Industria miniera din Romania. Trecut, prezent si scenarii pentru viitor.

PREFATA

Resursele minerale ale tarii trebuie sa fie o rampa de lansare pentru viitor, nu numai o supapa de supravietuire pentru prezent. Iar exploatarea resurselor minerale, ca principiu, trebuie facuta atunci cand este profitabila, dar si in cazuri exceptionale, de criza. Resursele minerale ale unei tari sunt cele mai importante rezerve pe care le detine. Evident, fiind epuizabile, cel mai important lucru este sa le utilizeze in mod coerent, sa le investeasca in domenii care ar putea acoperi in viitor gaurile din buget create de disparitia acestora. Putem lua exemplul Rusiei, care isi foloseste resursele imense de minerale, in special gaze naturale, pentru a-si dezvolta economia, dar, la fel de bine, il putem lua si pe cel al Statelor Unite ale Americii (SUA), care ramane si astazi unul dintre principalii producatori mondiali de petrol, gaze naturale, carbuni etc. Situatia din prezent ne arata ca este esential ca statul sa utilizeze resursele pentru a-si pregati mai bine viitorul.

In Romania cele mai importante resurse exploatate sunt cele de titei si ne pot asigura integral consumul intern. Desigur, o parte este exportata. La gaze naturale nu stam chiar atata de bine, productia acoperind circa 80% din consum, insa noile perimetre de explorare si eventualele gaze de sist ne pot acoperi necesarul pentru urmatorii 20-30 de ani cel putin. Mai mult sau mai putin, situatia este identica si cu alte resurse, cum ar fi uraniul. Altfel se pune acum problema cu carbunele, in urma orientarii de decarbonizare a energeticii, desi exista mari rezerve de carbune si de lignit si de huila. Exemplele de mai sus se refera la resurse de care avem nevoie zilnic si din care reusim sa si exportam (spre exemplu, vindem carburanti si petrol in valoare de peste 2 miliarde de euro anual). Dar Romania ar putea beneficia de intrari masive de capital daca ar exploata si minerale de care nu are nevoie pentru utilitatile zilnice.

In tara noastra sunt in exploatare aproape 80 de substante minerale, de la andezit si calcar, pana la sare, cupru si uraniu, conform datelor Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. Carierele si minele sunt raspandite pe intregul teritoriu Romaniei si, majoritatea, se afla in exploatare de foarte multi ani. Romania detine, in continuare, unele dintre cele mai mari rezerve de aur din Europa. Legat de zacamintele aurifere de la Rosia Montana se ajunge desigur la intrebarea daca merita exploatat minereul in prezent sau ar fi mai bine sa asteptam? Daca ar intra in exploatare, Romania ar redeveni cel mai mare producator de aur de pe continent, cu un volum de pana la 15 tone de metal pretios anual. In total, Romania are zacaminte totale de aproape 310 tone aur si pe peste 1.300 tone argint. Astfel, intrebarea la care trebuie sa se gaseasca un raspuns este daca ne putem permite sa nu exploatam acum resursele aflate la indemana.

Consideram ca prezentarea in aceasta carte a trecutului, prezentului si a unor scenarii pentru viitorul mineritului in Romania, sa fie de natura sa dea un raspuns, sa ofere argumente si la intrebarea de mai sus.

Cartea are ca suport stiintific si sintetizeaza pe langa materialele si lucrarile elaborate de autori si date si informatii provenite de la recunoscuti specialisti in domeniu, de la intreprinderi, fime, institute de cercetare dezvoltare si universitati. Pentru fiecare din subiectele tematicii abordate se prezinta situatia industriei miniere romanesti, din diferitele perioade/etape caracteristice si anume: dinainte de 1918, din perioada 1919-1948 (practic perioada interbelica), etapa 1948- 1989 si etapa de dupa 1989- pana astazi.

Cartea este structurata in sase parti si 19 capitole, plus anexe. In Partea I se prezinta Resursele minerale ale Romaniei. In Partea II-a, Istoricul mineritului in Romania, etapa de dinaintea anului 1918. Partea III-a trateaza Istoricul dezvoltarii industriei miniere in perioada 1918-1948. Partea IV-a este consacrata dezvoltarii mineritului romanesc in perioada 1948-1989. In Partea V-a se prezinta Industria miniera in Romania dupa 1990 iar in Partea VI-a - Scenarii privind posibila
evolutie a industriei miniere in Romania. Date importante si interesante contin cele patru anexe, mai ales in ceea ce priveste creativitatea, specialistilor si firmelor/institutelor/universitatilor.

Lucrarea se adreseaza specialistilor din industria miniera, din uzinele constructoare de masini si echipamente tehnologice miniere, din institute de cercetare si universitati precum si doctoranzilor, masteranzilor si studentilor din universitati de profil. Nu in ultimul rand cartea poate fi utila si unor factori decidenti din domeniile politic si economic.

Dorim sa multumim in mod sincer tuturor colaboratorilor si specialistilor care au avut bunavointa si ne-au sprijinit in elaborarea acestei lucrari importante, fara de care ar fi fost mai saraca in continut, solutii, idei si mai putin utila si interesanta.

Nicolae ILIAS
Sorin Mihai RADU
Aurelian Calistru SERAFINCEANU

CUPRINS

Abrevieri si acronime 15

Prefata 7

Introducere 17
Resurse naturale. Clasificari 17
Evolutia mineritului pe teritoriul actual al Romaniei 20
Bibliografie 26

Partea I. RESURSELE MINERALE ALE ROMANIEI 27

1. Zacamintele de substante minerale utile 27
1.1. Prezentare generala 27
1.2. Zacaminte de carbuni superiori 32
1.3. Zacaminte de lignit si carbune brun 34
1.4. Zacaminte de minereuri metalifere 35
1.4.1. Situatia zacamintelor de minereuri din Romania 35
1.4.2. Aspecte geologice si mineralogo-petrografice legate de zacamintele auro-argentifere din Romania 39
1.5. Zacaminte de substante nemetalifere si roci utile 40
1.5.1. Zacaminte de substante nemetalifere 40
1.5.2. Sursele de roci utile in Romania 42
Bibliografie 44

Partea a II-a. ISTORICUL MINERITULUI IN ROMANIA. ETAPA DE DINAINTEA ANULUI 1918 45

2. Repere istorice ale mineritului din Romania 45
2.1. Mineritul carbonifer 57
2.1.1. Mineritul in Valea Jiului 57
2.1.2. Mineritul in Bazinul Anina 59
2.2. Mineritul substantelor metalifere si nemetalifere 60
2.2.1. Mineritul in Banat 60
2.2.2. Mineritul in Muntii Apuseni 60
2.2.3. Mineritul in bazinele Maramures si Bucovina 62
2.2.4. Mineritul in alte centre auro-argentifere 63
2.2.5. Mineritul zacamintelor de sare 63
Bibliografie 64

Partea III-a. ISTORICUL DEZVOLTARII INDUSTRIEI MINIERE IN PERIOADA 1918-1948 65

3. Repere si caracteristici ale mineritului romanesc in perioada interbelica 65
3.1. Repere ale dezvoltarii mineritului romanesc 65
3.2. Caracteristici ale mineritului romanesc in perioada interbelica 67
3.3. Cresterea rolului statului in controlul si conducerea activitatii din minerit 68

4. Realizari si performante in perioada 1919-1948 70
4.1. Dezvoltarea mineritului carbonifer in valea jiului 71
4.2. Dezvoltarea mineritului metalifer si nemetalifer 72
Bibliografie 75

Partea IV-a. DEZVOLTAREA MINERITULUI ROMANESC IN PERIOADA 1948-1989 77

5. Industrializarea si consecintele sale interne 77
5.1. Realizari in constructia de masini, echipamente si instalatii tehnologice miniere 77
5.1.1. Realizari in sectorul exploatarii carbunelui in subteran 81
5.1.2. Realizari in sectorul exploatarii carbunelui in cariere 87
5.1.3. Realizari in domeniul exploatarii minereurilor 92
5.1.4. Realizari in domeniul procesarii substantelor minerale utile 93
Bibliografie 93

6. Dezvoltarea metodelor si tehnologiilor de exploatare si a mecanizarii 95
6.1. Dezvoltarea tehnologiilor de exploatare si a mecanizarii in mineritul carbonifer 95
6.1.1. Evolutia metodelor si a tehnologiilor de extragere mecanizata a carbunelui in abatajele cu front lung din Valea Jiului 95
6.1.2. Evolutia tehnologiilor de exploatare si a mecanizarii extragerii lignitului in subteran in bazinul Olteniei 99
6.1.3. Evolutia tehnologiilor de exploatare si a mecanizarii in cariere in bazinul Olteniei 103
6.1.4. Evolutia tehnologiilor de extragere mecanizata a carbunelui
in bazinele de lignit apartinand de Regia Autonoma a Carbunelui Ploiesti (RACP) 108
6.1.5. Mecanizarea in abataje cu front scurt 110
6.2. Exploatarea si valorificarea zacamintelor de minereuri 112
6.3. Progresului tehnic in valorificarea si procesarea substantelor minerale utile 118
Bibliografie 121

7. Scoala si formarea profesionala a cadrelor de specialisti 123

8. Cercetare, dezvoltare, inovare in institute de cercetare, uzine si invatamantul superior 127
8.1. Institute de cercetare-dezvoltare. Realizari 127
8.1.1. IPROMIN Bucuresti 127
8.1.2. Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Miniera si Protectie Antiexploziva - INSEMEX Petrosani 130
8.1.3. Centrul de Cercetare Stiintifica si Inginerie Tehnologica pentru Utilaj Minier (CCSITUM) - Atelierul Petrosani 132
8.1.4. Institutul de Cercetari si Proiectari Miniere din Petrosani (ICPMP) 137
8.1.5. INCDMRR Bucuresti 139
8.1.6. MINESA-Institutul de Cercetari si Proiectari Miniere S.A. Cluj-Napoca 140
8.1.7. S.C. ICSITPML S.A. Craiova 141
8.2. Cercetarea in domeniu in institutii de invatamant superior. Realizari 142
8.2.1. Organe de taiere pentru combinele de inaintare si de abataj 143
8.2.2. Mecanizarea proceselor tehnologice de baza la saparea galeriilor 145
8.2.3. Mecanizarea complexa in abatajele camera 146
8.2.4. Implementarea tehnologiilor avansate 146
8.2.4.1. Tehnologii neconventionale de dislocare a rocilor si materialelor 146
8.2.4.2. Platforma de amenajare a puturilor cu adancimea de 1000 m , echipate cu SKIP 148
8.2.4.3. Reducerea riscurilor industriale 150
8.2.4.4. Contracte de cercetare 150
8.3. Firme reprezentative constructoare de MIM. Realizari. 150
8.3.1. UMT Timisoara151
8.3.2. Firma UNIO Satu Mare 153
8.3.3. Intreprinderea Mecanica de Masini si Utilaj Minier din Baia Mare (IMMUM) 158
8.3.4. Uzina de Reparat Utilaj Minier Petrosani (URUMP)- astazi Firma GEROM 158
8.3.5. S.C. UPSROM INDUSTRY S.R.L.164
8.3.6. S.C. Muntenia S.A. Filipestii de Padure 165
8.3.7. GRIMEX Tg-Jiu 167
8.3.8. Firma TAKRAF 168
8.3.9. Firma S.C. ROMINEX S.A. TIMISOARA 169
8.3.10. S.C. Independenta S.A. Sibiu 171
8.3.11. FUMT Negresti Oas 172

9. Cooperarea internationala a romaniei in domeniul minier 173
9.1. Colaborari miniere externe 173
9.2. Asimilarea utilajelor miniere pentru exploatarea carbunelui in cariere 175
9.3. Asimilarea utilajelor miniere pentru exploatarea carbunelui in subteran 176
9.4. Concluzii privind colaborarile miniere externe 176

10. Concluzii privind dezvoltarea mineritului in perioada 1948-1989 178
Bibliografie 179

Partea a V-a. INDUSTRIA MINIERA IN ROMANIA DUPA 1990 181

11. Declinul si restructurarea industriei miniere dupa 1990 181
11.1. Restructurarea industriei miniere 181
11.2. Declinul constructiei de MIM 183

12. Intreprinderi/institutii si firme constructoare de mim afirmate dupa 1990 188

13. Evolutia inovarii tehnice in industria miniera 191
Bibliografie 194

Partea aVI-a. SCENARII PRIVIND POSIBILA EVOLUTIE A INDUSTRIEI MINIERE IN ROMANIA 195
14. Strategia dezvoltarii durabile a industriei miniere in Romania 195

15. Consideratii privind restructurarea industriei constructoare de MIM 198

16. Perspectivele utilizarii superioare a carbunelui in economie 200
16.1. Introducere 200
16.2. Procesul de lichefiere a carbunelui: optiuni tehnologice 201
16.2.1. Carbonizarea & pirogenarea (descompunere chimica cu ajutorul caldurii) 201
16.2.2. Lichefierea directa 202
16.2.3. Lichefierea indirecta 203
16.3. Tehnologia de depolimerizare catalitica fara presiune (dcp) 204
16.4. Concluzii 205

17. Opinii privind viitorul carbunelui. Piatra neagra - puntea care uneste trecutul cu viitorul 209
17.1. Trecutul 209
17.2. Prezentul 209
17.3. Viitorul 213
17.3.1. Scenarii bazate pe lichefierea carbunelui (CTL) 213
17.3.2. Decarbonizarea industriei energetice 215
17.3.2.1. Scenarii bazate pe Pactul Ecologic European (European Green Deal) si Acordul de la Paris 215
17.3.2.2. Scenarii privind politicile publice pentru Romania 218
Bibliografie 219
17.3.2.3. Economia Europei fara carbune? 220
Bibliografie 224

18. Metode si tehnologii ale viitorului pentru exploatarea substantelor minerale utile 225
18.1. Geotehnologii fizico chimice 225
18.2. Perspective privind exploatarea resurselor minerale ale oceanelor si marilor 228
18.2.1. Resursele minerale ale oceanelor si marilor 228
18.2.2. Concept de programe de cercetare pentru exploatarea resurselor minerale ale oceanelor si marilor 230
Bibliografie 233

19. Concluzii generale 234
Cuvant de multumire 237
Bibliografie generala 238

ANEXE 241
Anexa 1. Inventii romanesti in domeniu 241
Anexa 2. Premii si diplome pentru performante si creativitate in industria miniera 244
Anexa 3. Lista selectiva de MIM pentu industria carbonifera fabricate in Romania 250
Anexa 4. . Specialisti romani si contributiile lor in domeniul industriei miniere 259

DESPRE AUTORI

Prof. univ. dr. ing. Nicolae ILIAS
S-a nascut la data de 30 august 1935, in Ohaba Forgaci din judetul Timis. In anul 1958 a absolvit Facultatea de Mine din Institutul de Mine din Petrosani, devenind inginer de mine. Intre anii 1961- 1964 si-a elaborat teza de doctorat la Facultatea de Electromecanica din Institutul de Mine din Sankt Petersburg. In anul 1973 a obtinut titlul de profesor universitar, iar in 1974 pe acela de conducator de doctorat. A indeplinit mai multe functii de conducere in invatamantul superior, exemple: prodecan al Facultatii de Mine (1965-1972), decan al Facultatii de Electromecanica Miniera (1972-1980), seful Catedrei de Masini Miniere (1985-1990) si rector al Universitatii din Petrosani (1990-2004). A elaborat multe lucrari stiintifice: peste 500 de articole, peste 30 de carti, tratate si monografii, peste 20 de brevete de inventie si zeci de contracte de cercetare stiintifica. Este membru a mai multor academii de stiinte nationale si internationale si Doctor Honoris Causa a mai multor universitati din tara si strainatate. A fost distins cu premii, diplome, ordine si medalii nationale si internationale, intre care: Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de ofiter, Crucea Patriarhala, Ordinul „Vulturul cu Coroana” al Academiei de Stiinte ale Naturii a Federatiei Ruse, Medalia de Excelenta pentru Stiintele Pamantului „Rainier III - Albert I” a Organizatiei Mondiale de Mineralogie.

Prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai RADU
S-a nascut in Petrosani, la data de 06 noiembrie 1958.A absolvit Institutul de Mine din Petrosani in anul 1983, Facultatea de Masini si Instalatii Miniere, ca sef de promotie. In anul 1991 efectueaza un stagiu doctoral la Ecole des Mines de Paris, iar in anul 1998 obtine titlul de doctor in stiinte ingineresti. Din anul 2003 este profesor universitar iar din anul 2007 conducator de doctorat in domeniul „Mine, Petrol si Gaze”. Bogata a activitate stiintifica este concretizata in: 30 de carti; coordonarea a cca 40 de granturi/contracte de cercetare stiintifica nationale si internationale, 7 brevete de inventie, peste 300 lucrari stiintifice publicate in jurnale si reviste indexate ISI si in baze de date. Are o vasta experienta manageriala: director al Departamentului de Integrare Europeana, al Departamentului de Cercetare Stiintifica si Managementul Proiectelor, al Scolii doctorale, prodecan, director Departament, iar din anul 2016 este Rector al Universitatii din Petrosani. Pentru prodigioasa sa activitate a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa a mai multor universitati din tara si strainatate, cu premii, diplome si medalii. Este membru a multor institutii si organizatii stiintifice: academii de stiinte din tara si strainatate, organisme si comisii de evaluare in invatamantul superior (CNATDCU) s.a.

Dr. ing. Aurelian Calistru SERAFINCEANU
S-a nascut la data de 30 august 1954 in Petrosani, judetul Hunedoara. Este absolvent al Facultatii de Masini si Echipamente miniere din Institutul de Mine din Petrosani, din anul 1979. In anul 1999 a obtinut titlul de doctor in Stiinte ingineresti cu distinctia Magna Cum Laudae. Responsabilitati: Exemple: 1980-1992 inginer, inginer sef sectie la UPSRUEEM S.A. Petrosani; 1984-1992 cadru didactic asociat la Universitatea din Petrosani; 1992-1993 membru in C.A. si director la R.A.H. Petrosani; 2001-2004 prefect al judetului Hunedoara; 1990-2010 membru in mai multe consilii de administratie, comisii interministeriale etc. Presedinte fondator al S.C. GEROM S.A. Autor a peste 150 lucrari stiintifice constand din carti, articole, monografii, contracte de cercetare si studii tehnico-economice s.a. Principalele contributii tehnico-stiintifice: conceperea si realizarea unor noi masini si echipamente tehnologice; elaborarea unor metodologii de proiectare si verificare a masinilor si echipamentelor miniere; autor de brevete de inventie. Afilieri - exemple: Asociatia Generala a Inginerilor din Romania (AGIR); Academia de Stiinte Miniere a Ucrainei; Academia de Stiinte pentru Echipamente de Ridicat si Transportat din Ucraina; Academia de Stiinte Naturale a Rusiei; Academia de Stiinte Tehnice din Romania s.a.