Personalitatile de linga noi Dr. geolog Mircea Trifulescu
Data: 1-15 ianuarie 2010
Nascut la Ogrezeni, pe malul Argesului, la 1 iulie 1925, cu obirsie voievodala in Evul Mediu, din „?ara Romaneasca“. A urmat cursurile scolii primare din comuna natala, intre 1931 – 1936, apoi a absolvit ?coala Normala de baieti din Bucuresti intre 1936 – 1944, obtinind diploma de capacitate pentru invatatori.
Încorporat in Regimentul 6 Dorobanti de Garda Mihai Viteazu, a fost trimis la ?coala de ofiteri de rezerva nr. 6 de la Ineu – Arad, unde a participat la operatiunile militare intre 23 august 1944 si 15 noiembrie 1944. A fost invatator, apoi profesor in invatamintul elementar intre 19 noiembrie 1944 – 30 septembrie 1951, la Dorobantu, Ogrezeni si Valea Argovei, in judetul Ilfov. În anul 1955 a absolvit cursurile Facultatii de Geologie – Geografie, sectia Geologie, a Universitatii din Bucuresti, devenind „Diplomat universitar in Geologie“. În 1982 a ajuns „Doctor in Geologie“.
Directiile de cercetare – prospectare pe care le-a abordat s-au inscris intr-un foarte larg domeniu – petrologie magnetica, petrologie metamorfica, stratigrafie, geologie structurala, cu accent pe segmentul economic.
?i-a inceput activitatea de teren in Bucovina (Fundul Moldovei si Vatra Dornei) ca stagiar, apoi in Muntii Metaliferi si Muntii Drocea, Banat, Bazinul Ciucului, Muntii Fagaras, Paring, Capatina, Vulcan si Mehedinti, pentru mangan, fier, aur, grafit, azbest, marmura policolora si sisturi bituminoase.
Printre rezultatele economice deosebite se remarca: Identificarea si conturarea zacamintului de azbest amfibolic si crizotilic din Valea Boicanului de Muntii Almajului – Banat, de circa 1.000.000 t; a unui mare volum de roci grafitoase – 50.000.000 t minereu de grafit in Carpatii Meridionali Centrali, in perimetrul Gilort – Galbenu – Oltet – Cerna – Luncavat.
Din documentatiile geologice elaborate, reiese ca Mircea Trifulescu a pus in evidenta mineralizatiile de fier din zona Nedeiu – Muntii Capatinii, Dosul Micaii si Zanoaga – Muntii Paring, precum si altele, dar mai ales sisturile bituminoase din Subcarpatii Olteniei, cu concentratii de 800 – 1400 kcal/kg. În perspectiva scaderii hidrocarburilor fluide, acestea pot fi reconsiderate.
Printre realizarile stiintifice mai importante se pot aminti: separarea, in Cristalinul Muntilor Paring, a trei serii metamorfice distincte (generate in ciclurile geostructurale proterozoice de tip geosinclinal); precizarea caracterelor petrogenetice ale geosinclinalelor, care explica succesiunea completa sau incompleta a complexelor petrognetice; separarea a patru faze magmatice, generate de orogenezele paleozoice. De asemenea, a avut contributii structurale aplicative si disjunctive.
Concluzia majora, rezultata din atenta si minutioasa analiza structurologica a Carpatilor Meridionali Centrali a condus firesc la elaborarea unei noi conceptii tectonice, Structura megageoanticlinorie in Blocuri (l958 – 1971), confirmata de geofizica, prin anomaliile gravimetrice si magnetometrice (I. Gavat, St.Airinei et al.,1971)
Dupa pensionare, timp de 16 ani, a elaborat Monografia mondiala a Grafitului, aparuta in anul 2005, o sinteza a grafitului de pe tot globul, atit a grafitului natural, cit si a celui sintetic, inclusiv a carbonului fulrenic (C60,).
Lucrarea a prezentat pentru prima data, productia, importul, exportul si consumul intern privind grafitul de pe plan mondial, in perioada 1986 – 2000. Romania era, in 1980, a 10-a tara (dintre cele 21) producatoare de grafit din lume. Pentru aceasta lucrare, Institutul Biografic Central din Cambridge – Marea Britanie i-a acordat lui Mircea Trifulescu titlul Scriitor stiintific international.
În anul 2008 a publicat lucrarea Geologia zacamintelor de grafit din muntii Paring si Capatinii, care reprezinta teza sa de doctorat, corolar al activitatii sale stiintifice in Carpatii Meridionali Centrali.
Actualmente lucreaza la o sinteza privind Vulcanismul neozoic in Carpatii Romaniei, in care prezinta stratigrafia, petrologia si petrochimia atit a vulcanismului din interiorul arcului carpatic, cit si din exteriorul Carpatilor, dupa datele literaturii geologice publicata in a II-a jumatate a secolului XX. Odata cu pasiunea pentru stiinta, n-a uitat chemarea catre cultura umanista, atit in poezie, cit si in proza. De asemenea, un alt domeniu in care s-a manifestat in 40 de ani a fost cel al artelor plastice, continuind traditia tatalui sau, in sculptura si pictura. Se implineste, astfel, pe multiple planuri, visul sau de geolog prospector situindu-1 in virful valorilor geologiei romanesti, la loc de seama in stiinta si cultura nationala.