Elemente de urbanism. Editia a II-a revizuita si adaugita

INTRODUCERE:

Schimbarile permanente care au loc la nivel european, mondial si implicit si in tara noastra, impun noi abordari in relatia dintre teorie si practica economica.

Datorita dezvoltarii mediului economic, social si de afaceri, caracterizat prin concurenta, risc si complexitate, mentinerea avantajului competitiv presupune planuri si strategii de maxima eficienta, pentru a identifica caile de obtinere a unei superioritati concurentiale de durata.

O tara moderna se bazeaza pe o economie moderna care vizeaza toate sferele de activitate, inclusiv gestionarea spatiala a teritoriului care este o activitate obligatorie, continua si de perspectiva, desfasurata in interesul colectivitatilor, in concordanta cu valorile si aspiratiile societatii si cu cerintele integrarii in spatiul european.

Gestionarea spatiala a teritoriului se realizeaza prin intermediul amenajarii teritoriului si al urbanismului, care constituie ansambluri de activitati complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spatiala echilibrata, la protectia patrimoniului natural si construit, precum si la imbunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane si rurale.

Potentialul de dezvoltare a zonelor si localitatilor din Romania este evaluat prin existenta infrastructurii de baza, respectiv infrastructura de transport si cea tehnico edilitara, a unor relatii economice cu zonele mai dezvoltate sau cu expansiune puternica imediata. De asemenea, potentialul de dezvoltare a localitatilor este dat atat de trendul general al dinamicii populatiei din zonele respective, al cresterii economice dar si de trendul zonelor in care sunt amplasate.

Ca urmare, activitatea de urbanism si amenajare a teritoriului are un puternic impact asupra dezvoltarii economice prin realizarea la nivel national a unei organizari spatiale echilibrate care sa conduca nemijlocit la imbunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane si rurale precum si la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, national si european.

De asemenea, amenajarea teritoriului este un domeniu de viitor. La inceputul anilor ’90, una dintre primele structuri guvernamentale care s-a ocupat de dezvoltarea spatiala s-a numit Comisia Nationala de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, apoi a fost infiintat un minister de profil, iar acum exista o directie in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei. Si pentru U.E. si Consiliul Europei, amenajarea teritoriului reprezinta un domeniu de interes. Exista si o politica de amenajare a teritoriului european despre care se vorbeste cu insistenta in ultimii ani si care urmareste conectarea vestului cu estul continentului prin diferite retele (cum ar fi coridoarele europene de transport) sau regiuni transfrontaliere.

Conform legii, activitatea de amenajare a teritoriului se desfasoara pe intreg teritoriul Romaniei pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii si integrarii spatiale la nivel national, regional, judetean, orasenesc si comunal. Obiectivele principale ale acestei activitati extrem de complexe si dinamice au in vedere, printre altele, dezvoltarea echilibrata si utilizarea rationala a teritoriului, dezvoltarea sociala si economica echilibrata a tarii, imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si a colectivitatilor umane si nu in ultimul rand, gestiunea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului.

Putem afirma, deci, ca in contextul procesului de integrare in Uniunea Europeana, dezvoltarea regionala si amenajarea teritoriului devin domenii tot mai importante. Daca dezvoltarea regionala reprezinta o politica a U.E. cu vechi traditii, in ultimii ani si amenajarea teritoriului se impune ca o tema de interes comunitar. Politicile de dezvoltare spatiala si regionala in U.E. fac obiectul unor dezbateri sustinute, de cel putin 3 decenii, in sensul unei mai bune armonizari si corelari. Romania, in prezent membra a U.E., se afla intr un amplu, dificil si continuu proces de constructie legislativa si institutionala. In prezent, amenajarea teritoriului si dezvoltarea regionala isi cauta drumul optim, potrivit viitorului sau european. Crearea recenta, in aprilie 2007, a Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, in prezent Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, este un semnal major cu privire la viitorul comun al celor doua domenii: dezvoltarea regionala, amenajarea teritoriului si urbanismului.

Problemele tratate in aceasta lucrare se integreaza in pregatirea studentilor facultatii de Management, specializarea Administratie Publica, oferindu le posibilitatea realizarii cu usurinta a unor conexiuni interdisciplinare, constituind in acelasi timp o sursa de informare pentru cei care vor sa studieze, mai in detaliu, organizarea diferitelor localitati si a caror functionare o pot influenta printr o atitudine responsabila fata de propunerile si deciziile administratiei publice centrale si locale.

Autorul

CUPRINS:

Introducere 5

Capitolul 1. EVOLUTIA ISTORICA A URBANISMULUI 11
1.1. Urbanismul antic 11
1.2. Urbanismul premodern 19
1.3. Orasul erei industriale (secolele XIX - XX) 24
1.4. Urbanismul modern 28
1.5. Miscarea moderna 38
1.6. Urbanismul din anii ’30 si pana in prezent 39

Capitolul 2. STRUCTURA URBANISTICA A TERITORIULUI 43
2.1. Urbanism - Definire, obiect, scop 43
2.2. Teritoriul si componentele sale 44
2.3. Asezarile umane 45
2.4. Orasul 48
2.4.1. Clasificarea oraselor 51
2.4.2. Extinderea oraselor 61
2.4.3. Aglomeratiile urbane 65
2.4.4. Functiunile economico - sociale 68

Capitolul 3. AMENAJAREA TERITORIULUI SI URBANISMUL 73
3.1. Conceptul de dezvoltare teritoriala 73
3.2. Amenajarea teritoriului si urbanismul: definire, scop si obiective 73
3.3. Scurt istoric al amenajarii teritoriale 81
3.4. Amenajarea teritoriului in context european 85
3.5. Amenajarea teritoriului in context national 92
3.6. Urbanismul in context national 96
3.7. Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism 97
3.7.1. Documente necesare obtinerii avizului MDRL 108
3.7.2. Metodologia de elaborare a PUG 109
3.7.3. Structura PUG (continutul cadru) 112
3.8. Parcursul documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism 116
3.9. Cadrul institutional 118
3.10. Cadrul legislativ 121
3.11. Participarea populatiei la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism 128
3.12. Gestionarea teritoriului si a localitatilor 129
3.13. Gestionarea terenurilor 130
3.14. Gestionarea constructiilor 131

Capitolul 4. AMENJARE URBANISTICA 143
4.1. Densitate urbana 143
4.2. Teoria locurilor centrale 144
4.3. Dezvoltarea spatiala a orasului 147
4.4. Modele de organizare spatiala urbana 152
4.5. Zonarea functionala a spatiului urban 154
4.5.1. Zona centrala 155
4.5.2. Zona industriala 156
4.5.3. Zona rezidentiala 158
4.5.4. Zona dotarilor social culturale 160
4.5.5. Zona spatiilor verzi 162
4.6. Probleme de transport si trafic urban 164
4.6.1. Strazi si intersectii 168
4.6.2. Retele de strazi 172
4.7. Salubrizarea 174
4.8. Teoria pragurilor 179

Capitolul 5. ECHIPAREA SI AMENAJAREA TEHNICO-EDILITARA 181
5.1. Alimentarea cu apa 182
5.2. Canalizarea si epurarea apelor uzate 184
5.3. Alimentarea cu energie termica 187
5.4. Alimentarea cu gaze combustibile 189
5.5. Alimentarea cu energie electrica 191
5.6. Constructia strazilor 192
5.7. Asanarea apelor de suprafata 196

Capitolul 6. OCUPAREA TERENURILOR SI AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR 201
6.1. Modul de ocupare a terenurilor 201
6.1.1. Terenuri agricole din extravilan 202
6.1.2. Terenuri agricole din intravilan 202
6.1.3. Suprafete impadurite 203
6.1.4. Resurse ale subsolului 203
6.1.5. Resurse de apa 204
6.1.6. Zone cu valoarea peisagistica si zone naturale protejate 204
6.1.7. Zone construite protejate 204
6.2. Siguranta constructiilor si apararea interesului public 205
6.2.1. Expunerea la riscuri naturale 205
6.2.2. Expunerea la riscuri tehnologice 206
6.2.3. Constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice 206
6.2.4. Asigurarea echiparii edilitare 207
6.2.5. Asigurarea compatibilitatii functiunilor 207
6.3. Amplasarea constructiilor 212
6.3.1. Orientarea fata de punctele cardinale 213
6.3.2. Amplasarea fata de caile de comunicatie 214
6.3.3. Amplasarea in interiorul parcelei 217
6.4. Echiparea tehnico edilitara 217
6.4.1. Racordarea constructiilor la retelele publice de echipare edilitara existente 217 6.4.2. Realizarea de retele edilitare 218
6.4.3. Proprietatea publica asupra retelelor edilitare 218
6.5. Forma si dimensiunile terenului si ale constructiilor 218
6.5.1. Parcelarea 218
6.5.2. Inaltimea constructiilor 219
6.5.3. Aspectul exterior al constructiilor 219
6.6. Amplasarea de parcaje, spatii verzi si imprejmuiri 220
6.6.1. Parcaje 220
6.6.2. Spatii verzi si plantate 222
6.6.3. Imprejmuiri 223

Capitolul 7. CADASTRUL SI PUBLICITATEA IMOBILIARA 225
7.1. Cadastrul - generalitati 225
7.3. Cadrul legislativ si institutional 229
7.4. Functiile cadastrului 233
7.4.1. Functia tehnica a cadastrului 233
7.4.2. Functia economica a cadastrului 235
7.4.3. Functia juridica a cadastrului 241

Capitolul 8. LOCUIREA URBANA 247
8.1. Notiuni generale privind locuirea 247
8.2. Cerinte ale locuirii urbane 254
8.3. Locuirea ecologica 255
8.4. Valente ecologice ale locuirii in Romania 258
8.4.1. Calitatea mediului 258

Capitolul 9. URBANISM SI MEDIU 267
9.1. Relatia urbanism mediu 267
9.2. Urbanismul si efectele lui asupra mediului 270
9.3. Efectele concentrarii urbane asupra mediului inconjurator 275

Capitolul 10. URBANISMUL PE PLAN MONDIAL 281

Bibliografie 301