Imaginea: o incursiune estetica

PREFATA

Amatorul de istorie si de antichitati stie ca din latinescul ``imago`` care poate insemna „chip”, „imagine”, dar si „aparenta” deriva in forma plurala „chipuri ale stramosilor”, izvorul intregii portretistici romane si a unor practici magice ce au durat pana in Renasterea europeana si pana in folclorul continentului nostru.

Ieri, ca si astazi, imaginea a fost si este hotaratoare in desfasurarea civilizatiei, imaginea „celuilalt” ilustrand alteritatea si izvodind o stiinta noua, cea a imagologiei. Aceeasi imagine a reflectat intotdeauna in chip pilduitor spiritualitatea unei epoci: spiritualia sub metaphoris corpo-ralium, scria acum aproape un mileniu Toma de Aquino, parintele scolasticii si de aici a pornit iconologia, o metoda de cercetare multidisciplinara. Istoria artei este, evident, de neconceput fara imagine, cinematograful si televiziunea ii proclama prioratul si traim sub imperiul ei pe toate meridianele.

Iata de ce o carte, precum cea a cunoscutului om de imagine, operator si regizor care este Mircea Bunescu, imi pare a fi teribil de actuala si de necesara, cu atat mai mult cu cat autorul este un artist dublat de un cautator de surse culturale, cititor avizat de filozofie, ceea ce il indreptateste la o abordare estetica de felul celei ce ne-o propune aici.

„Sugestia este atributul cel mai mare al imaginii” scrie, la un moment dat, Mircea Bunescu si observatia sa este capitala. Pentru ca sugestii —magistrale si devenite clasice — sunt aceea a caruciorului coborand in sarituri sacadate pe treptele de la Odesa in „Crucisatorul Potemkin” si aceea a sirurilor serpuitoare de supusi ai tarului, completate de serpuirea barbii acestuia in „Ivan cel Groaznic”, precum si aceea a rostogolirii coroanei regale a lui Richard al III-lea printre maracinii campului de lupta de la Bosworth. Pentru Eisenstein si pentru Laurence Olivier, cei care pentru mine raman, alaturi de Tarcovski creatorii supremi din cinematografia mondiala, imaginile amintite sugereaza si drama represiunii si sinuozitatile unui suflet colectiv stapanit de un carmuitor nevrozat si ideea continuitatii dinastice, dincolo de rasturnari politice.

Mircea Bunescu face analize pertinente de film, vorbeste in cunostinta de cauza despre televiziune in epoca digitalizarii si despre cultura media. Pentru el, om de imagine, imaginea este totul, chiar daca stim ca in istoria civilizatiei, aceeasi imagine a fost socotita o forma decazuta de expresie, inaintea cuvantului.

Sa nu uitam ca de la Eusebiu din Cezareea pana la iconoclastii bizantini imaginea sacra a fost socotita un „lucru vrajitoresc” ce trebuia exclus din Biserici, Verbul, Logosul, de sorginte Platonica, fiind forma cea mai inalta de expresie culturala.

As adauga, in aceeasi ordine de idei, ca pentru un teoretician ca Dominique Wolton (Eloge du grand public. Pour une theorie critique de la television, Paris, 1990) cuvantul este prioritar in Occident fata de Orientul European unde imaginea are primatul absolut in mentalul colectiv, ceea ce, ma grabesc sa scriu explica si gustul insatiabil si necritic al romanilor pentru micul ecran.

Cartea pe care o deschideti este o invitatie inteligenta si ca orice carte care se respecta, o invitatie carturareasca in lumea imaginii, iar cititorul poate fi sigur ca lectura care urmeaza este una profitabila.

acad. Razvan THEODORESCU

CUPRINS

Motto 9
Prefata 11
Argument ... o imagine 13

Capitolul I. RESURSELE CREATIVE ALE FILMULUI SI TELEVIZIUNII 23
I.1. Cinematograful - ecoul fotografiei 25
I.1.1 Modele semiotice 25
I.1.2 Efectul oglinzii si sensurile secundare 28
I.1.3 Metamorfozarea realitatii prin imaginea fotografica 30
I.2. O apologie a imaginii 34
I.2.1 Poetica cinematografului 34
I.2.2. Limbajul cinematografic 39
I.2.3. Sursele estetice ale filmului de televiziune: de la Woody Allen la Lars von Trier 43

Capitolul II. TELEMEDIAFILM SI CANOANELE ESTETICE 55
II.1. Impactul culturii media 57
II.1. 1. Reactualizarea viselor 57
II.1.2. Ecranul - un limbaj flexibil 59
II.1.3. Cinema-ul ca reflex in mass-media 63
II.1.4. Pixelii - holograma viitorului 66
II.2. Intoarcerea in oglinda 70
II.2.1. Compunerea - principiul modern al productiei de film 73
II.2.2. Secventa ca informatie digitalizata 76
II.2.3. Precinema-ul modern 80
II.2.4 Emitere si receptare in cultura media 81
II.2.5. Imaginea ca reper in media 85
II.2.6. Suportul estetic al culturii media 91
II.3. Realitate si fictiune in campul imaginii 94
II.3.1. Relativitatea termenilor 94
II.3.2. Sursele iluziei: lumina si umbra 95
II.3.3. Simularea realitatii prin implicarea spectatorului 99
II.4. Evolutia canonului estetic de la pictura la imaginea de film 101

Capitolul III. CONFIGURAREA IMAGINII IN SPATIUL VIRTUAL 111
III.1. Statutul imaginii 113
III.2. Arta si tehnologia imaginii de film si televiziune 115
III.2.1 Inteligenta imaginii 119
III.3. Imaginea cinematografica-o tehnica plastica 126
III.4. Mijloace de modificare a receptarii 134
III.4.1. Spatialitatea profunzimii. Tehnici clasice 134
III.4.2. Filtrul ca „traducere” a imaginii 144
III.4.3. Rolul filtrului in „starea” portretului 149
III.4.4. Efecte speciale in crearea imaginii 151
III.4.5. Functia estetica a filtrului 154
III.4.6. Tehnici computerizate 159

Capitolul IV. TEMA SI MESAJ IN COMPOZI?IA IMAGINII 165
IV.1. Imaginea de consum 167
IV.1.1. Imaginea publicitara 180
IV.1.2. Forta imaginii televizate 182
IV.2. Tipologia imaginii TV 185
IV.2.1. Stirile 186
IV.2.2. Filmele 188
IV.2.3. Reality show 189
IV.3. Limbajul vizual al promo-urilor 190
IV.3.1. Lumina, culoarea, forma 194
IV.3.2. Imaginatia sau „Gandeste liber” 204

Capitolul V. SPECTACOLUL VIZUAL 209
V.1. Inspiratia greaca 211
V.1.1. Arena ca spatiu magic 211
V.1.2. Teorii simbologice 214
V.1.3. Poetica - o ecuatie estetica 218
V.2. Conceptii contemporane 220
V.2.1. Omul - polarizarea luminii 220
V.2.2. Comunicarea ca excitant estetic 222
V.2.3. Aureola intelegerii 224
V.3. Sensul reprezentarii 226
V.3.1. Formatarea informatiei 226
V.3.2. Egocentrismul - cerc, patrat, triunghi 229
V.3.3. Curgerea in imagine 231

Capitolul VI. DOCUMENTARUL IN OGLINDA 235
VI.1. Realitatea ca sursa de imagini 237
VI.2. Jurnalul si priza directa 243
VI.3. Constiinta autorului si „filtrul” manipularii 249
VI.4. Transfigurarea realitati in zona fictionalului 257

REPERE VIZUALE 265
REPERE CRONOLOGICE 279
REPERE BIBLIOGRAFICE 285