Rolul carbunelui in asigurarea necesarului de energie la inceputul Mileniului al III-lea
Data: 1-15 ianuarie 2009
(Urmare din nr. trecut)
Uniunea Europeana preconizeaza ca in 2030 sa produca energia electrica de care va avea nevoie folosind: carbune – 32 %, nuclear – 18 %, gaz natural – 25 %, petrol – 4,5 % si resurse regenerabile – 20,5 %.
III. IMPORTANTA CARBUNELUI IN ROMANIA
Romania dispune de semnificative resurse energetice incluzind gaze naturale, petrol si carbune.
Circa 70 % din necesarul de energie primara al tarii este asigurat din resurse interne. In 2007 productia de energie a Romaniei s-a bazat pe combustibili fosili. Termocentralele au asigurat 66,5 % din necesarul de energie, din care centralele nucleare au dat 11,1%, 25,5% a fost asigurat de centralele hidroelectrice si pe baza de biomase, iar 8 % a fost asigurat din import.
Energia primara consumata in 2007 s-a ridicat la aproape 61,4 Mtçe. Din acest consum, energia electrica a reprezentat 58,7 TWh, care in proportie 81 % a fost folosita in industrie, iar 19 % pentru consumul casnic.
Romania a intrat in Uniunea Europeana in anul 2007, iar una din primele indatoriri, ca nou membru a Uniunii Europene, a fost aceea de a produce energie in cantitate cit mai mare si in mod cit mai eficient posibil.
Strategia energetica a Romaniei pina in anul 2020 contine importante prevederi, dupa cum urmeaza: privatizarea sectorului energetic; diminuarea importului de petrol si carbune si impunerea unor restrictii la consumul de gaze; terminarea constructiilor a doua noi unitati de 700 MW fiecare la Centrala Nuclear-Electrica de la Cernavoda; extinderea folosirii resurselor neconventionale de energie si continuarea modernizarii centralelor electrice.
Evolutia participarii procentuale a principalilor purtatori de energie in productia totala de energie a Romaniei in perioada 2003 – 2007 si prognoza pina in 2020 se pot urmari in figura 6. In ceea ce priveste carbunele, acesta a inregistrat un virf la nivelul anului 2007, tendinta pentru viitor fiind usor descrescatoare si situindu-se in anul 2020 la aproximativ 34 %. Analizind graficul din figura 6 constatam ca si in viitorii ani carbunele ramine purtatorul de energie cu cea mai mare pondere pentru Romania.
Zacamintele de carbuni din Romania sunt concentrate teritorial in patru zone, figura 7, dupa cum urmeaza:
– Zona I, amplasata majoritar in Carpatii Meridionali, cuprinde aproape toate zacamintele de carbuni superiori – antracit, huila si carbune brun – din bazinele Petrosani, Anina si din Muntii Apuseni (Tebea-Brad).
– Zona a II-a, situata in Depresiunea Precarpatica intre riul Olt si valea Buzaului, cuprinde zacamintele de lignit de la Cimpulung Muscel, Sotinga, Filipestii de Padure si Ceptura. Aceasta zona se completeaza cu bazinele miniere din Carpatii Orientali: Baraolt-Virghis – lignit si Comanesti-Bacau – carbune brun.
– Zona a III-a, aflata in depresiunea subcarpatica a Podisului Getic, intre Olt si Dunare, cuprinde zacamintele de lignit din bazinele Rovinari, Motru, Jilt, Berbesti si Mehedinti.
– Zona a IV-a este dezvoltata in Depresiunea Panonica din nord-vestul Transilvaniei si cuprinde zacamintele de carbune brun si lignit de la Surduc, Sarmasag, Voevozi si Borod.
Rezervele de carbune superior din Romania se cifreaza la aproximativ 800 milioane tone, iar rezervele de carbune inferior – carbune brun si lignit, din cele trei zone mentionate mai sus, se cifreaza la aproximativ 1364 milioane tone.
Peste 90 % din intreaga rezerva de lignit a Romaniei este cantonata in zona Olteniei, motiv pentru care acestei zone i se acorda o atentie deosebita in asigurarea resurselor de carbune ale tarii.
In 2007, carbunele superior a fost extras dintr-o singura zona a Romaniei si anume din Valea Jiului, bazinul unde se gasesc cele mai importante rezerve de huila ale tarii.
Conditiile de exploatare din acest bazin minier sunt foarte dificile, carbunele gasindu-se la adincimi mari, in zone puternic tectonizate cu continut ridicat de metan si afluxuri mari de apa.
Extragerea carbunelui in Valea Jiului se face numai prin lucrari miniere subterane si este coordonata de catre Compania Nationala a Huilei – Petrosani, in cadrul careia opereaza sapte mine (Lonea, Petrila, Livezeni, Vulcan, Paroseni, Lupeni si Uricani). In 2007, minele din Valea Jiului au produs 2,5 milioane tone de huila. Cei mai mari consumatori ai huilei energetice din Valea Jiului sunt termocentralele de la Paroseni (3x50 MW) si de la Mintia (6x210 MW). Carbunele extras din Valea Jiului nu asigura in totalitate consumul termocentralelor si ca urmare se face completarea necesarului cu carbune adus din import. In plus se importa carbune pentru productia de cocs. Pentru viitor, conform strategiei industriei miniere din Romania se prevede realizarea din Valea Jiului a unei productii de minimum 3,0 milioane tone de huila pe an.
Conform Hotaririi Consiliului Uniunii Europene nr. 1407/2002, Guvernul Romaniei poate sa subventioneze productia de carbune superior pina in 2010. Solutiile de viitor in acest sector de activitate vor consta in inchiderea minelor neprofitabile si retehnologizarea si modernizarea minelor ramase in functiune. Acest fapt va avea drept consecinta diminuarea costului productiei si in primul rind reducerea fortelor umane de productie.
Cele mai mari rezerve de lignit ale tarii se gasesc in partea de sud-vest a Romaniei, in zona Olteniei, intre Olt si Dunare si in Depresiunea Precarpatica, intre riul Olt si Valea Buzaului. Productia de lignit realizata in Romania este coordonata de catre Societatea Nationala a Lignitului Oltenia – Tg. Jiu si de catre Societatea Nationala a Carbunelui – Ploiesti.
In 2004 au fost create trei complexe energetice in Rovinari, Turceni si Craiova prin asocierea unor unitati miniere din cadrul Societatii Nationale a Lignitului Oltenia si cele trei termocentrale existente in localitatile mai sus mentionate. Aceste trei complexe energetice au contribuit cu o cantitate importanta de lignit obtinuta din carierele aflate in directa coordonare, la productia totala de 35,0 milioane tone extrasa in 2007 in Romania.
Aproximativ 90 % din productia anuala mentionata mai sus a fost extrasa din carierele de mari dimensiuni care functioneaza in bazinele: Rovinari, Motru, Jilt, Mehedinti si Berbesti-Alunu.
Cele 17 cariere care functioneaza in bazinele miniere din zona Olteniei sunt dotate cu tehnologii in flux continuu, caracterizate prin urmatoarele:
– excavarea masei miniere se realizeaza cu ajutorul excavatoarelor cu rotor de diferite dimensiuni constructive, care asigura randamente cuprinse intre 1680 si 6500 m3/h (figura de la pag. 1, ce reprezinta o vedere de ansamblu a unui excavator cu rotor in timpul lucrului);
– transportul masei excavate din fronturile de lucru la locurile de depozitare se executa cu instalatii de benzi transportoare avind capacitati de transport de 1400 m3/h pina la 12 500 m3/h, figura 8;
– depozitarea sterilului in halde se face cu masini de haldat cu capacitati de la 2500 la 12 500 m3/h, figura 9;
– stocarea utilului in depozitele de carbune se realizeaza cu folosirea instalatiilor speciale de depunere, cu capacitati cuprinse intre 1250 si 12500 m3/h, figura 10;
- scoaterea materialului util din depozite se face fie cu utilajul cu care s-a realizat depunerea, fie cu alte utilaje speciale si este expediat la beneficiari cu transportoare cu banda sau cu transportul pe cale ferata, daca destinatarul se afla la distanta de zeci sau sute de kilometri de zona carierelor si respectiv a depozitelor de lignit.
Principalii beneficiari ai lignitului extras in bazinele miniere din Oltenia sunt termocentralele Rovinari, Isalnita, Craiova II, Turceni, Halinga, Govora, Arad, Oradea, Timisoara si Brasov.
Extragerea carbunelui de catre SNC-Ploiesti se face in sapte cariere. Carierele sunt situate in diferite zone ale Depresiunii Precarpatice si sunt dotate cu excavatoare cu actiune intermitenta pentru excavarea sterilului si utilului si cu autobasculante pentru transport, figura 11. Utilajele din aceste cariere alcatuiesc in ansamblu linii tehnologice in flux discontinuu, care realizeaza anual productii de ordinul sutelor de mii de tone de carbune.
Cea mai mare parte a lignitului extras de Societatea Nationala a Carbunelui Ploiesti este livrata catre termocentralele de la Bacau, Brasov, Doicesti, Oradea si Zalau.
In Romania exista in derulare un program de modernizare a termocentralelor, care implica si inchiderea instalatiilor vechi si neprofitabile si care va fi implementat in totalitate in viitorul apropiat. Se spera ca modernizarea termocentralelor va duce la imbunatatirea indicatorilor de productie si in primul rind la un pret competitiv al energiei produse pe baza de carbune.
CONCLUZII
La inceputul mileniului al III-lea, carbunele este principala resursa primara pentru producerea energiei electrice si a doua resursa dupa petrol pentru generarea energiei totale necesare omenirii.
Pe linga beneficiul adus unui numar mare de tari de pe mapamond, folosirea carbunelui in proportie ridicata la producerea energiei termice si electrice are drept consecinta o poluare avansata a aerului atmosferic cu emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot, dioxid si oxid de carbon, precum si cu praf, care produc in final ploi acide.
Arderea carbunilor superiori si a petrolului reprezinta principala cauza a emisiilor de gaz de sera si a impactului acestuia asupra balantei energetice a Pamintului si a stratului de ozon.
Dezvoltarea tehnologiilor curate, atit la extragere cit si la valorificarea zacamintelor de carbuni, ar putea fi solutia cea mai buna pentru protectia si rezolvarea in buna parte a problemelor de mediu.
In acest caz, este nevoie de investitii majore pentru producerea unui carbune curat destinat termocentralelor si pentru a continua modernizarea centralelor electrice existente si chiar inlocuirea centralelor vechi cu altele noi, pentru a creste eficienta medie si de virf a acestora. De asemenea, se impune continuarea cercetarilor si experimentarilor pentru gasirea si implementarea unor solutii moderne si eficiente de captare si stocare a dioxidului de carbon.
Inchei prin a arata ca inainte de toate, accesul la zacamintele de carbuni – in general la materiile prime energetice - trebuie sa se mentina. Asta inseamna ca minele nu trebuie inchise in graba, fara o examinare minutioasa, iar pe de alta parte, sistemul legal trebuie sa continue sa permita si sa sustina accesul la noi zacaminte de materii prime pentru punerea acestora in exploatare si valorificare.
BIBLIOGRAFIE
1. Eurocoal – Coal industry across Europe – 2008. Printed by Vierc Print – Media Fabrik GmbH & co.kG - August 2008
2. Statistical Review of World Energy 2008 – British Petroleum Global Report
3. T. Pind?r, L. Preisner, World Coal Sector Restructuring - Die to sustainable development – 21st World Mining Congress & Expo 2008 – New Challenges and Visions for Mining, Kraków – Poland, 7 – 11.09.2008
4. M. Klauk, The Role of Coal in Europe. 21st World Mining Congress & Expo 2008 – New Challenges and Visions for Mining, Kraków - Poland, 2 – 11/09.2008
5. Dumitru Fodor, Lignitul – Importanta resursa energetica a Romaniei – Lucrarile celei de-a treia Conferinte Nationale a Academiei de Stiinte Tehnice din Romania, Cluj-Napoca, 12 – 13 noiembrie 2008
6. x x x, Une Terre pourtant pleine de ressources – Science & Vie / Hors Serie nr. 243
7. Coal Age - 2006, 2007, 2008
8. Mining Journal – 2007, 2008
9. World Coal – 2007, 2008