Bilanţ final pentru perioada 2007 – 2015, Rata de absorbţie a fondurilor UE a ajuns la 74%
Data: 1 - 15 ianuarie 2016
La finalul anului trecut, au fost date publicităţii datele oficiale referitoare la măsura în care au fost accesate cele 19 miliarde de euro alocate României de Uniunea Europeană pentru intervalul 2007 - 2013, cu prelungirea până la sfârşitul lui 2015. Practic, s-au absorbit doar 14 miliarde euro, ceea ce reprezintă aproape trei pătrimi din totalul sumei menţionate. Este de remarcat că, în ultimele luni din anul precedent, ritmul de absorbţie s-a accelerat, dar nu s-a reuşit să se recupereze decât o parte relativ mică din suma necheltuită. Astfel, 5 miliarde euro, care puteau contribui la îndeplinirea unor importante obiective economico-sociale, au fost pierdute definitiv, iar cauzele acestei situaţii sunt numeroase. Ele vizează neglijarea, în perioada 2007 - 2012, a acestor resurse financiare de primă importanţă, gradul de absorbţie fiind, la mijlocul anului 2012, de numai 7 procente. S-au depus eforturi pentru recuperarea restanţelor, în special prin stimularea potenţialilor beneficiari de a prezenta proiecte eligibile, însă o serie de deficienţe au persistat, în pofida asigurărilor date de factorii decidenţi că va interveni un autentic reviriment în domeniu.
Faptul că ar fi fost posibile rezultate net superioare este confirmat de analiza ratei de absorbţie pentru fiecare program operaţional. Pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) s-a atins o rată de 87%. Urmează, în ordine, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE), cu o rată de 86%, şi Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţilor Administrative (PODCA), cu 85%. Diferenţa faţă de domeniul cu cele mai slabe rezultate este considerabilă. În cazul Programului Operaţional Sectorial Transport (POST), pentru care s-au alocat 4,3 miliarde euro, gradul de absorbţie a fost de numai 61%. Exact în sectorul în care era nevoie de investiţii masive pentru modernizare, rezultatele au fost cele mai slabe. Mai ales în infrastructura de transport feroviar şi rutier, unde se impuneau programe de modernizare accelerată, s-au înregistrat cele mai multe şi mai grave fenomene negative, ceea ce va avea inevitabil consecinţe dintre cele mai neplăcute, cel puţin pe termen mediu. La modul declarativ, s-a afirmat că elaborarea Master Planului General de Transport va determina o creştere rapidă a ratei de absorbţie a fondurilor europene în acest domeniu. Realitatea a contrazis asemenea declaraţii, ceea ce impune o regândire a întregii politici naţionale şi sectoriale de absorbţie a fondurilor europene.