
6.9. Tehnologii de retinere a picaturilor si vaporilor
6.9.1. Generalitati
6.9.2. Filtre electrostatice umede
6.9.3. Colectori inertiali pentru vapori
6.9.4. Scrubere pentru vapori si picaturi
6.9.5. Filtre cu nisip umed
6.10. Tehnologii de reducere a odorizantilor
6.10.1. Generalitati
6.10.2. Reducerea odorizantilor prin dilutie
6.10.3. Captarea odorizantilor
6.10.4. Conversia odorizantilor
6.11. Tehnologii de purificare a aerului
6.11.1. Generalitati
6.11.2. Dispunerea relativa a sistemelor specializate
6.11.3. Sisteme de purificare totala

7. Poluarea apei - sisteme de poluare
7.1. Apa - Generalitati
7.2. Surse de poluare a apelor
7.3. Efectele specifice generate de poluarea apelor
7.4. Tehnologii de combatere a poluarii apelor
7.4.1. Generalitati
7.4.2. Masuri de prevenire si combatere a poluarii apelor
7.4.2.1. Autoepurarea apelor
7.4.2.2. Epurarea apelor uzate
7.4.3. Tehnologii si echipamente folosite la epurarea apelor uzate
7.4.3.1. Decantarea (sedimentarea)
7.4.3.2. Flotatia
7.4.3.3. Epurarea biologica a apelor uzate
7.4.3.4. Epurarea biologica cu namol activ
7.4.3.5. Oxigenarea apei cu oxigen pur
7.4.3.6. Nitrificarea si denitrificarea biologica
7.4.3.7. Metode de dezinfectare
7.4.4. Metode speciale de epurare a apelor industriale uzate
7.5. Masurari de prevenire a poluarii apelor din Romania
7.6. Politici si strategii de prevenire a poluarii hidrologice

8. Poluarea solului si masuri de prevenire a poluarii
8.1. Generalitati
8.2. Poluarea solului
8.2.1. Utilizarea in exces a substantelor chimice
8.2.2. Supraexploatarea resurselor biologice
8.2.2.1. Suprapasunatul
8.2.2.2. Defrisarea padurilor
8.2.2.3. Turismul excesiv
8.2.3. Schimbarea destinatiei terenurilor datorita realizarii
de constructii civile si industriale
8.2.4. Acumularea de halde de steril, deseuri, namoluri si reziduuri
8.2.5. Exploatatea si valorificarea unor zacaminte de minerale utile
8.2.6. Activitati care conduc la eroziunea solului
8.2.7. Managementul necorespunzator al deseurilor
8.2.8. Poluarea radioactiva
8.2.9. Poluarea transfrontaliera
8.3. Masuri si tehnologii de prevenire a poluarii solului

9. Strategia de prevenire a poluarii mediului
9.1. Principii ale elaborarii strategiei
9.2. Obiective ale strategiei in conformitate cu integrarea Romaniei in U.E.
9.3. Analize de risc industrial ce afecteaza calitatea mediului
9.3.1. Tipurile si sursele de risc
9.3.2. Identificarea si analiza riscului pentru accidente majore
9.4. Studiul de impact asupra mediului
9.5. Eco-etichetarea

10. Aspecte privind prognoza si planificarea unui produs poluant. Efectul si impactul asupra mediului a produsului poluant
10.1. Generalitati
10.2. Ceretarea teoretica si practica privind prognoza productiei unui produs
10.2.1. Aspecte generale
10.2.2. Metodologia elaborarii prognozei pentru un produs folosind modelele de tip liniar, exponential si logistic
10.2.3. Consideratii privind programarea productiei intreprinderii
10.2.3.1. Programarea liniara
10.2.3.2. Propunerea unui model matriceal de plan
10.2.3.3. Modelul imput-output si rolul sau privind simplificarea programarii resurselor
10.3. Deciziile de management-marketing in politica si strategia
de produs ecotehnologic
10.3.1. Notiuni generale
10.3.2. Definirea operationala a produsului ecotehnologic
10.3.3. Pozitionarea produselor unei firme pe piata prin Metoda Boston Consulting Group (B.C.G.)
10.3.4. Decizia de lansare pe piata a unui produs ecotehnologic
10.3.5. Efectele si impactul unei suprafete poluante de tipul SOx
rezultate in urma procesului de prelucrare asupra mediului

11. Abordarea sistemica a problemelor de poluare la o intreprindere
11.1. Prezentare generala a intreprinderii
11.2. Scurta caracterizare a strategiilor si politicilor de mediu
11.2.1. Definire generala a strategiilor si politicilor de mediu
11.2.2. Premise privind necesitatea lansarii strategiilor si politicilor de mediu la S.C. AXA
11.3. Fundamentarea strategiilor si politicilor de mediu
11.3.1. Caracterizarea prognozelor tehnologice si organizatorice
11.3.2. Abordarea sistemica a problemelor de mediu la S.C. AXA
11.4. Ingineria elaborarii strategiilor si politicilor de mediu la S.C. AXA
11.4.1. Determinarea obiectivelor stategice
11.4.1.1. Un prim obiectiv
11.4.1.2. Al doilea obiectiv
11.4.1.3. Un al treilea obiectiv
11.4.1.4. Un al patrulea obiectiv
11.5. Aspecte privind sistemul de management de mediu in cadrul unei intreprinderi
11.5.1. Consideratii privind managementul
11.5.2. Scurta caracterizare a managementului de mediu
11.5.2.1. Mediul de activitate. Factorii de mediu
11.5.2.2. Sisitemul de Management de Mediu (S.M.M.) al unei firme
11.6. Analiza aspectelor de mediu (analiza de inventar la S.C. AXA)
11.6.1. Continutul analizei aspectelor de mediu
11.6.2. Identificarea si colectarea (culegerea) datelor
11.6.3. Comunicarea pentru colectarea datelor
11.6.4. Prelucrarea (procesarea) informatiilor
11.6.5. Determinarea modelelor de calcul
11.6.6. Propunerea unor criterii de evaluare a aspectelor
de mediu in cadrul firmei
11.6.7. Raportarea si interpretarea datelor
Bibliografie