Manualul inginerului textilist. Vol.I. Fibre textile. Prelucrarea primara a bumbacului, inului si canepii. Filatura. Tesatorie.
Autor: A.G.I.R.-S.I.T.R.
Editura: A.G.I.R.
Format: 17x24 cm
Nr. pagini: 1544
Coperta: legata
ISBN: 973-8466-11-3
Anul aparitiei: 2002
Coordonator general: Cercet. st. prof. ing. Aristide DODU
Colectivul de coordonare:
Prof. univ. dr. ing. Constantin PREDA
Prof. univ. dr. ing. Romen BUTNARU
Cercet. st. dr. ing. Emilia VISILEANU
Conf. univ. dr. ing. Dorin DAN
Expert consultant dr. ing. Liviu CALIN
Expert consultant dr. ing. ec. Victor GREAVU
Cercet. st. ing. Valeria GRIGORAS
Expert consultant ing. Vasile OCEANU
Expert consultant dr. ing. Stelian GHERMAN
PREFATA
Obiectivul strategic al dezvoltarii durabile a industriei usoare din tara noastra il reprezinta revitalizarea acesteia, in vederea cresterii competitivitatii produselor in conditiile economiei de piata, cu costuri materiale si sociale minime si cu eficienta maxima. Pe fondul accentuarii concurentei internationale, competitivitatea produselor textile romanesti a crescut in ultimii doi ani, Romania ocupand locuri relativ fruntase in ierarhia tarilor concurente pe piata Uniunii Europene.
La nivelul anului 2001, industria noastra textila a realizat: 2,4% din P.I.B.; 7% din productia industriala a tarii; 32,2% din exportul Romaniei, a angajat 22% din numarul total al salariatilor din industrie.
Initiativa Societatii Inginerilor Textilisti din Romania (S.I.T.-A.G.I.R), sub egida A.G.I.R., de a elabora o noua editie, de mai mare amploare, a Manualului Inginerului Textilist va aduce o contributie benefica domeniului textil, intrucat corespunde necesitatii de informare tehnica si tehnologica a inginerilor, in raport cu utilajele si tehnologiile realizate in etapa actuala, cu precadere fiind constructia de utilaje neconventionale; an de an, concomitent cu evolutia nivelului de trai, au crescut si exigentele consumatorilor, ceea ce impune o informare temeinica si la zi a inginerilor si a altor specialisti din industrie, care sa aiba posibilitatea sa-si desavarseasca specializarea in productie si comert, pentru a putea realiza produse de inalta calitate, moderne si competitive, in special in cadrul Uniunii Europene.
Iata de ce Manualul Inginerului Textilist va constitui un sprijin de mare utilitate pentru toate cadrele de specialisti din industria textila romaneasca.
Manualul Inginerului Textilist cuprinde, in trei volume si 11 sectiuni (cca. 4500 pagini si material ilustrativ) intr-o forma sintetizata, tratata la nivel ingineresc, accesibila insa si altor specialisti, cele mai importante probleme tehnice, tehnologice si economice din industria textila.
Astfel, in prima sectiune din volumul 1, manualul trateaza materia prima textila si principalele sale caracteristici. Sectiunea II cuprinde problemele legate de prelucrarea primara a unor fibre textile: bumbac, in si canepa. In sectiunea III sunt tratate, pe larg, problemele de prelucrare mecanica a fibrelor textile si transformarea lor in fire, in functie de materia prima si de caracteristicile utilajelor. In manual se prezinta parametrii optimi ai principalelor procese tehnologice de prelucrare mecanica in filatura, cu indicatiile necesare asupra materiei prime, utilajului, calculelor tehnologice, metodele de control ale procesului de fabricatie si ale produsului finit. Sectiunea IV, Tesatorie, cuprinde problemele legate de materiile prime si transfor¬marea firelor in tesaturi, utilaje si tehnologii cu privire la pregatirea firelor pentru tesere, utilajele si tehnologiile de tesere, structura si proiectarea tesaturilor, precum si calculele tehnologice aferente.
In cadrul volumului 2 sunt cuprinse sectiunile V-VIII, dupa cum urmeaza:
Sectiunea V - Tricotarea firelor textile (utilaje, tehnologii, produse etc.); Sectiunea VI - Tehnologii de producere a textilelor neconventionale; Sectiunea VII - Confectionarea materialelor textile (utilaje, tehnologii, produse etc.); Sectiunea VIII - Finisarea chimica textila (apa, auxiliari chimici, coloranti, curatire, albire, vopsire, imprimare, finisare finala etc.).
Volumul 3 cuprinde:
Sectiunea IX - Metrologie si control tehnic al calitatii produselor (metode si aparate pentru analize si incercari mecanice si chimice, control interfazic etc.); Sectiunea X - Instalatii si echipamente generale pentru industria textila (tipuri de constructii, instalatii electrice de forta si iluminat, instalatii termice, instalatii de conditionare a aerului si ameliorare a conditiilor de mediu etc.); Sectiunea XI - Organizare, informatica, management, marketing.
Pentru ca manualul sa corespunda tehnicii contemporane, in mod justificat s-a acordat o atentie deosebita (un volum mai mare de informatii) sectiunilor de: materii prime, confectii textile, metrologie si controlul calitatii, organizare, management, marketing, informatica, precum si celor cu privire la unele utilaje, tehnologii moderne si cu echipamente electronice.
Dupa cum se poate constata, Manualul Inginerului Textilist completeaza lucrarile de specialitate textila aparute, prezentand o insumare a principalelor date care intereseaza pe inginerii textilisti, date teoretice si practice si, ca atare, aceasta lucrare este menita sa aduca un real folos in munca de toate zilele a inginerilor si a altor specialisti care isi desfasoara activitatea intr o ramura importanta ca industria textila.
Bucuresti, decembrie 2002
Dr. ing. DAN IOAN POPESCU
Ministrul industriei si resurselor
CUPRINS
Sectiunea I: FIBRE TEXTILE 1
I.1. Consideratii generale asupra structurii fibrelor textile 3
I.1.1. Clasificarea fibrelor textile 7
I.1.2. Elemente de structura macromoleculara si supramoleculara a fibrelor textile 11
I.2. Proprietatile generale ale fibrelor textile 23
I.2.1. Proprietati fizice 23
I.2.2. Proprietati mecanice 51
I.2.3. Proprietati reologice 70
I.3. Fibre naturale 89
I.3.1. Fibre naturale vegetale (celulozice). Structura macromoleculara a celulozei 89
I.3.2. Fibre naturale animale (proteice) 118
I.3.3. Posibilitati de modificare a proprietatilor fibrelor naturale in vederea imbunatatirii
si diversificarii acestora 183
I.4. Fibre chimice 188
I.4.1. Fibre artificiale 192
I.4.2. Fibre sintetice 233
I.4.3. Generatii noi de fibre sintetice 311
I.4.4. Procedee de modificare a geometriei firelor filamentare. Texturarea 330
I.5. Fibre cu structura bidimensionala 347
I.5.1. Clasificarea fibrelor carbon si grafit 347
I.5.2. Principii de obtinere a fibrelor carbon si grafit 348
I.5.3. Structura si proprietatile fibrelor tip carbon 350
I.6. Fibre nepolimere 355
I.6.1. Fibre minerale naturale. Azbestul 355
I.6.2. Fibre minerale artificiale. Sticla 357
I.6.3. Fibre de cuart (bioxid de siliciu) 359
I.6.4. Fibre ceramice 361
I.6.5. Fibre metalice si metalo-plastice 362
I.7. Fibre de inalta performanta cu destinatii speciale 366
I.7.1. Clasificarea fibrelor performante 366
I.7.2. Consideratii generale privind structura si proprietatile fibrelor de inalta performanta 368
I.7.3. Principalele proprietati ale unor fibre de inalta performanta 374
I.7.4. Principii de obtinere a fibrelor aramidice tip Nomex si Kevlar 377
Bibliografie 385
Sectiunea a II-a: PRELUCRAREA PRIMARA A BUMBACULUI, INULUI SI CANEPII (PREINDUSTRIALIZAREA) 395
II.1. Prelucrarea primara a bumbacului 397
II.1.1. Consideratii generale 397
II.1.2. Prelucrarea primara a bumbacului brut 401
II.2. Prelucrarea primara a inului si canepii 409
II.2.1. Generalitati 409
II.2.2. Sortarea si clasificarea tulpinilor pentru fibra 412
II.2.3. Topirea tulpinilor de in si canepa 422
II.2.4. Uscarea tulpinilor topite si a caltilor pentru innobilare 439
II.2.5. Prelucrarea mecanica a tulpinilor topite 446
II.2.6. Prelucrarea mecanica a tulpinilor netopite 458
II.2.7. Innobilarea caltilor de in si a caltilor de canepa 461
II.2.8. Pregatirea pentru comercializare 472
Bibliografie 476
Sectiunea a III-a: FILATURA 479
III.1. Bazele proceselor din filatura 481
III.1.1. Amestecarea 481
III.1.2. Destramarea si curatarea 487
III.1.3. Cardarea 492
III.1.4. Laminarea si dublarea 504
III.1.5. Pieptanarea 514
III.1.6. Torsionarea 521
III.1.7. Infasurarea 532
III.1.8. Tensiunea din fir la masina de filat cu inele 544
III.2. Structura si proiectarea firelor 549
III.2.1. Clasificarea firelor 549
III.2.2. Structura geometrica a firelor clasice 551
III.2.3. Proprietatile firelor 559
III.2.4. Proiectarea caracteristicilor firelor 582
III.2.5. Particularitati privind proiectarea firelor neconventionale 592
III.2.6. Structura firelor rasucite 596
III.2.7. Caracteristicile firelor rasucite 598
III.3. Filatura tip bumbac 608
III.3.1. Sisteme si fluxuri tehnologice de obtinere a firelor tip bumbac 608
III.3.2. Materii prime utilizate in filaturile tip bumbac 611
III.3.3. Procesul tehnologic de amestecare - destramare - curatire 628
III.3.4. Cardarea bumbacului 654
III.3.5. Laminarea si dublarea benzilor 670
III.3.6. Pieptanarea bumbacului 681
III.3.7. Procesul de formare a semitortului 688
III.3.8. Filarea 702
III.4. Filatura de lana 743
III.4.1. Firele obtinute in filatura de lana 743
III.4.2. Materiile prime folosite in industria lanii 746
III.4.3. Fluxuri tehnologice pentru obtinerea firelor tip lana 760
III.4.4. Sortarea 767
III.4.5. Spalarea 772
III.4.6. Uscarea 784
III.4.7. Carbonizarea 788
III.4.8. Vopsirea in puf 794
III.4.9. Emulsionarea si amestecarea 796
III.4.10. Cardarea 802
III.4.11. Laminarea si dublarea 829
III.4.12. Pieptanarea 852
III.4.13. Spalarea si calcarea benzilor 860
III.4.14. Tehnologia de transformare a cablurilor de filamente in benzi de fibre
chimice (procedeul „tow-to-top“) 863
III.4.15. Amestecarea benzilor 873
III.4.16. Filarea preliminara 877
III.4.17. Filarea 896
III.4.18. Planuri de prelucrare 925
III.4.19. Filarea neconventionala 938
III.5. Filatura de fibre liberiene 955
III.5.1. Fire fabricate in filaturile tip liberiene 955
III.5.2. Materii prime 961
III.5.3. Procese tehnologice clasice si moderne. Scheme bloc 966
III.5.4. Pregatirea fuiorului sau caltilor pentru prelucrare in filatura 976
III.5.5. Cardarea 984
III.5.6. Pieptanarea 997
III.5.7. Laminarea benzilor 1009
III.5.8. Formarea semitortului 1027
III.5.9. Filarea fibrelor liberiene 1044
III.6. Filatura de matase 1063
III.6.1. Consideratii generale 1063
III.6.2. Ciclul de dezvoltare a viermelui de matase Bombyx mori 1064
III.6.3. Materia prima in prelucrarea matasii naturale. Gogosile de matase 1066
III.6.4. Prelucrarea primara a gogosilor uscate pentru industrializare 1068
III.6.5. Filatura de matase din fibre filamentare 1077
III.6.6. Finisarea mecanica a firelor de matase naturala 1095
III.6.7. Finisarea chimica a firelor filamentare de matase cruda 1096
III.6.8. Filarea fibrelor scurte de matase naturala 1096
III.7. Materii auxiliare (ata de cusut) 1102
III.7.1. Ata de cusut 1102
Bibliografie 1125
Sectiunea a IV-a: TESATORIE 1131
IV.1. Bobinarea firelor 1133
IV.1.1.Conditiile de echilibru si tensiunea firului in punctul de desfasurare prin
tragere axiala 1133
IV.1.2. Tensiunea firului in balon si caracteristicile acestuia la desfasurarea axiala 1137
IV.1.3. Desfasurarea firului prin tragere de pe sculuri 1141
IV.1.4. Tensiunea firului la deplasarea pe ghidaje fixe si prin frane de fir 1142
IV.1.5. Curatirea firelor 1146
IV.1.6. Infasurarea firului pe bobine 1174
IV.2. Rasucirea, fixarea si rotosetarea 1192
IV.2.1. Finetea si densitatea de lungime a firelor rasucite 1192
IV.2.2. Torsiunea de rasucire 1195
IV.2.3. Modificarea lungimii firelor prin rasucire 1196
IV.2.4. Torsionarea si infasurarea firelor la rasucire 1197
IV.2.5. Fixarea firelor rasucite 1212
IV.2.6. Rotosetarea firelor polifilamentare 1213
IV.3. Urzirea 1219
IV.3.1. Sisteme tehnologice de urzire 1219
IV.3.2. Tensiunea firelor la urzire 1219
IV.3.3. Corelarea productiei masinii de urzit cu incarcarea rastelului, viteza si
lungimile bobinelor si urzelilor 1224
IV.3.4. Masurarea si inregistrarea lungimii urzelilor preliminare si a benzilor 1226
IV.3.5. Franarea sulului preliminar, a tamburului de presare si a cilindrului
conducator la ruperea firului pe masina de urzit in latime 1228
IV.3.6. Franarea tamburului de urzire la masina de urzit in benzi 1230
IV.3.7. Avansul axial al straturilor si conicitatea tamburului la infasurarea benzilor 1234
IV.4. Incleierea urzelilor 1240
IV.4.1. Structura si proprietatile substantelor chimice folosite la incleiere 1240
IV.4.2. Parametrii tehnologici la incleierea urzelilor 1274
IV.5. Cerarea urzelilor 1310
IV.5.1. Substante si retete pentru cerarea urzelilor 1311
IV.6. Navadirea 1317
IV.6.1. Navadirea in ite 1317
IV.6.2. Navadirea in lamele 1329
IV.6.3. Navadirea in spata 1332
IV.7. Canetarea firelor 1336
IV.7.1. Caracteristicile infasurarii firului pe canete 1336
IV.7.2. Legile de distributie a straturilor in corpul canetelor 1339
Lista simbolurilor folosite la capitolele IV.1-IV.7 1344
IV.8. Teserea 1346
IV.8.1. Clasificarea masinilor de tesut 1346
IV.8.2. Miscarea pe orizontala a urzelii si tesaturii 1347
IV.8.3. Tragerea si infasurarea tesaturii 1354
IV.8.4. Miscarea pe verticala a urzelii 1358
IV.8.5. Inserarea firului de batatura 1372
IV.8.6. Integrarea bataturii in tesatura si formarea elementului de tesatura 1390
IV.8.7. Schimbatori de culori 1397
IV.8.8. Mecanisme de control si siguranta 1400
IV.8.9 . Reglarea masinilor de tesut 1403
IV.9. Bazele proiectarii tesaturilor 1411
IV.9.1. Modelarea matematica a structurii tesaturilor. Geometria structurii tesaturilor 1411
IV.9.2. Masa tesaturilor cu structuri simple 1449
IV.9.3. Masa tesaturilor cu structuri compuse 1468
IV.10. Tipuri de navadire a firelor in ite 1473
IV.11. Legaturi pentru tesaturi simple 1477
IV.11.1. Legaturi fundamentale 1477
IV.11.2. Legaturi derivate 1479
IV.11.3. Legaturi combinate 1493
IV.12. Legaturi pentru tesaturi compuse 1502
IV.12.1. Legaturi pentru tesaturile semiduble 1502
IV.12.2. Legaturi pentru tesaturile semitriple 1504
IV.12.3. Legaturi pentru tesaturi duble 1506
IV.13. Legaturi pentru tesaturi jacard 1515
IV.13.1. Numerotarea elementelor mecanismului jacard 1515
IV.13.2. Navadirea sforilor jacard 1516
IV.13.3. Legaturi pentru tesaturi simple jacard 1517
IV.13.4. Legaturi pentru tesaturi jacard semiduble si semitriple de batatura 1520
IV.13.5. Legaturi pentru tesaturi jacard semiduble de urzeala 1522
IV.13.6. Legaturile pentru tesaturile jacard duble in straturi alternante 1524
IV.13.7. Legaturi pentru tesaturi jacard gobelin de batatura 1526
IV.13.8. Legaturi pentru tesaturi jacard gobelin de urzeala 1527
Lista simbolurilor folosite la capitolele IV.9-IV.13 1530
Bibliografie 1537