Electronica romaneasca. O istorie traita. Vol.2. Electronica profesionala
Autor: Nona Millea (coordonator)
Editura: A.G.I.R.
Seria: Repere istorice
Format: 17,5x24,5 cm
Nr. pagini: 736
Coperta: legata
ISBN: 978-973-720-466-0
Anul aparitiei: 2013
CUPRINS
Prefata V
Cap.I - Electronica profesionala in Romania 1
I.1 Repere ale dezvoltarii electronicii profesionale in Romania 1
I.2 Studiu privind realizarea Combinatului Electronic 9
I.2.1 Documente originale Electrouzinproiect 11
I.2.2 Documente comentate 20
I.3 RAPORT privind deplasarea delegatiei de specialisti din sectorul electrotehnic si electronic in URSS in perioada 19-29 aprilie 1971 45
I.4 MICMUE - RAPORT privind indeplinirea planului de cercetare stiintifica si introducerea progresului tehnic pe anul 1973 55
I.5 Programul national de automatizare, electronizare si robotizare a economiei nationale 64
I.6. Colaborarea tehnico-stiintifica cu alte tari 79
Cap.II - Institutul de Cercetari Electronice - ICE 84
II.1 Istoric, ICE 1966-1990 84
II.2 Structura institutului 87
II.2.1 Conducerea 87
II.2.2 Structura organizatorica 90
II.3 Personal 91
II.4 Profil, domenii de activitate si valorificarea cercetarilor 95
II.4.1. Laboratorul Aparate electronice pentru masurarea marimilor electrice 97
II.4.1.1. Osciloscoape 98
II.4.1.2. Numaratoare, frecventmetre numerice 98
II.4.1.3. Voltmetre, multimetre, sisteme de achizitii de date 99
II.4.1.4. Generatoare de semnal 101
II.4.1.5. Aparate pentru masurarea parametrilor electrici ai componentelor sau circuitelor 101
II.4.1.6. Surse de alimentare cu tensiune 101
II.4.1.7. Surse utilizate in echipamentele si instalatiile de automatizari 102
II.4.1.8. Generatoare de inalta frecventa de putere 103
II.4.2. Laboratorul Aparate electronice pentru masurarea marimilor neelectrice si aplicatii industriale 103
II.4.2.1. Aparatura tensometrica cu traductoare rezistive si inductive pentru masurarea marimilor neelectrice 104
II.4.2.2. Aparatura pentru masurarea vibratiilor, monitorizare, control si sortare produse dupa vibratii si zgomote 105
II.4.2.3. Aparate pentru control dimensional 106
II.4.2.4. Aparatura ultrasonica de control nedistructiv 106
II.4.2.5. Generatoare si traductoare ultrasonice de putere 106
II.4.2.6. Aparate si sisteme pentru CFR 107
II.4.2.7. Traductoare si sisteme diverse 107
II.4.2.8. Aparatura pentru investigarea geofizica a sondelor de petrol si gaze 109
II.4.3. Laboratorul de Aparate electronice pentru medicina si biologie 109
II.4.3.1. Aparate pentru electroterapie si microchirurgie 110
II.4.3.2. Echipamente de monitorizare in sectiile de terapie intensiva 111
II.4.3.3. Aparate pentru investigarea si tratamentul sistemului nervos si muscular 111
II.4.3.4. Aparate cu ultrasunete 111
II.4.3.5. Aparate pentru investigarea si tratamentul sistemului cardiovascular 112
II.4.3.6. Aparate pentru Laboratorul clinic 112
II.4.3.7. Alte aparate utilizate in domeniul medicinei 112
II.4.4. Laboratorul Echipamente radiocomunicatii profesionale in gama de unde scurte 113
II.4.5. Laboratorul Echipamente radiocomunicatii profesionale in gama undelor ultrascurte 116
II.4.6. Laboratorul Echipamente electronice pentru aviatie si marina 118
II.4.7. Laboratorul pentru realizarea de retele radio 119
II.4.8. Laboratorul pentru dotarea autostatiilor cu echipamente de radiocomunicatii 119
II.4.9. Laboratorul Echipamente cu microunde 120
II.4.10. Laboratorul Ferite 120
II.4.11. Sectia microproductie Ferite 123
II.4.12. Colectiv Oscilatoare cu cuart 124
II.4.13. Sectia microproductie Rezonatoare cu cuart 124
II.4.14. Colectiv Utilaje tehnologice pentru industria electronica 125
II.4.15. Laborator Studii, Prognoza, Standarde, Norme interne de produs, Incercari mecano-climatice, Eficienta economica, Investitii si Colaborare CAER 125
II.4.16. Colectiv Design 126
II.4.17. Laborator Metrologie 126
II.4.18. Filiala Cluj-Napoca 126
II.4.19. Filiala Iasi 127
II.4.20. Filiala Timisoara 127
II.4.21. Filiala Brasov 127
II.4.22. Sectia Prototipuri si microproductie aparate si echipamente electronice 127
II.5 Viata stiintifica 129
II.5.1. Publicatii si comunicari stiintifice 129
II.5.2. Brevete de inventie 137
II.5.3. Doctori in stiinte tehnice 139
II.6 Viata sociala 140
II.7. ICE dupa 1990 144
II.7.1 Evaluarea patrimoniala 145
II.7.2 Resurse umane 147
II.7.3 Activitate 147
II.7.4 Diagnostic financiar 149
II.7.5 Estimarea bugetului de venituri si cheltuieli 150
II.7.6 ICE-ul privatizat 151
II.8 Ganduri, marturii, amintiri 155
II.8.1 Pana unde s-a ajuns 155
II.8.2 Laborator 4 ICE 173
II.8.3 Cate ceva despre doctorate si activitatea didactica 181
II.8.4 Amintiri, ganduri 185
II.8.5 In dialog cu Nicolae Sotirescu, fost director al ICE-ului 187
II.8.6 Exista cercetare (in electronica) si dupa ICE? 199
Anexe
Anexa II.2.1 - CV-urile directorilor 211
Anexa II.2.2 - Raport ICE sem I 1986 215
Anexa II.4.1.- Proces-verbal omologare prototip 227
Anexa II.4.2. - Nota de prezentare Program de Microunde 230
Anexa II.4.3. - Certificate de Calitate 238
Anexa II.5.1. - Cuprinsul revistei “Electronica XX” 243
Anexa II.5.2. - Sesiuni stiintifice ale ICSITE - ICE 249
Anexa II.5.3. - Prezente ICSITE - ICE la alte sesiuni stiintifice 258
Anexa II.6.1. - ICE vs Filme 267
Cap. III Intreprinderea de Aparate Electronice de Masura si Industriale (FEMI/IEMI) 270
III.1 Scurt istoric 1968-1989 270
III.2 Productia IEMI 276
III.2.1 Aparate electronice pentru masurarea marimilor electrice 280
III.2.1.1. Grupa 01 Osciloscoape 280
III.2.1.2 Grupa 02 Frecventmetre 281
III.2.1.3. Grupa 03 Voltmetre, multimetre numerice si grupa 04 Voltmetre, multimetre, wattmetre analogice 282
III.2.1.4 Grupa 05 Generatoare de frecventa 283
III.2.1.5 Grupa 07 Aparate pentru masurarea parametrilor componentelor si circuitelor si Grupa 06 Aparate conexe 284
III.2.2 Aparate electronice pentru masurarea marimilor neelectrice 285
III.2.3 Aparate medicale 287
III.2.4 Aparate de electronica industriala 288
III.2.5 Surse de alimentare 288
III.2.6.Echipamente de radiocomunicatii profesionale 289
III.2.6.1 Radiotelefoane portabile 290
III.2.6.2 Radiotelefoane mobile 291
III.2.6.3 Radiotelefoane fixe 282
III.2.6.4 Radiotelefoane pentru nave 293
III.3 Comentarii tehnico-economice 293
III.4 Viata in I.E.M.I. la inceput de drum 296
III.4.1 Anii 1970-1972 296
III.4.2 Anii 1972-1974 300
III.4.3 Anii 1974-1976 301
III.4.4 Dupa 1981 305
III.4.5 Concluzii 309
III.5 IEMI dupa 1989 311
III.5.1 SC IEMI SA se prezinta 313
III.5.2 Date economice ale intreprinderii intre anii 1999-2008 317
III.6 Ganduri, marturii, amintiri 320
III.6.1 Pe urmele pasilor pierduti 320
III.6.2 Salariat la IEMI 340
Anexe
Anexa III.2.1.Facsimile dupa documente originale - 1 358
Anexa III.2.2 Facsimile dupa documente originale - 2 359
Anexa III.2.3 Productia IEMI - Aparate de masura si industriale, antene colective, radioficare 360
Anexa III.2.4 Productia IEMI - Radiotelefoane 364
Anexa III.2.5 Lista de preturi a produselor IEMI 369
Anexa III.4.1 Prospecte IEMI in patru limbi 372
Anexa III.4.2 IEMI - 20 de ani. Simpozion tehnico-stiintific 378
Anexa III.5.1 Anunt privind retragerea actionarilor IEMI SA Bucuresti 381
Anexa III.5.2 Agentii STS au semnal doar pe Motorola 383
Cap IV. Intreprinderea de Electronica Industriala 386
IV.1 Scurt istoric 386
IV.2 Productia 388
Cap.V. Productia speciala de electronica 398
V.1. Productia de tehnica pentru transmisiuni 398
V.1.1 Productia de aparare 398
V.1.2. Crearea capacitatilor de productie 400
V.1.3. Cercetarea stiintifica si tehnologica 401
V.1.4. Productia 402
V.1.4.1 Intreprinderea Electromagnetica 402
V.1.4.2 Comisia de Reprezentanti Militari 412
V.1.4.3 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale - I.E.M.I. 412
V.1.4.4.Intreprinderea Electronica Industriala - IEI 415
V.1.5 Capacitati de productie din subordinea CTT 418
V.1.6 Calitatea produselor 420
V.1.7 Sa-i reamintim 423
V.1.8 Tehnica de transmisiuni produsa de industria romaneasca 425
V.2 Cateva consideratii privind cercetarea stiintifica si tehnologica in domeniul tehnicii de transmisiuni 426
V.2.1 Etapele de cercetare, omologare si introducere in inzestrarea armatei 427
V.2.2 Institutul de Cercetare Stiintifica si Inginerie Tehnologica al Armatei, ICSITA 430
V.2.3 Institutul de Cercetari Electronice - ICE 435
V.2.4 Comandamentul Trupelor de Transmisiuni - CTT 442
V.2.5. Realizarile cercetatorilor, proiectantilor si producatorilor militari si civili 447
V.2.6. Tehnica de transmisiuni pentru armata produsa de industria romaneasca 449
V.3 Cateva date suplimentare referitoare la electronica pentru armata 452
V.4 Aerofina - Intreprinderea de cercetare si productie de aparate si echipamente de bord pentru aeronave 464
V.5.Ganduri despre anii traiti la IEMI 471
Anexe
Anexa V.3.1 Productie speciala IEMI 471
Anexa V.5.1 Proprietarii IEMI se grabesc sa arunce la cos productia militara - Ziarul Financiar, 9 martie 2007 479
Cap VI. Marturii si amintiri din electronica romaneasca 481
VI.1 Despre raspunderile economice, sociale si politice ale elitelor profesionale in regimul comunist din Romania 481
VI.2 Directorul intreprinderii fata-n fata cu sistemul 491
VI.3 Roirea de cadre in sectorul electrotehnic si electronic 495
VI.4 Politica mea de angajari si de personal la Uzinele Electronica 499
VI.5 Foto raid pe platforma Pipera 506
VI.6 Cum se nastea uneori o indicatie de partid 516
Cap VII. Prospecte de aparate electronice profesionale fabricate in Romania pana in 1990 529
VII.1. ICE - Aparate realizate in microproductie 529
Anexe
Anexa II.4.4. ICE,Exemple de aparate realizate prin Microproductie 529
Anexa II.4.4.1 - Aparate de Electronica Industriala 531
Anexa II.4.4.2 - Elemente si componente pentru microunde 534
Anexa II.4.4.3 - Echipamente cu microunde 537
Anexa II.4.4.4 - Echipamente de radiocomunicatii pentru domeniul minier 541
Anexa II.4.4.5 - Aparatura medicala 542
Anexa II.4.4.6 - Ferite si accesorii 555
Anexa II.4.4.7. - Sistemul de incasetare Metroset 556
VII.2. Productia de electronica profesionala 568
Anexa III.2 IEMI, Productia de aparate electronice profesionale 568
Anexa III.2.6 Osciloscoape 569
Anexa III.2.7 Frecventmetre 574
Anexa III.2.8 Voltmetre - Multimetre - Wattmetre 578
Anexa III.2.9 Generatoare de semnal 588
Anexa III.2.10 Aparate pentru masurarea parametrilor componentelor si circuitelor 593
Anexa III.2.11 Aparate pentru masurarea marimilor neelectrice 606
Anexa III.2.12 Sistemul tensometric modular N 2300 615
Anexa III.2.13 Aparate de electronica industriala 624
Anexa III.2.14 Surse de alimentare 632
Anexa III.2.15 Echipamente de radiocomunicatii profesionale 636
Anexa IV.2 IEI, Produse electronice de uz civil 648
Anexa V.2 Productia speciala - Tehnica de transmisiuni produsa de industria romaneasca 660
Anexa V.2.1 Produse fabricate la Electromagnetica 660
Anexa V.2.2 Produse fabricate la IEMI 668
Anexa V.2.3 Produse fabricate la IEI 681
Postfata 691
Despre autori 696
Lista abrevierilor 710
Bibliografie 714
Anexa - CD cu documentele si lucrarile sesiunilor de comunicari stiintifice (1980-1996) ale ICE
PREFATA:
Volumul II continua periplul prin istoria electronicii romanesti din a doua jumatate a secolului XX, cu ani plini de bucurii dar si de dureri, abordand domeniul electronicii profesionale, cu unitatile sale reprezentative: Institutul de Cercetari Electronice - ICE, Intreprinderea de Aparate de Masura si Industriale - IEMI, Intreprinderea de Electronica Industriala - IEI, si unitati cu cercetare si productie civila si speciala - inclusiv Aerofina.
O precizare pentru cititori: din motive de amploare, lucrarea va avea mai mult de doua volume, precum anuntasem initial, astfel incat si numerotarea capitolelor nu mai corespunde celei din Cuprinsul prezentat in volumul I.
Ca si volumul I, volumul II a cautat sa includa printre autori pe cei mai reprezentativi specialisti care au activat in diverse sectoare - atat cat ne mai permite viata - fiindca, din pacate, unora le-am simtit sprijinul si aprobarea doar din departari astrale.
Capitolul I - Electronica profesionala in Romania fixeaza jaloanele unei dezvoltari foarte ambitioase, atinse in masura mai mare sau mai mica, dar dorite si pregatite de un numar mare de specialisti din toate ramurile economiei, fiindca aceasta se dezvolta aproape paralel si oarecum in corelatie cu ritmul industriei electronice
Capitolul II - Institutul de Cercetari Electronice - schitat ca structura, pe patru pagini, de fostul director ing. Nicolae Sotirescu a fost dezvoltat si finalizat de fostii sai colaboratori, inginerii Gheorghe Balasa, Theodor Dragomir, Radu Enescu, toti directori pe care i-a avut pe parcurs institutul pana la disparitia lui, precum si de unii cercetatori pastratori ai unor documentatii stiintifice practic unice, ca dr.ing. Ion Constantinescu. Capitolul este un document dens, cu aplecare spre sobrietate si precizie, iar ultimul subcapitol referitor la ICE dupa 1990, care beneficiaza de o documentare exceptionala, da intreaga masura a ceea ce s-a realizat si apoi pierdut definitiv pentru electronica profesionala si implicit pentru tara. Avem un imens regret ca initiatorul acestui capitol nu a mai apucat sa-l vada finalizat.
Mentionez totodata sprijinul altor colegi ingineri din ICE, dr.ing. Alexandru Ivascu, ing. Radu Chiculescu, care desi nu au scris texte, au contribuit cu semnalari si materiale privitoare la acest institut. Tuturor le raman recunoscatoare pentru atasamentul pe care l-am simtit, legat de dorinta ca ICE-ul sa ramana - macar in istorie - prezentat corect, cat mai aproape de realitate. Toti, fara exceptie, au subliniat calitatea profesionala si umana a colectivelor de cercetatori si muncitori dedicati fara preget ideii de a traversa in timp cat mai scurt etapa de inceput si de a se alinia nivelului atins de firme si institute de renume din strainatate. Recunosc ca am intampinat si refuzuri, dar poate aparitia acestui volum sa scoata din inertie si pe alti fosti truditori in domeniu, care prin completarile lor sa aduca un plus de informatii in cadrul unei eventuale noi editii.
Capitolul III - Intreprinderea de Aparate Electronice de Masura si Industriale - IEMI, care la inceput parea sa puna probleme deosebit de dificile, din lipsa de autori, a devenit “vedeta” volumului II prin implicarea neasteptata si foarte eficienta a dlui ing. Stefan Dinca - cel mai longeviv director al sau din secolul XX, precum si a prof.dr.ing. Nicolae Dragulanescu a carei inima a ramas in fabrica si dupa terminarea stagiaturii si trecerii lui in invatamantul superior, si care ne-a pus la dispozitie o documentatie tehnica importanta. Cu sprijinul dansilor am adunat fila cu fila mare parte din prospectele produselor intreprinderii, si am putut demonstra concret activitatea si performantele tehnice ale IEMI, lucru pentru care le multumesc. Regret ca, din lipsa accesului la arhiva intreprinderii, partea economica este mai slab reprezentata. Tot neasteptata si absolut inedita este prezenta printre autorii acestui capitol a ing. Ion Dima, domiciliat in SUA, care a parcurs in intreprinderea IEMI primii ani dupa o detentie politica, caruia de asemenea ii multumesc pentru sinceritatea unor destainuiri, unele cu caracter efectiv anecdotic cu referire la o epoca in care profesionalismul si amatorismul se impleteau la fel de inexplicabil ca si astazi. Mentionez in mod special faptul ca desi am primit asigurari de colaborare din partea dlui col. ing. Dan Sotropa, directorul IEMI dupa 1990, in final aceasta nu s-a materializat.
Capitolul IV - Intreprinderea de Electronica Industriala - IEI este foarte putin reprezentata. Motive exista si sunt intemeiate: intreprinderea a luat fiinta in 1981, mai exact a ramas pe vatra fostei uzine Electronica Baicului, dupa mutarea in sediul din Pipera a liniilor de fabricatie televizoare si la Tehnoton Iasi a productiei unor radioreceptoare. A mai pastrat o parte din productia de componente pentru aceste bunuri de larg consum electronice, despre care am scris in volumul I si s-a axat in mare parte pe productia de radiocomunicatii militare, care formeaza obiectul capitolului V. Multumesc dlor ing Virgil Teodorescu si col ing. Tarcea pentru colaborarea in aceasta situatie delicata.
Capitolul V - Electronica militara, pentru care cercetarea si productia s-a facut in mai multe unitati civile si militare beneficiaza de semnatura dlui col ing. Agenor Scarlatescu, care a lucrat o viata intreaga in domeniu, pornind de jos si pana la functia de director general al uzinelor Electronica si director in CIETC. Textele d-sale ne demonstreaza ca, in orice regim, Romania a mers inainte prin idealurile marilor oameni ai istoriei - responsabili si generosi - fie ei militari sau civili, cercetatori, muncitori sau oameni din exploatare Dand dovada de o exemplara disciplina militara, alaturi de d-sa au facut efortul de a gasi si prezenta documentatii tehnice ale produselor si dnii col.ing. Ilie Marin si col ing. Costache Serban, precum si dnii dr.ing Gheorghe Marai si dr.ing. Sorin Stoica, care merita multumirile noastre. Cateva insemnari inedite datoram dlui col. ing. Emil Vladoiu.
Tot la capitolul de electronica militara se incadreaza si prezentarea intreprinderii Aerofina semnata de ing. Ion Miu, ce a fost realizata pe baza relatarilor actualilor conducatori ai unitatii.
Dupa aderarea la NATO, din dotarea armatei romane au fost retrase toate produsele mentionate in aceasta carte. Le prezentam pentru istorie si pentru a sublinia valoarea remarcabila a capacitatii de conceptie si executie autohtone din acei ani, pe care conducatorii post decembristi le-au ignorat total.
Capitolul VI - Marturii si amintiri din electronica romaneasca e legat de fapte si nume descrise in prima parte a lucrarii si vine prin scrierile autorilor - in special ale prof.dr.ing D.F. Lazaroiu, adevarate marturii - sa completeze imaginea formarii si functionarii unei industrii in conditiile regimului comunist de la noi, fapt pentru care ii multumesc respectuos.
Capitolul VII - Prospecte de aparate electronice profesionale fabricate in Romania pana in 1990. Am considerat obligatoriu sa public aceste prospecte fiindca altfel sunt sortite disparitiei, ca dovada faptul ca am intampinat dificultati deosebite in obtinerea materialelor. Cele prezentate in acest volum au fost adunate cu mare greutate si dupa aprecierea noastra reprezinta cca jumatate din ce s-a fabricat in realitate. Un ajutor special am primit din partea dlor prof. dr.ing.Nicolae Dragulanescu, ing. Stefan Dinca si col ing Agenor Scarlatescu carora le adresez multumirile mele. Am intampinat si refuzuri incredibile (daca n-ar fi fost transmise prin e-mail) din partea unor persoane care considera ca prospectele pe care le detin si le-au predat Muzeului UPB sunt proprietate personala, drept pentru care le-au si retras din donatie, pentru a nu le putea utiliza noi. Dupa finalizarea lucrarii toate documentele pe care le-am adunat vor fi clasate, legate si donate unele Muzeului UPB, altele Bibliotecii Academiei - pentru sala acad Mihai Draganescu.
Ma simt obligata sa fac doua precizari:
Prima - D-l prof.dr.ing. D.F. Lazaroiu , care a participat alaturi de mine la coordonarea primului volum, nu a mai prelungit acest rol la volumul II, deoarece a considerat ca, parasind sectorul in anul 1972 cand s-a retras la Politehnica, nu a mai contribuit in continuare la dezvoltarea ramurii electronice, a carei importanta a crescut intre 1972 si 1989. De aceea, am socotit ca era util si necesar sa ma adresez pentru colaborare unor specialisti ai sectorului, care s-au remarcat profesional in mod deosebit in perioada 1972-1989, persoane mentionate in lucrare. Precizez totusi ca m-am bucurat in continuare de colaborarea, sfatul si indrumarea d-sale de cate ori l-am apelat, de asemenea ca este prezent si in acest volum, motiv pentru care ii sunt profund recunoscatoare.
A doua. Volumul II trebuia sa cuprinda doua domenii - Electronica profesionala si Tehnica de calcul. Intrucat cele doua sectiuni au ajuns sa depaseasca 900 pag., in ultimul moment am hotarat sa le publicam in doua volume succesive, cu coordonatorii care s-au ocupat indeaproape de ele, respectiv dr.ing. Nona Millea pentru volumul II - Electronica profesionala si ing. Ion Miu pentru volumul III - Tehnica de calcul
Inainte de incheiere doresc sa impartasesc cititorului cateva ganduri:
Lansarea primului volum mi-a adus in fata cateva aspecte a caror elucidare este necesar, cred, s-o fac aici. Astfel, un ziarist - l-as califica ca ``homo unius libris`` - a afirmat ca lucrarea a fost scrisa de “nostalgici” si ca atare nu prea foloseste urmasilor. Cum acest termen este atribuit astazi in sens peiorativ fostilor comunisti, ma simt obligata sa dau cateva lamuriri. Dincolo de caracterul apreciat ca “nostalgic”, lucrarea de fata este un exercitiu de intelegere a activitatii corpului tehnic vis a vis de regimul politic al acelei epoci.
Lucrarea este scrisa de aceeasi oameni care au conceput si ridicat industria electronica romaneasca, de aceea se si intituleaza „O istorie traita”, iar daca se pare cumva ca transpare vreo urma de nostalgie din expunerea autorilor, aceasta se refera la uzinele si institutele pe care ei le-au proiectat si ridicat, in conditii de maxime sacrificii materiale si nu numai, dar care astazi nu mai exista, nicidecum la regimul politic din acei ani... Dupa un regim de dictatura nu prea avem de ce sa fim nostalgici, in plus salariile erau mici si plafonate, lucram munca nenormata 6 zile pe saptamana si a 7-a o faceam deseori voluntar (obligati). E drept ca multi salariati ajunsesera membri de partid, era speranta partidului de a se face popular, dar nu orice purtator al unui carnet rosu era si comunist. Mentionez ca, in decembrie 1989, existau 3.831.000 membri de partid, conform declaratiei acad Dinu Giurescu, dar o foarte mica proportie dintre asa numitii membri ai PCR credeau in comunismul de tip sovietic si in filiera sa romaneasca, fapt demonstrat prin aceea ca dupa 22 decembrie 1989 partidul s-a destramat complet, nimeni ne mai pretinzand vreo legatura cu acesta. Este un caz unic in istorie cand milioane de oameni s-au dezis in 24 de ore de regimul care ii captase, pe unii din ei prin presiune si violenta..
Inginerii - in special profesionistii, si electronistii faceau parte din aceasta categorie fiind triati inca de la alegerea meseriei - in marea lor majoritate si-au vazut de treaba nu de aventuri politice, cei buni si-au vandut regimului stiinta nu constiinta, ei erau apreciati in primul rand dupa realizarile lor tehnice, nu dupa convingeri exprimate in vorbe sau imagini precum oamenii de cultura. De aceea, spre deosebire de acestia din urma, care - strict dependenti de politica - intr-o noapte s-au despartit de opera lor din trecut - literara sau filosofica - noi inginerii consideram ca trecutul ne apartine cu bunele si relele lui si nimeni nu are dreptul sa arunce la lada de gunoi a istoriei odata cu politica absurda si realizarile pozitive, tehnice si economice, ale oamenilor acelor ani, pe care le-au infaptuit cu gandul ca politicienii sunt trecatori, dar tara e vesnica. Astfel, afirm ca:
1 - Lucrarea este un document din care generatiile urmatoare pot invata cateva lucruri:
a) Daca vrem ca tuturor sa ne fie bine, trebuie sa ne bazam in primul rand pe noi, niciun ajutor extern nu este doar din „bunavointa”. Generatia mea a demonstrat ca este posibil ca in tara noastra sa se dezvolte tehnici noi de cercetare si productie, folositoare intregii societati, prin conceptie proprie. Industria de electronica profesionala romaneasca, cu ramurile tratate in acest volum - aparatura de masura si control, aparatura de electronica industriala, aparatura medicala si radiocomunicatii civile si militare - s-a dezvoltat in cea mai mare parte prin efort propriu de conceptie pentru produse si tehnologii, s-ar putea spune in termenii de azi “prin noi insine”. Licente s-au luat doar pentru unele tehnologii, in special pentru componente. Chiar daca aparatura fabricata in tara nu s-a situat initial la cei mai inalti parametri calitativi, prin conceptie si fabricatie - lucru mentionat in carte - ne-a asigurat libertatea de miscare si orientarea prompta catre domeniile cele mai urgent cerute de economia nationala si de piata externa pe care o testam permanent. In plus am invatat lectia ca nici o licenta importata nu ofera produse de ultima generatie.
b) Romania a avut o industrie electronica implicata in dezvoltarea majoritatii ramurilor economiei nationale, nu asa cum se vehiculeaza astazi ca tara era lipsita de o industrie competitiva tehnic si economic. Multitudinea de prospecte, rapoarte, comparatii si citari din documente oficiale - anuarele statistice interne si internationale - au scopul sa demonstreze, ca industria electronica nu corespundea calificativului de „maldar de fiare vechi”, dat de fostul prim ministru al anului 1990, care a fost semnalul inceperii procesului de distrugere a intregii economii nationale. Precizez totodata ca introducerea acestora in carte nu a urmarit cresterea numarului de pagini - asa cum s-au grabit sa afirme necunoscatorii - fiindca, la fel ca si volumul I, realizarea acestui volum este platita integral de noi, deci sub acest aspect ar fi trebuit sa militam pentru reducerea, nu marirea numarului de pagini. Le-am publicat pentru a arata nivelul si diversitatea poduselor fabricate de industria electronica romaneasca din acei ani. Am facut-o si fiindca am constatat ca exista o tendinta puternica de negare a realizarilor anterioare anului 1990 - de demolare si stergerea de pe harta tarii a marilor uzine si institute - si in primul rand de distrugere a arhivelor lor - Dupa opinia noastra actiunea are scopul de a minimiza anumite realizari tehnico-economice ale epocii, de a elimina elementele de comparatie pentru incapacitatea de a construi ceva similar - sau macar de a conserva ce-au mostenit - in primii douazeci de ani ai actualului secol, si totodata de a micsora responsabilitatea anumitor personalitati politice pentru distrugerea economiei in anii nesfarsitului regim de tranzitie Chiar si noi, autorii acestui volum, care am trait acea epoca si stim de existenta multor documente, ca participanti directi la elaborarea si infaptuirea prevederilor lor, le-am procurat greu si doar partial, unele din ele din arhive personale.
c) Cartea, prin conceptia de lucrare-document, este un capitol apartinand istoriei tarii cu scopul de a prezenta si conserva eforturile tehnico-economice si realizarile dintr-o anumita perioada. Ea se adreseaza profesionistilor dispusi s-o parcurga cu atentie si pixul in mana, nefiind in nici un caz destinata noptierei sau servietei in care se pun carti pentru ocuparea timpului pe parcursul unei calatorii, fie ea si peste ocean.
2 - Lucrarea este un raport in numele electronistilor profesionisti, ingineri, tehnicieni sau muncitori, care incepand din 1948 si-au dedicat o mare parte din viata lor preocuparii esentiale de la locurile lor de munca de a dura ceva trainic pentru ei si copiii lor. Si efortul lor a fost vizibil atat pe plan intern cat si pe piata externa. Romania exporta produse electronice, de la televizoare la calculatoare si tinea cu demnitate piept concurentei de pe pietele externe in cateva domenii. Conform unor studii publicate de OECD “In 1989, nivelul tehnologic al produselor industriei prelucratoare romanesti era deasupra nivelului mediu mondial, era mai scazut, dar foarte apropiat de cel realizat in Japonia, SUA, Regatul Unit, era egal cu cel realizat in Austria si Olanda, si superior celui realizat in tari precum Norvegia sau Danemarca.” In conformitate cu limbajul Anuarelor statistice industria prelucratoare include si industria electronica. Acesta este „diploma de merit” a generatiei noastre.
3 - Prin mediatizarea fostei industrii electronice romanesti, lucrarea este un protest fata de cei care in mod iresponsabil au distrus, in 20 de ani, practic toata industria ridicata, prin efortul nostru comun, in cei peste 40 de ani de „construire a socialismului” (etapa denumita astazi comunism). Averea tarii a trecut din proprietatea comuna a tuturor cetatenilor, in proprietatea statului privat - ceea ce a fost de fapt un fel de renationalizare mult mai dura decat cea din 1948. Statul comunist a deposedat cateva sute de mii de familii de bunuri estimate la o valoare de cca 8 miliarde echivalent euro, in timp ce statul post-decembrist a deposedat 6 milioane de familii de bunuri evaluate la peste 300 miliarde echivalent euro . Apoi printr-un sir intreg de inginerii financiare, la adapostul unor legi europene adoptate formal - ca paravan - dar pe care le-au eludat, aceasta proprietate a fost devalorizata si a trecut in mainile catorva oligarhi straini sau romani. Nimic din sumele incasate din vanzarea avutiei nationale nu a fost utilizat pentru modernizarea si repornirea motoarelor economiei. Acad. Dinu Giurescu apreciaza ca „Tot efortul de industrializare al Romaniei din secolul XX a fost in cea mai mare parte anulat. O atare distrugere a industriei proprii este, dupa toate probabilitatile,unica in Europa daca nu si in lume. Romania nu mai are in proprietate nici o unitate industriala, cele in functie apartin firmelor straine”
Daca aceasta avere se pastra si se gospodarea - prin manageri specialisti cinstiti, chiar daca initial trebuia sa-i importam - si in conditiile legislatiei capitalismului european, asa cum nu aveam nici o datorie externa la 1 ian 1990, ba chiar aveam de recuperat creante de cca 4 miliarde echivalent euro - macar o parte din industria nationala ar fi putut fi redresata. Daca pastram industria, mentineam in tara forta de munca - cea mai mare bogatie a unui stat - si o cointeresam in noile politici economice, iar averea tarii si a noilor proprietari ar fi crescut, pe cand in regimul legilor postdecembriste, defectuos create - din nestiinta sau deliberat - dupa 1990 PIB Romaniei a scazut dramatic, el revenind la nivelul din 1989 abia in 2004. Pe scurt, cam acestea sunt lucrurile pe care autorii “nostalgicii” le au de adus la cunostinta celor care beneficiaza de munca lor prin incalificabile „inginerii financiare” (denumite altadata „delapidari”) si mai deloc prin competente tehnice si manageriale deosebite.
4 - Rememorarea realizarilor industriei electronice romanesti din a doua jumatate a secolului XX este si un omagiu pe care il aducem faptelor si amintirii celor care, anonimi si in tacere, au actionat pentru viitorul lor si al familiile lor precum si pentru ca Romania sa devina mai mult decat o tara „eminamente agricola” asa cum ne-au tot dorit, prin anii 60, vecinii mai apropiati sau mai departati din „lagarul socialist”. Ei au muncit si au sperat, purtand in suflet, nemarturisit, versurile lui Radu Gyr „Infrant nu esti atunci cand sangeri // Nici ochii cand in lacrami ti-s// Adevaratele infrangeri// Sunt renuntarile la vis”. Voi tinerii electronisti - si nu numai - sa nu uitati sa visati, sa va fixati idealuri si sa perseverati in realizarea lor, mai ales astazi cand incompetenta a devenit competenta nationala.
Ca si in primul volum, adresez profundele mele multumiri tuturor celor care m-au inteles si sprijinit in demersul de a prezenta date cat mai multe si oficiale despre unitatile care fac obiectul prezentului volum si in mod special dlui prof.dr.ing. Florin Tanasescu si dlui dr. ing. Aurel Millea, cu care am continuat sa ma acordez pe aceeasi lungime de unda.
Si tot ca in primul volum urez tuturor, autori si colaboratori, multa sanatate, fiindca avem inca de lucru pana sa terminam drumul inceput prin istoria electronicii romanesti.
Dr.ing Nona Millea
Septembrie 2012