Geoeconomie. Competitia globala pentru resurse strategice
Autor: Viorel Mionel
Editura: Universitara
Format: 17x24 cm
Nr. pagini: 432
Coperta: brosata
ISBN: 978-606-28-0597-5
Anul aparitiei: 2017
PROLOG (fragment)
In toamna anului trecut am plecat la drum cu gandul sa imbunatatesc cartea „Resurse Geostrategice: geografia economica in arena politicii globale” si am ajuns intr-un final, prin adaugiri si dezvoltari ulterioare, sa constat ca, in fapt, schimbasem destul de mult optica lucrarii. Prin adaugarea altor trei capitole noi, unele dintre cele mai mari din carte, am schimbat destul de mult sensul si menirea cartii pe care doream sa o imbunatatesc. Prima schimbare majora a fost aceea a introducerii unui capitol despre regiuni si a analizei unor concepte geoeconomice precum Occident, Nord (global) si Sud (global). Insa acestea nu au facut decat sa deschida calea unei perspective mai largi, mai aprofundate in privinta rolului pe care resursele il au in actuala configuratie globala, care a devenit de-a dreptul multipolara, atat geopolitic, cat si economic. Capitolele despre apa si hrana mi-au generat o prima intrebare in legatura cu schimbarea sensului cartii, anume daca mai poate fi vorba despre resurse geostrategice sau doar despre resurse strategice?
In timp ce Consiliul de Securitate al ONU incepe sa aiba abordari de tipul apa este o resursa strategica a intregii omeniri, in privinta hranei situatia nu mai sta la fel. Statele considera agricultura drept domeniu strategic, insa abundenta hranei face ca statele bogate, care-si asigura (ba chiar arunca) hrana fara mari eforturi, sa-i piarda din vedere pe flamanzii Africii si pe cei de aiurea.
Importanta geostrategica a resurselor discutate aici este destul de contrastanta, iar prefixul geo dinaintea conceptului strategie ne obliga sa atribuim resurselor o importanta egala la nivel global pentru toti actorii statali. In realitate, aceasta situatie este greu de dovedit, iar aprecierea este valabila pentru toate resursele, mai putin pentru apa, intrucat ea sta la baza tuturor lucrurilor. Chiar si petrolul, resursa strategica cea mai importanta a secolului trecut, a avut si are alternative, cum sunt ceilalti combustibili minerali fosili, metalele radioactive sau sursele alternative de obtinere a energie. Apa, in schimb, nu are alternative si tocmai de aceea este cea care poate fi considerata fara rezerve o resursa geostrategica. In consecinta, in cartea de fata am optat, de data aceasta, pentru sintagma resurse strategice si nu geostrategice.
Intelegand dimensiunea competitiei globale pentru resurse, fapt reiesit din multitudinea tabelelor, hartilor si graficelor care sintetizeaza importanta lor economica, dar nu numai, am preferat sa „reciclez” prefixul geo si sa-l atribui economiei, pe care am spatializat-o facand-o geografica, de unde si apelarea fireasca la termenul de geoeconomie. In fapt, geoeconomia, asa cum a fost gandita de Edward Luttwak, nu este altceva decat studiul aspectelor spatiale, temporale si politice ale economiei si resurselor. Or, lucrarea de fata tocmai acest lucru si l-a propus.
Daca nu v-ati convins deja de adevaratul motivul pentru care sa va bateti capul cu un astfel de studiu, sau de ce sa invatati care sunt resursele strategice, de ce sunt ele importante sau care sunt motivele ascensiunii geoeconomiei si de ce este necesar un domeniu care sa imbine tot mai mult geografia si economia, mai jos aveti mai multe argumente. Pentru inceput trebuie sa stiti ca daca ati deschis si rasfoit macar putin aceasta lucrare, aveti probabil cel putin un interes trecator pentru geografia economica si resursele strategice, iar geoeconomia va starneste atentia. Si nu sunteti singurul, multi altii inainte au incercat sa inteleaga si sa studieze distributia geografica a anumitor resurse, pentru a elucida misterul din spatele dezvoltarii sau, dimpotriva, subdezvoltarii statelor. Este adevarat ca resursele, umane sau naturale, nici nu are importanta mai exact care, nu explica intru totul dezvoltarea statelor. Insa este un bun punct de plecare in analiza dezvoltarii economice.
Autorul
CUPRINS
PROLOG 11
I. REGIUNILE LUMII SI STUDIUL RESURSELOR STRATEGICE 16
1.1. Concepte fundamentale necesare abordarii resurselor strategice 16
1.1.1. Locul 17
1.1.2. Spatiul 19
1.1.3. Statul 21
1.1.4. Regiunea si regionarea 24
1.1.4. Continentul 26
1.2. Importanta regiunilor 28
La nivel subnational 28
La nivel supranational 29
1.3. Regiuni pe glob 29
1.3.1. Nevoia de cunoastere a regiunilor 29
1.3.2. Tipuri de regiuni 31
Regiuni formale (omogene sau uniforme) 31
Regiuni functionale (sau nodale) 32
Regiuni perceptuale (sau vernaculare) 32
1.4. Regiunile perceptuale si rolul lor in abordarea resurselor strategice 33
1.4.1. Macroregiuni perceptuale 34
Occidentul 34
Orientul 37
Nordul (global) si Sudul (global) 39
1.4.2. Regiuni perceptuale sub si trans continentale 42
America Anglo-saxona si America Latina 43
Magrebul si Africa Subsahariana 45
Regiunile perceptuale europene 47
Regiunile perceptuale asiatice 54
Oceania 62
II. POPULATIA - RESURSA STRATEGICA A INTREGII OMENIRI 64
2.1. Ce este populatia? 64
2.2. Evolutia numerica a populatiei 66
2.3. Principalii actori geodemografici mondiali 70
2.4. De ce este importanta populatia in relatiile internationale? 73
2.4.1. Geodemografie - Conferinta Mondiala a Populatiei 73
2.4.2. Raporturile bi si multilaterale in privinta populatiei 75
Relatii privilegiate 76
Migratiile: prilej de neliniste in relatiile dintre state 77
Diaspora 81
Populatia - „combustibil” al conflictelor 84
2.4.3. Transcendenta raporturilor umane dincolo de granite 86
Religia 86
Panismele 90
2.5. Populatie, geoeconomie si geopolitica 92
2.5.1. Populatie si geoeconomie 93
2.5.2. Biopolitica: populatie si geopolitica 100
Politica de deznationalizare si rusificare din spatele Cortinei de Fier 101
Populatia: obiect si subiect al gandirilor strategice 103
Revarsarea demografica, actiune cu efecte geopolitice pe termen lung 105
Etnicitatea ca justificare geopolitica 110
III. CARBUNELE, INTRE RESURSA ENERGETICA A TRECUTULUI SI JOCURILE STRATEGICE VIITOARE 112
3.1. Ce este carbunele? 112
3.2. Rezerve, productii, consum si utilitate 114
3.2.1. Repartitia geografica a rezervelor sigure 115
3.2.2. Productia si consumul 117
3.2.3. Utilitatea carbunelui: China, India si lumea in dezvoltare 119
3.3. Geopolitica carbunelui 121
3.3.1. Carbune si otel: tandem geoeconomic de proximitate 122
3.3.2. Carbunii si acordurile de mediu 127
3.3.3. De la Mongolia la „Mine-golia”. Noul Eldorado al carbunelui 130
3.3.4. Importanta geoeconomica a carbunelui statului celor 18307 insule 132
3.3.5. Noul „hub” carbonifer al Africii: Mozambic 134
3.3.6. Proocidentalizarea Ucrainei trece (si) prin Donbas 136
3.4. Ce viitor mai are carbunele? 139
3.4.1. Economia bate geopolitica 139
3.4.2. Tehnologii noi: gazificarea subterana si lichefierea carbunelui 142
IV. PETROLUL, „AURUL NEGRU” AL GEOPOLITICII 146
4.1. Ce este petrolul? 146
4.2. De ce este important petrolul? 148
4.3. Rezerve, productii si consum 151
4.3.1. Repartitia geografica a rezervelor sigure 152
4.3.2. Productia si consumul 154
4.4. Transporturile petroliere 156
4.4.1. Transporturile matritime 156
4.4.2. Oleoductele: artere ale sistemului de transport terestru 159
4.4.3. Amenintari la adresa transporturilor petroliere 164
Pirateria 164
Terorismul 165
4.5. Geopolitica imbibata cu petrol 167
4.5.1. Crearea OPEC si rolul sau geopolitic 168
4.5.2. Intrarea in exploatare a petrolului din Alaska 173
4.5.3. Razboiul Yom Kippur (1973) si primul soc petrolier 175
4.5.4. Revolutia islamica iraniana (1979) si al doilea soc petrolier 177
4.5.5. Primul razboi din golf (Iraq-Kuwait, 1990-1991) 180
4.5.6. Al doilea razboi din golf (Iraq, 2003) 182
4.5.7. Nesatul energetic chinez 185
Dinamismul economic al Chinei 185
China - Orientul Mijlociu 187
China - Africa 188
China - America 188
Strategia petroliera chineza 190
4.5.8. Geopolitica petrolului ieftin 191
Istoricul evolutiei pretului 191
Cauzele petrolului ieftin 192
Castigatori si perdanti 193
V. GAZELE NATURALE: NU SE VAD, DAR SE SIMT 196
5.1. Ce sunt gazele naturale? 196
5.2. Rezerve, productii si consum 198
5.2.1. Repartitia geografica a rezervelor sigure 198
5.2.2. Productia si consumul 201
5.3. Procesarea, transportul si stocarea gazelor naturale 204
5.3.1. Gazoductele de mare presiune 205
5.3.2. GNL (gazul natural lichefiat) si transportul maritim 206
5.3.3. Stocarea 207
5.4. Geopolitica gazelor naturale si actorii internationali 209
5.4.1. Rusia: hub-ul geopolitic al gazelor eurasiatice 210
Gazprom, noua arma a Rusiei 210
Belarus: gaz ieftin contra sustinere politica 214
Ucraina: gaz scump si cu intermitente 215
Gazul central-asiatic intre sfera moscovita si cea chineza 221
Rusia - Gazprom - gazoducte 225
5.4.2. Tarile occidentale in ecuatia gazelor 228
Europa si eurodependenta de gazul rusesc 228
SUA, alternativa pentru Europa 231
Israel. Un viitor producator mondial de gaz? 233
5.4.3. Asia de Sud si Est: aici GNL inainte de toate! 236
5.4.4. Forumul Tarilor Exportatoare de Gaz (Gas Exporting Countries Forum - GECF) 238
VI. METALELE (RADIO)ACTIVE IN DOMENIUL GEORAFIEI SI POLITICII MONDIALE 241
6.1. Ce sunt metalele radioactive? 241
6.1.1. Radiatia 241
6.1.2. Metalele radioactive 242
6.2. Importanta metalelor radioactive 244
6.2.1. Centralele nuclearoelectrice 244
6.2.2. Bombele atomice 246
6.3. Rezerve, productii si consum 248
6.3.1. Uraniul 249
6.3.2. Toriul 252
6.4. Metalele radioactive, intre scop civil si militar 253
6.4.1. Asia Centrala - „sandwich” geopolitic cu uraniului 254
6.4.2. Uraniul african: competitie geoeconomica si riscuri geopolitice 257
6.4.3. SUA, Australia, India: prietenii prietenilor mei sunt prietenii mei 261
Australia, India se „cimenteaza” cu uraniu 261
SUA si India: relatia toriului 263
6.4.4. Ambitii nucleare 264
Programul nuclear iranian 264
Coreea de Nord, cea mai noua putere nucleara 268
Africa de Sud sau cum se poate renunta la ambitiile nucleare 270
VII. METALELE PRETIOASE - IMPORTANTE INSTRUMENTE GEOECONOMICE 273
7.1. Ce si care sunt metalele pretioase? 273
7.2. Rezerve si productii 276
7.2.1. Aur 277
7.2.2. Argint 280
7.2.3. Metale platinice 284
7.3. Importanta metalelor pretioase 288
7.4. Metale pretioase in arena internationala 290
7.4.1. Banii 290
7.4.2. Etalonul aur 294
7.4.3. Rezervele suverane de aur 297
7.4.4. Valoarea pe timp de criza: metalele pretioase devin si mai pretioase 302
7.4.5. Zonele de conflict si cometul global 305
7.4.6. Smartphone-ul la control 308
7.4.7. Petioasele relatii BRICS 310
7.4.8. O geopolitica a metalelor pretioase? 312
VIII. APA SAU INCEPUTUL TUTUROR LUCRURILOR 316
8.1. Apa: aprecieri generale 316
8.1.1. Ce este apa? 316
8.1.2. Apa si importanta ei pentru viata 316
8.1.3. Rolul apei in societate 318
Inceputul dezvoltarii civilizatiilor 318
Societatea contemporana 319
8.1.4. Resursele de apa ale Terrei: abundenta si deficit 320
8.2. Istoria utilizarii apei si dezvoltarea societatilor 322
8.2.1. Asezarile, civilizatiile timpurii si utilizarea apei 322
8.2.2. Primele irigatii si controlul inundatiilor 324
8.2.3. Primele proiecte de transport pe calea apelor continentale 328
8.2.4. Utilizarea puterii apelor: primele incercari 329
8.3. Economia apei 331
8.3.1. Apa si productia hranei 331
Agricultura 331
Apa virtuala sau amprenta de apa 332
8.3.2. Apa si industria 334
8.3.3. Apa si energia electrica 336
8.3.4. Apa, igiena si facilitatile sanitare 338
8.3.5. Gestionarea resurselor de apa 342
8.4. Apa - resursa geostrategica si crizele internationale 345
8.4.1. Guvernanta apei 345
8.4.2. Deficitul de apa si bazinele hidrografice transfrontaliere 347
8.4.3. Geopolitica apei sau hidropolitica 349
Scurta istorie si contabilizare a conflictelor apei 349
Apa, intre cauza, scop si instrument al crizelor internationale 351
Terorismul, amenintare majora la adresa sistemelor de alimentare cu apa 355
8.4.4. Apa este mai mult decat o resursa strategica! 355
IX. HRANA, (RE)SURSA A VIETII 358
9.1. Ce este hrana si ce mananca oamenii? 358
9.2. Aparitia si evolutia producerii hranei 359
9.2.1. Culegerea si vanatoarea 360
9.2.2. Domesticirea plantelor, animalelor si agricultura timpurie 361
Istoria carnii 362
Istoria laptelui 363
Istoria cerealelor si legumelor 364
9.3. Diversificarea hranei si economia pietei alimentare 365
9.3.1. Alimentele sacre 366
Uleiul 366
Painea 368
Vinul 369
9.3.2. Legumele si fructele 371
9.3.3. Diversificarea pietei alimentare 374
Cresterea animalelor si piata carnii 374
Pestele, pescuitul modern si acvacultura 377
Alimente de lux? 379
9.4. Ce, unde si cat se produce/consuma? 382
9.5. Inegalitatea si securitatea alimentara 384
9.5.1. Malthusianismul si limitele cresterii 384
9.5.2. Fometea, malnutritia si saracia 385
9.5.3. Securitatea alimentara 387
9.5.4. Comertul echitabil si produsele alimentare echitabile 388
9.5.5. Hrana sau combustibil? 390
9.6. Stiinta si hrana viitorului 392
9.6.1. Pretul alimentelor schimba paradigma alimentara 392
9.6.2. Biotehnologia si alimentele functionale 394
9.6.3. Carnea crescuta in laborator 395
9.6.4. Insectele si algele marine: o solutie la indemana 396
9.7. Hrana si geopolitica 397
9.7.1. Paradoxurile abundentei 397
9.7.2. Geopolitica foametei 398
9.7.2. Geopolitica hranei 400
BIBLIOGRAFIE 404
DESPRE AUTOR
Viorel Mionel - Departamentul de Turism si Geografie
Facultatea de Comert, Academia de Studii Economice, Bucuresti