Morfodinamica actuala, riscuri si hazarde in Masivul Piatra Craiului
Autor: Anca Victorina Munteanu
Editura: Ars Docendi
Format: 20,5x29,5 cm
Nr. pagini: 346, color
Coperta: brosata
ISBN: 978-606-998-004-0
Anul aparitiei: 2017
DESPRE CARTE
Masivul Piatra Craiului este o unitate montana bine individualizata, care face parte din Grupa Bucegi a Carpatilor Meridionali, avand stranse legaturi cu regiunile din jur: Muntii Bucegi, Muntii Leota, Culoarul Rucar - Bran si Muntii Fagaras. Se dezvolta pe directia generale NNE-SSV pe o lungime de aproximativ 25 km cu latime medie de 4,5 km si cuprinde trei mari subunitati: Piatra Mica in nord-est (1352 alitudine medie), Piatra Mare in partea centrala (1684 alitudine medie) si Pietricica in sud (1268 alitudine medie).
Lucrarea este structurata in patru parti, astfel: in Partea I sunt analizati factorii care influenteaza morfodinamica actuala, riscurile si hazardele; Partea II-a trateaza procesele geomorfologice actuale; in Partea III-a sunt analizate riscurile si hazardele naturale, iar Partea a IV-a este dedicata in intregime studiilor de caz, in care sunt analizate si sintetizate situatii deosebite din Piatra Mica, Valea Crapaturii, avalansele de mari proportii din martie 2005 de pe versantul estic al Pietrei Craiului si avalansele de pe Valea 8 din Padinile Frumoase, activitatile antopice de pe Valea Seaca a Pietrelor.
PREFATA
Aparitia unei lucrari, mai ales atunci cand ea reprezinta teza de doctorat, pentru care ai depus mult suflet, timp si energie, este pentru autor un eveniment fericit.
Lucrarea de fata, „Morfodinamica actuala, riscuri si hazarde in Masivul Piatra Craiului”, este corolarul muncii de multi ani a autoarei - inca din timpul studentiei - si reprezinta un studiu geomorfologic de mare valoare pentru un spatiu montan unic si interesant, care te atrage ca un magnet - Piatra Craiului.
Lucrarea este structurata in patru parti: factori care influenteaza morfodinamica actuala, riscurile si hazardele; procese geomorfologice actuale; riscurile si hazardele naturale; studii de caz, in care autoarea reuseste sa dea personalitate geografica si geomorfologica Muntilor Piatra Craiului.
Remarcam ca elemente de noutate din partea a doua abordarea problematicii periglaciare (posibila existenta a unui ghetar de pietre, avalansele, depozitele de tip grohotis), a eroziunii hidrice, dar si rolul factorului antropic (in primul rand al activitatilor turistice) in declansarea proceselor geomorfologice actuale. Partea a treia a lucrarii se axeaza pe hazardele si riscurile naturale, precum si impactul lor asupra activitatilor umane (geomorfologice, climatice, hidrologice, antropice). Ultima parte prezinta o serie de studii de caz, care demonstreaza cunoasterea amanuntita a terenului si profunzimea analizelor realizate.
Lucrarea contine un material grafic si cartografic de exceptie, fotografia fiind cea care adauga un plus de valoare, este elocventa si transpune realitatea geografica din teren in paginile cartii. Documentarea realizata de autoare a fost asidua, ea s-a realizat pe teren, la diferite institutii, dar si din lucrarile de specialitate relevante si de actualitate din domeniu.
Desigur, lucrarea poate fi perfectibila, dar suntem convinsi ca cei interesati, studenti, masteranzi, doctoranzi, iubitori ai muntelui vor gasi in paginile cartii un model de analiza a dinamicii reliefului si vor descoperi cu placere ca dragostea pentru spatiul natal si munte razbate din fiecare fila a cartii.
Prof. univ. dr. Laura Comanescu
Departamentul de Geomorfologie-Pedologie- Geomatica
Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti
PREZENTAREA LUCRARII
Lucrarea „Morfodinamica actuala, riscuri si hazarde in Masivul Piatra Craiului” este una care aduce noutati prin modul de tratare, care vizeaza mai intai problemele cauzatoare. Dinamica actuala este prezentata general, fiind generatoare de schimbari majore, unele ce pot sa fie extreme, care sunt ulterior abordate pe larg. Arealele analizate sunt prezentate la modul general al intregului masiv, dar si prin detalieri, prin exemple de evenimente care au fost inregistrate pe teren. Materialul este insotit si de sugestive detalii cartografice, fotografii, schite, profile.
Caracterul monografic rezida din tratarea aspectelor geologice, geomorfologice, hidrologice, climatice, biologice, umane. Abordeaza probleme complexe de pe spatii greu accesibile. Caracteristicile aparte sunt date de prezentarea celor mai importante fenomene actuale, care sunt analizate pe larg pentru cei doi macroversanti. O carte cu preocupari de tratere a diferitelor riscuri din spatial montan, mai ales ale celor de avalanse si debris flow, este rara pe plan national. Are valente de informare pentru toti cei care doresc sa cunoasca detalii sau sa ajunga aici. Se adreseaza atat institutiilor care doresc informatii geografice generale, celor care trebuie sa asigure securitatea infrastructurii socio-economice, cat este si o lucrare ghid pentru turisti, alpinisti, schiori, speologi, pentru a evita accidente posibile si nedorite.
Lucrarile despre diferite teme care cuprind aspete geografice, geomorfologice din Piatra Craiului, care au fost publiate in ultimi 5 ani in literatura de specialitate, din tara sau strainatate sunt cele ale autoarei Munteanu et al., 2011, 2012, 2013, 2014, 2015; sau din colective din care autoarea a facut parte (Nedelea et al., 2011)
Masivul Piatra Craiului este o unitate montana bine individualizata, care face parte din Grupa Bucegi a Carpatilor Meridionali, avand stranse legaturi cu regiunile din jur: Muntii Bucegi, Muntii Leota, Culoarul Rucar - Bran si Muntii Fagaras. Se dezvolta pe directia generale NNE-SSV pe o lungime de aproximativ 25 km cu latime medie de 4,5 km si cuprinde trei mari subunitati: Piatra Mica in nord-est (1352 alitudine medie), Piatra Mare in partea centrala (1684 alitudine medie) si Pietricica in sud (1268 alitudine medie). Datorita frumusetii si complexitatii factorilor de mediu, masivul a atras atentia oamenilor de stiinta inca de la sfarsitul Secolului XVIII.
In Partea I-a sunt analizati factorii care influenteaza morfodinamica actuala, riscurile si hazardele.
Factorii geologici sunt reprezentati de litologia, dominata de calcarele jurasic superioare (Tithonic-Valanginian), acoperite de gresii si conglomerate cretacice (Albian-Cenomanian). Celelalte roci apartin fundamentului cristalin, pe langa care se mai gasesc gresii eocene si depozite actuale. Cuvertura sedimentara formeaza un sinclinal asimetric, cu flancul vestic redresat tectonic aproape la verticala. Ambele flancuri sunt afectate de falii transversale orientate est-vest, cele mai importante fiind faliile Galgoaie, Funduri, Grind, Timbalelor si Barsa Tamasului.
Factorii morfologici sunt dominati de creasta si de cei doi macroversanti, estic si vestic. Creasta este data de o insiruire de varfuri, cel mai inalt fiind Piscul Baciului (2238 m), incadrate de inseuari situate la altitudini intre 1620-2229 m. Are aspect diferit pe fiecare subdiviziune. Macroversantu estic, este de fapt o suprafata structurala cu un sector superior calcaros abrupt (30-90o) si cel inferior conglomeratic, mai domol (15-40o). La baza calcarelor se afla o trena proluvio-coluviala aflata in diferite stadii de fixare care acopera conglomeratele aproape continuu pe toata lungimea versantului. Macroversantul vestic are o diferenta de nivel de peste 1000 m, reteaza capetele de strat calcaroase ale flancului vestic al sinclinalui, fiind extrem de abrupt. Densitatea maxima a fragmentarii corespunde partii celei mai inalte a masivului, iar valorile cele mai reduse apar in zonele de la periferie.
Factotii climatici si hidrologici au rol modelator extrem de important, generand o permanenta dinamica asupra substratului. Se incadreaza in etajului climatului de munte, cu o dinamica atmosferica activa. Dezvoltarea pe verticala determina o variatie mare a factorilor meteorologici. Amplitudiunea termica favorizeaza dezagregarea, iar inghetul, procesul de gelifractie. Precipitatiile au cantitati maxime in lunile de vara, cand procesele de torentialitate sunt intense pe ambii macroversanti. In creasta zapada cade in toate lunile anului, iar la periferie este frecventa in perioada noiembrie-martie. Dintre fenomenele care pot deveni extreme amintim orajele si grindina in timpul verii si viscolul, avalansele iarna. Apele de suprafata din nord sunt tributare Oltului si Dambovicioarei. Paraiele care au, de regula, obarsia in zona de creasta au regim de curgere temporar, caracterul permament aparand doar la periferie. La baza au taiat chei in calcar si in conglomerate. Calcarele au favorizat subteranizarea apelor de suprafata (paraie si precipitatii), potentialul de curgere subterana fiind de peste 1400 m. Exurgentele temporare sunt localizate la baza grohotisurilor si in chei.
Factori biotici si pedogeografici sunt importanti in modul cum diminueaza dinamica proceselor actuale, cum protejza substratul de influenta agntilor externi. Invelisul vegetal se dezvolta pe trei etaje: etajul montan (800-1500 m), etajul subalpin (1500-2000 m) si etajul alpin la peste 2000 m. Sunt distibuiti pe verticala, diferit pe cei doi macroversanti, pe cel estic padurea urcand mai sus decat pe cel vestic. Exista o diversitate biologica de exceptie, cu numeroase specii endemice sau rare, cele mai cunoscute fiind garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), floarea de colt (Leontopodium alpinum), Rhododendron ferrugineum. Dintre speciile de animale amintim capra neagra (Rupicapra rupicapra), cocosul de munte (Tetrao urogallus), ursul brun (Ursus arctos), rasul (Lynx lynx) si lupul (Canis lupus). Acestea au dus la creearea PNPC si a si Sitului Natura 2000 - ROSCI 0194. Solurile sunt de tip molisoluri, reprezentate prin rendzine, argiluvisoluri, cambisoluri, spodosolurile, la care ae adauga solurile neevoluate.
Factorii antropici actioneaza prin diverse activitati care creaza dezechilibre in mediul natural, turismul, pasunatul, exploatarile de lemn si drumurile forestiere, exploatarile in cariera, amenajarile hidrotehnice, constructiile, amenajarile si interventiile in mediul subteran sunt prezentate detaliat.
Turismul ocupa primul loc in randul activitatilor antropice. Masivul este strabatut de 44 trasee turistice marcate (15 pe partea estica, 21 pe cea vestica, 3 pe Piatra Mica si 4 pe Pietricica, iar 2 sunt in Culmea Magurii). La acestea se adauga potecile nemarcate, de alpinism, intalnite pe aproape toate vaile si branele din masiv, traseele cicloturistice. Infrastructura turistica este reprezentata prin 6 cabane (Curmatura, la cea mai mare altitudine) si 7 refugii (din care 3 sunt in creasta) in zona montana, iar la baza masivului prin pensiuni si chiar hoteluri. Pasunatul este o activitate traditionala care se practica de la pasunile din baza pana la cele din creasta, turmele penduland frecvent intre stani in functie de sezon. Exista 42 de stani (16 pe versantul estic, 11 pe cel vestic si 15 in Pietricica). Exploatarile forestiere modifica conditiile naturale de desfasurare a proceselor actuale. Prin distrugerea stratului forestier protector care pe versantul estic ajunge la peste 1600 m, se creaza cai de atac pentru precipitatiile torentiale, favorizand siroirea si ravenarea, accentuand mai ales procesele gravitationale si de scurgere. Defrisarile creaza canale de corhanit favorizand procesele de torentialitate si posibilitatea formarii avalansele. Exploatarile de piatra sunt prezente prin 2 cariere (pe Valea Prapastiilor si Valea Dambovitei) si mai multe locatii de extragere in cantitati mai mici a pietrei (pe Valea Dambovicioarei), in chei sau in aproierea lor, de pe vaile limitrofe. Toate prezinta o morfodinamica specifica, extrem de activa.
Partea II-a trateaza procesele geomorfologice actuale, de meteorizare, gravitationale, periglaciare si crionivale, din randul acestora atentia maxima fiind acordata avalanselor (factori determinanti, mecanismul de declansare, morfologia, clasificarea si actiune de modelare). Pentru cele mai reprezentative culoare de avalansa sunt realizate profile longitudinale, schite amanuntite si sunt prezentate numerose fotografii relevante. Cuplul disolutie - gelifractie este cel mai puternic proces modelator actual, efectul fiind imensa cantitate de gelifracte calcaroase existente pe vaile macroversantilor ori la periferia acestora. Volumul mare al calcarelor a favorizat dezvoltarea reliefulu carstic. Exocarstul este prezent prin variate vai carstice, lapiezuri, doline. Formele endocarstice sunt numeroase dar au dimensiuni reduse. In cadrul proceselor hidrice este abordat si cel de debris flow, iar dintre cele generate de activitati antropice, sunt detaliate cele turistice, pe fiecare subdiviziune. Grohotisurile, care ocupa baza versantilor, sunt analizate complex. In functie de conditiile in care se regasesc, au fost stabilite noua tipuri distincte. De asemenea, mai sunt tratete procesele de eroziune hidrica, biogeomorfologice, antropice, dinamica versantiilor, unitatea bazinului hidrografic, repartitia spatiala a proceselor actuale si modelele morfodinamice. Sunt prezentate doua harti sintetice, cea geomorfologica generala si cea a proceselor actuale.
In Partea III-a sunt analizate riscurile si hazardele naturale. Dupa o succinta analiza a aspectelor teoretice sunt prezentate fenomenele geografice de risc si hazardele de origine naturala. Avalansele, ca risc geomorfologic major, sunt tratate detaliat, pornind de la cauze, tipuri, mecanism de declansare, localizare si efecte ale acestora asupra mediului natural si a activitatilor antropice. Sunt realizate harti ale culoarele principale de avalansa si ale activitatilor turistice si pastorale din arealele vulnerabile la avalanse. Rolul complex pe care il au avalansele este atat unul de proces morfodinamic, cat si ca fenomen de risc, care se manifesta ca hazard. Impactul este diferit in functie de aspectele locale si de prezenta umana, potecile turistice si refugiile fiind cele mai afectate. Hazardele climatice (temperatura aerului, ploile torentiale, eroziunea hidrica, debris flow, fenomenele orajoase, grindina si viscolul) sunt analizate la scara masivului, beneficiind de o tratare detaliata, sintetizata in harta hazardelor si harta expunerii la risc.
Partea a IV-a este dedicata in intregime studiile da caz in care sunt analizate si sintetizate situatii deosebite din Piatra Mica, Valea Crapaturii, avalansele de mari proportii din martie 2005 de pe versantul estic al Pietrei Craiului si avalansele de pe Valea 8 din Padinile Frumoase, activitatile antopice de pe Valea Seaca a Pietrelor.
CUPRINS
CUPRINS 5
PREFATA 9
CUVANT INAINTE 11
REZUMAT 13
PREZENTARE GENERALA 17
1. Individualitatea masivului Piatra Craiului 17
1.1. Asezarea in cadrul Carpatilor Romanesti 17
1.2. Limitele 19
2. Istoricul cercetarilor 21
PARTEA I
FACTORII CARE INFLUENTEAZA MORFODINAMICA ACTUALA, RISCURILE SI HAZARDELE 27
1.1. Factori geologici 27
1.1.1. Litologia
1.1.2. Trasaturi structurale si tectonice
1.1.3. Evolutia morfotectonica in cuaternar
1.1.3.1. Miscarile neotectonice
1.1.3.2. Influentele miscarilor neotectonice
1.2. Factori geomorfologici 33
1.2.1. Factorii morfografici
1.2.2. Factorii morfometrici
1.2.2.1. Hipsometria
1.2.2.2. Densitatea fragmentarii reliefului
1.2.2.3. Adancimea fragmentarii (energia reliefului)
1.2.2.4. Geodeclivitatea (pantele)
1.2.2.5. Expunerea versantilor
1.3. Factori climatici 48
1.3.1. Temperatura aerului
1.3.2. Precipitatiile atmosferice
1.3.3. Fenomene deosebite specifice verii - oraje, grindina, furtuni
1.3.4. Zapada
1.3.5. Viscolul
1.3.6. Fenomene deosebite specifice iernii -bruma, chiciura, poleiul, gheata
1.3.7. Ceata
1.3.8. Vantul
1.3.9. Radiatiile
1.4. Factori hidrologici 61
1.4.1. Apele de suprafata
1.4.2. Circulatia carstica a apei
1.5. Factori biotici si pedogeografici 66
1.5.1. Vegetatia si fauna
1.5.2. Solurile
1.6. Factori antropici 72
1.6.1. Turismul
1.6.2. Pasunatul
1.6.3. Exploatarile forestiere, carierele de materiale, drumurile forestiere
1.6.4. Amenajarile hidrotehnice
PARTEA a II-a
PROCESELE GEOMORFOLOGICE ACTUALE 87
2.1. Procesele de meteorizare 88
2.2. Procesele gravitationale 89
2.2.1. Deplasarile rapide
2.2.1.2. Prabusirile
2.2.2. Deplasarile lente
2.3. Procesele periglaciare si crionivale 95
2.3.1. Gelivatia
2.2.3. Nivatia
2.3.2.1. Avalansele
2.3.2.1.1. Factorii determinanti ai avalanselor
2.3.2.1.2. Mecanismul de declansare al avalanselor
2.3.2.1.3. Morfologia zonelor de avalansa
2.3.2.1.4. Alte caracteristici ale avalanselor
2.3.2.1.5. Clasificarea avalanselor
2.3.3.1.6. Actiunea avalanselor ca proces morfodinamic actual
2.3.3. Un posibil ghetar de pietre?
2.4. Eolizatia 122
2.5. Procesele si formele carstice 122
2.5.1. Procesele si formele exocarstice
2.5.2. Procesele si formele endocarstice
2.6. Eroziunea hidrica 128
2.6.1. Pluviodenudarea
2.6.2. Siroirea in suprafata si torentialitatea
2.6.3. Debris flow
2.6.4. Procesele fluviatile
2.6.5. Procesele lacustre
2.7. Procesele biogeomorfologice 137
2.8. Procesele generate de activitati antropice 137
2.8.1. Procesele si formele generate de activitatile turistice
2.8.1.1. Procesele si formele generate de activitatile turistice pe versantul estic al Pietrei Mari
2.8.1.2. Procesele si formele generate de activitatile turistice pe versantul vestic al Pietrei Mari
2.8.1.3. Procesele si formele generate de activitatile turistice in Piatra Mica
2.8.1.4. Procesele si formele generate de activitatile turistice in Pietricica
2.8.1.5. Procesele si formele generate de activitatile turistice in Creasta
2.8.1.6. Alte tipuri de trasee si activitati turistice
2.8.2. Procesele si formele generate de pasunat
2.8.3. Procesele si formele generate de exploatarile forestiere si de piatra
2.8.3.1. Exploatarile forestiere
2.8.3.2. Exploatarile de piatra
2.9. Analiza depozitelor superficiale de grohotis 156
2.9.1. Caracteristici generale ale grohotisurilor
2.9.1.1. Caracteristici ale grohotisurilor de pe versantul estic al Pietrei Mari
2.9.1.1.1. Hornul Gainii
2.9.1.1.2. Vaile 4-7
2.9.1.1.3. Padinile Frumoase
2.9.1.1.4. Valea Martoiu (Valea 17)
2.9.1.1.5. Vladusca
2.9.1.1.6. Valea Grind
2.9.1.2. Caracteristicile grohotisurilor de pe versantul vestic
2.9.1.2.1. Marele Grohotis
2.9.1.2.2. Umerii Pietrei Craiului
2.9.1.2.3. Cerdacul Stanciului
2.9.1.3. Caracteristicile grohotisurilor din Piatra Mica
2.9.1.4. Grohotisurile din cheile de la baza masivului
2.9.2. Tipizarea depozitelor
2.10. Dinamica versantilor 206
2.11. Unitatea bazinului hidrografic 211
2.11.1. Legi si forte care conditioneaza morfodinamica bazinelor hidrografice
2.11.2. Ierarhizarea vailor
2.11.3. Modelul morfometric al drenajului
2.12. Repartitia spatiala a proceselor actuale. Modelele morfometrice
2.12.1.1. Harta geomorfologica generala
2.12.1.2. Harta proceselor actuale
2.12.2. Modele morfodinamice
PARTEA a III-a
RISCURILE SI HAZARDELE NATURALE 277
3.1. Aspecte teoretice 227
3.2. Fenomene geografice de risc si hazarde de origine naturala 229
3.2.1. Riscuri si hazarde geomorfologice
3.2.1.1. Avalansele
3.2.1.1.1. Aspecte teoretice
3.2.1.1.2. Impactul avalanselor asupra mediului
3.2.1.1.3. Efectele diferitelor tipuri de avalanse asupra omului
3.2.1.1.4. Caracteristici ale avalanselor din Piatra Craiului
3.2.1.1.5. Arealele vulnerabile la avalansa
3.2.1.1.6. Hazardul de avalansa
3.2.1.1.7. Riscul de avalansa
3.2.1.1.8. Impactul avalanselor asupra activitatilor antropice pe versantii estic si vestic ai Pietrei Mari
3.2.1.1.8.1. Impactul avalanselor asupra activitatilor antropice pe versantul estic al Pietrei Mari
3.2.1.1.8.2. Impactul avalanselor asupra activitatilor antropice pe versantul vestic al Pietrei Mari
3.2.1.1.9. Impactul avalanselor asupra activitatilor antropice in Piatra Mica
3.2.1.1.10. Impactul avalanselor asupra activitatilor antropice in Pietricica
3.2.1.1.11. Impactul avalanselor asupra activitatilor antropice din sectoarele de chei
3.2.1.2. Prabusiri, surpari, rostogoliri si alte deplasari prin cadere
3.2.2. Riscuri si hazarde climatice si hidrologice
3.2.2.1. Temperatura aerului
3.2.2.2. Ploile torentiale (aversele), viiturile, debris flow si inundatiile
3.2.2.3. Circulatia carstica a apei
3.2.2.4. Eroziunea hidrica
3.2.2.5. Fenomenele orajoase si grindina
3.2.2.6. Stratul de zapada
3.2.2.7. Viscolul
.3.2.2.8. Alte fenomene atmosferice specifice anotimpului rece (bruma, chiciura, poleiul, inghetul)
3.2.2.9. Vantul
3.2.2.10. Ceata si norii
3.2.2.11. Radiatiile solarare
3.3. Fenomene geografice de risc si hazarde de origine antropica 268
3.3.1. Riscuri si hazarde generate de activitatile turistice
3.3.2. Riscuri si hazarde generate de activitatile pastorale
3.3.3. Riscuri si hazarde generate de exploatarile forestiere si de construirea de drumuri forestiere si de exploatare
3.3.4. Riscuri si hazarde generate de exploatarile de piatra
3.4. Exemple de pericole si accidente din Masivul Piatra Craiului 271
3.5. Analiza hartilor de hazard si a expunerii la risc 273
PARTEA a IV-a
STUDII DE CAZ 277
4.1. Piatra Mica - subdiviziune de tranzitie 277
4.2. Valea Crapaturii - model de analiza complexa a unui bazin hidrografic vestic 284
4.3. Avalansele de mari proportii din martie 2005 de pe versantul estic al Pietrei Craiului 292
4.4. Avalansele de pe Valea Nr. 8 din Padinile Frumoase 302
4.5. Impactul activitatilor antropice pe Valea Seaca a Pietrelor - sectorul de chei 305
CONCLUZII GENERALE 312
ANEXA - GLOSAR 315
LISTA ABREVIERI 324
BIBLIOGRAFIE 325
DESPRE AUTOARE
ANCA VICTORINA MUNTEANU s-a nascut in 1976 la Brasov, a absolvit Facultatea de Geografie a Universitatii Bucuresti (2000) si masterul de Geomorfologie dinamica si protectia mediului teresetru (2001). Din 2004 colaboreaza cu Departamentul de Geomorfologie - Pedologie si Geomatica si Centrul de Cercetare a degradarilor de teren si dinamica geomorfologica, din Universitatea Bucuresti - Facultatea de Geografie, unde in prezent este asistent. S-a specializat in probleme de geomorfologie dinamica, hazarde si riscuri din spatiile montane. Este doctor in geografie din 2009, teza fiind intitulata „Morfodinamica actuala, riscuri si hazarde naturale, in masivul Piatra Craiului”, unde demareaza primele activitati de identificare si monitorizare a arealelor afectate de avalanse. A realizat stagii de specializare la universitati din Polonia, Norvegia, Franta, Elvetia, Romania. Are o experienta montana de peste 25 de ani, ceea ce i-a permis abordarea studiului dinamicii actuale si a fenomenelor extreme. A fost membra in expeditii stiintifice in Muntii Polar Ural si la Lacul Aral. Este autor si coautor la peste 30 articole si 5 carti. A participat la peste 70 de conferinte nationale si internationale in Polonia, Austria, Franta, Germania, Finlanda, Italia, Slovacia, Belgia, Norvegia si Elvetia. A facut parte din echipe de cercetare in 9 proiecte, din care la unul ca director. Este membra a Asociatiei Geomorfologilor din Romania, a Federatiei Romane de Speologie, AS Focul Viu, Liliecii Brasov, membru fondator si presedinte APECS Romania. Este secretar al Comisiei de avalanse a Clubului Alpin Roman si lector al stagiilor organizate de acesta.