O NOUA STRATEGIE A UNIUNII EUROPENE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA PENTRU PERIOADA 2007 – 2012
Data: 1-15 ianuarie 2008
Odata cu integrarea in marea „familie“ europeana, Romania a demarat un proces necesar de armonizare si de reglare a mecanismelor pietei muncii, care implica modificari in cultura muncii. In cadrul acestora, unele din cele mai importante se refera la aspectele vizand securitatea si sanatatea in munca.
Este tot mai evident ca multe companii incep sa constientizeze faptul ca omul este capitalul cel mai important al unei organizatii, fiind factorul decisiv in procesul de productie. Iata de ce angajatorii trebuie sa fie constienti ca securitatea lucratorilor nu reprezinta o cheltuiala, ci o investitie necesara pentru a evita o serie de costuri, directe sau indirecte, determinate de oprirea activitatii in cazul unui risc grav si iminent sau, in cazurile cele mai nefericite, de urmarile accidentelor de munca si ale bolilor profesionale.
Directiva Cadru 89/391/CEE are ca scop introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca si reprezinta instrumentul legislativ aplicabil la nivelul intregii Uniuni Europene (UE). In temeiul acesteia, au fost elaborate o serie de directive specifice pe anumite problematici sau activitati cu relevanta din acest punct de vedere.
In acest context, Romania a decis modernizarea prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin adoptarea unei noi legi si a unor hotarari de guvern care sa transpuna in totalitate acquis-ul comunitar in domeniu.
Astfel, Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca transpune integral prevederile Directivei Cadru 89/391/CEE, iar prin hotarari de guvern s-au transpus in decursul anilor 2005 si 2006 directivele specifice.
1. Securitatea si sanatatea in munca reflectate in politica sociala a Uniunii Europene
Cele patru milioane de accidente de munca inregistrate in fiecare an implica cheltuieli enorme pentru economia europeana, in special datorita faptului ca o parte considerabila din aceste costuri revin sistemelor de securitate sociala si finantelor publice. Referindu-se la importanta aspectelor de securitate si sanatate in munca in contextul preocuparilor generale pentru o politica sociala activa a UE, comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, probleme sociale si sanse egale a afirmat ca bolile profesionale si accidentele de munca reprezinta o povara considerabila pentru lucratorii si angajatorii din Europa, care se reflecta in mod vizibil in rezultatele financiare ale fiecarei organizatii.
Astfel, imbunatatirea securitatii si sanatatii lucratorilor a devenit un element fundamental in cadrul agendei UE privind cresterea si locurile de munca. Este evident ca prin sporirea productivitatii si calitatii la locul de munca, se poate realiza incurajarea cresterii si competitivitatii la nivel european.
Ca urmare, securitatea si sanatatea in munca reprezinta in prezent unul dintre aspectele cele mai importante si mai dezvoltate ale politicii UE referitoare la ocuparea fortei de munca si afaceri sociale. Prin adoptarea si aplicarea, in ultimele decenii, a unui vast corpus de texte legislative comunitare s-a reusit imbunatatirea conditiilor de munca in statele membre ale UE. Aceasta a permis realizarea de progrese considerabile in ceea ce priveste reducerea numarului accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Strategia comunitara in domeniul securitatii si sanatatii in munca (SSM) pentru perioada 2002 – 2006 s-a bazat pe o abordare globala a bunastarii la locul de munca. In cadrul acestei abordari s-au propus o serie de actiuni tinand seama de evolutia din sfera muncii si de aparitia de riscuri noi, in special de natura psihosociala.
2. Strategia comunitara in domeniul SSM 2002 – 2006
Raportul de evaluare intocmit la sfarsitul perioadei vizate de prima strategie comunitara in domeniul sanatatii si securitatii in munca, 2002 – 2006, concluzioneaza ca aceasta strategie a reusit sa relanseze politicile de prevenire la nivel national, prezentand argumente convingatoare in favoarea unui parteneriat intre partile interesate in prevenire pentru atingerea obiectivelor comune.
Opinia publica a fost sensibilizata asupra importantei sanatatii si securitatii in munca, prezentata ca parte importanta a managementului organizatiei si ca element determinant al performantei si competitivitatii economice.
In cadrul Strategiei de la Lisabona, statele membre au recunoscut rolul major pe care garantarea calitatii si productivitatii in munca il poate juca in promovarea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca. In mod evident, lipsa unei protectii eficiente a sanatatii si securitatii in munca poate determina accidente de munca si boli profesionale. Intre consecintele acestora, dincolo de dimensiunea umana deloc de neglijat, trebuie mentionat si impactul economic major. Imensele costuri economice ale problemelor asociate cu sanatatea si securitatea in munca actioneaza ca factor inhibitor al cresterii economice si afecteaza competitivitatea companiilor din UE.
Cum s-a precizat, o parte substantiala a acestor costuri revine sistemelor de securitate sociala si finantelor publice, care trebuie sa suporte cheltuielile determinate de absenta de la locul de munca a persoanelor accidentate, costurile de recuperare a sanatatii in munca, cele legate de pensionarea pentru invaliditate etc. Ca urmare, toti actorii prevenirii ar trebui sa fie preocupati de dezvoltarea de parteneriate cu scopul diminuarii numarului accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.
Rezultatele implementarii strategiei 2002 – 2006 au fost evidente. S-a reusit reducerea cu 17% a accidentelor mortale in perioada 2002 – 2004 si cu 20% a accidentelor care determina absente de la locul de munca de trei sau mai multe zile. Cu toate acestea, se constata ca rezultatele obtinute difera de la o tara la alta, iar in cadrul aceleiasi tari variaza in functie de sectoare, companii si categorii de lucratori. Numeroasele schimbari de pe piata muncii au ca rezultat, printre altele, aparitia unor noi riscuri ocupationale.
In ciuda faptului ca in ultimii ani au fost realizate progrese importante, raman inca multe de facut. Astfel, costurile accidentelor de munca si bolilor profesionale nu se impart egal intre partile implicate. Pierderile din venituri cauzate de absenta de la lucru ii costa pe lucratorii europeni aproximativ un miliard de euro pe an. Angajatorii suporta anumite cheltuieli legate de indemnizatiile pentru concediile medicale, de inlocuire a lucratorilor absenti, precum si de pierderea productivitatii, iar multe dintre aceste cheltuieli nu sunt acoperite de catre asigurari.
In acest context trebuie subliniat ca, din pacate, intreprinderile mici si mijlocii sunt cu precadere expuse acestui fenomen, inregistrand 82% din numarul total al bolilor profesionale si 90% din accidentele mortale.
Se constata ca lucratorii tineri, lucratorii migranti si lucratorii in varsta sunt printre categoriile cele mai afectate de accidentele de munca si imbolnavirile profesionale. De asemenea, cu toate masurile intreprinse in ultimii ani, anumite boli specifice (spre exemplu, afectiunile de natura musculo-scheletica) precum si bolile cauzate de stresul psihic se afla in crestere. Din acest motiv, UE a considerat ca sunt necesare continuarea si dezvoltarea eforturilor pentru promovarea sanatatii si securitatii in munca si pe parcursul urmatorilor sase ani.
3. Cerinte ale strategiei UE in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru perioada 2007 – 2012
Continuand liniile directoare stabilite prin strategia anterioara a UE pentru domeniul securitatii si sanatatii in munca, noua strategie pentru perioada 2007 – 2012 are in vedere reducerea continua, durabila si omogena a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. In acest sens, Comisia a stabilit ca obiectivul general al noii strategii ar trebui sa fie reducerea cu 25% a ratei totale de incidenta a accidentelor de munca la 100.000 de lucratori in UE-27.
Pentru atingerea acestui obiectiv, strategia cuprinde o serie de actiuni la nivel european si national, care vizeaza:
A. Crearea unui cadru legislativ
modern si eficient
In acest sens se au in vedere imbunatatirea si simplificarea legislatiei existente si intensificarea punerii in aplicare a acesteia, cu ajutorul unor instrumente fara caracter obligatoriu, cum ar fi schimbul de bune practici, campaniile de sensibilizare si o mai buna instruire si formare.
Ca urmare, s-a apreciat ca este nevoie sa se raspunda mai bine caracteristicilor si nevoilor particulare ale IMM-urilor, in special in ceea ce priveste evaluarea riscurilor, participarea si formarea profesionala a lucratorilor, precum si specificului sectoarelor traditionale cu risc ridicat precum agricultura, constructiile si transportul. In consecinta, strategiile nationale ar trebui sa aiba ca prioritate punerea in aplicare a unui ansamblu de instrumente care sa garanteze un nivel ridicat de respectare a legislatiei, in special in IMM-uri si in sectoarele cu riscuri ridicate.
Pentru reusita demersului, la nivel national, sunt necesare masuri adecvate pentru a permite inspectiei muncii sa isi indeplineasca atributiile. Aceasta trebuie sa se asigure ca partile implicate isi respecta obligatiile si sunt in masura sa-si exercite drepturile. Pentru aceasta trebuie sa apeleze la efectuarea de controale care sa conduca la aplicarea efectiva a unor sanctiuni corespunzatoare, precum si prin declansarea unor proceduri adecvate in cazul nerespectarii obligatiilor stabilite de reglementarile de securitate si sanatate in munca.
Pentru succesul demersului de reducere a accidentelor de munca si bolilor profesionale trebuie adaptat cadrul de reglementare la cele mai recente evolutii tehnice si la evolutia din sfera muncii, respectand principiile unei legislatii coerente, simple si eficiente si obiectivul comunitar de reducere a cheltuielilor administrative pe care le suporta intreprinderile.
B. Incurajarea elaborarii si
aplicarii strategiilor nationale
In cadrul noii strategii in domeniul SSM pentru perioada 2007 – 2012, se pune in continuare accent pe definirea si punerea in aplicare a strategiilor nationale adaptate situatiei specifice din fiecare stat membru. Se recomanda ca aceste strategii sa se adreseze sectoarelor si companiilor celor mai afectate si, corespunzator acestora, sa se stabileasca obiective nationale in vederea reducerii accidentelor de munca si bolilor profesionale.
Definirea strategiilor ar trebui sa se bazeze pe o evaluare detaliata a situatiei nationale, cu participarea activa si consultarea tuturor partilor interesate, in special a partenerilor sociali.
De asemenea, sunt necesare proceduri sistematice de colectare si de analiza a datelor obtinute prin supravegherea medicala a lucratorilor, in scopul imbunatatirii prevenirii.
Pe de alta parte, in cadrul noii strategii, statele membre sunt incurajate sa integreze, in strategiile lor nationale, actiuni specifice (ajutoare, formari profesionale adaptate la situatii personale etc.) vizand reabilitarea si reintegrarea lucratorilor exclusi pe o perioada lunga de pe piata fortei de munca din cauza unui accident de munca, a unei boli profesionale sau a unui handicap.
C. Promovarea schimbarilor
de comportament
Este de dorit ca strategia vizand promovarea unei culturi de prevenire sa contribuie la crearea unei culturi generale care confera importanta cuvenita prevenirii imbolnavirilor si riscurilor. De aceea, ea trebuie sa se adreseze tuturor componentelor societatii.
Experienta ultimilor ani a relevat importanta dezvoltarii unei culturi de prevenire a riscurilor in programele de formare la toate nivelurile ciclului educativ si in toate domeniile, inclusiv in formarea profesionala si in invatamantul universitar. Dat fiind faptul ca reflexele esentiale de prevenire sunt dobandite in copilarie, un rol important in acest demers ii revine invatamantului primar.
De asemenea, o atentie speciala trebuie acordata si pregatirii tinerilor intreprinzatori in domeniul gestionarii sanatatii si securitatii in munca si pregatirii lucratorilor in ceea ce priveste riscurile din intreprindere si mijloacele pentru a le preveni si combate. Aceste aspecte sunt deosebit de importante in special in cazul IMM-urilor.
D. Confruntarea cu riscuri noi
si in continua crestere
Strategia are in vedere faptul ca o mai buna identificare si evaluare a eventualelor noi riscuri se realizeaza printr-o cercetare intensa, prin schimbul de cunostinte si aplicarea practica a rezultatelor.
Este subliniata, in acest context, importanta care trebuie acordata problemelor psihosociale, tulburarilor musculo-scheletice, intelegerii riscurilor pentru reproducere, gestiunii sanatatii si securitatii, riscurilor legate de mai multi factori combinati (de exemplu, organizarea muncii si conceperea locurilor de munca, ergonomie, expunere combinata la agenti fizici si chimici) si riscurilor potentiale asociate cu nanotehnologiile.
In acest sens, strategia incurajeaza statele membre si partenerii sociali sa promoveze aplicarea practica si rapida a rezultatelor cercetarii fundamentale, introducand instrumente simple de prevenire la dispozitia intreprinderilor, in special a IMM- urilor.
O importanta deosebita este acordata cerintei ca in strategiile nationale sa fie incluse initiative specifice care sa aiba in vedere o mai buna prevenire si promovare a sanatatii mintale, precum si importantei negocierilor intre partenerii sociali referitoare la aplicarea acordului cadru la nivel european privind stresul la locul de munca.
E. Evaluarea progreselor realizate
Pentru a asigura monitorizarea adecvata a aplicarii strategiei, este necesara elaborarea de noi instrumente vizand evaluarea progreselor realizate, precum si a eforturilor depuse de catre toate partile implicate, atat la nivel national, cat si la nivel european.
Dupa cum se poate observa, noua strategie continua demersurile privind intensificarea eforturilor pentru crearea unei „culturi a riscului“ la nivelul intreprinderilor, participarea constienta si voluntara a tuturor celor vizati pentru realizarea starii de bine la locul de munca.