Jurnal de bord - Orizontul de aşteptare
Data: 1 - 15 ianuarie 2016
Se obişnuieşte ca la fiecare schimbare de an să se folosească expresia „un nou început". În acest fel, se dă glas unei dorinţe cvasiunanime de a avea parte de o viaţă mai bună. De data aceasta, adică odată cu primii paşi în 2016, avem posibilitatea de a contura orizontul de aşteptare în termeni de o mai mare concreteţe, deoarece au intervenit realmente unele schimbări în politicile publice prin prevederile din două documente, strâns legate între ele: Programul de guvernare până la alegerile parlamentare de la finalul anului şi bugetele pentru 2016. Sigur, totdeauna între intenţii şi rezultate a existat, există şi va exista un decalaj semnificativ. Cu toate acestea, coerenţa şi consistenţa unei viziuni guvernamentale sunt de natură a micşora nu numai respectivul decalaj, ci şi de a crea şi amplifica o stare de spirit favorabilă atingerii obiectivelor propuse.
Este de bun augur faptul că actualul guvern a declarat fără echivoc că perioada în care îşi va exercita mandatul nu-i permite să se angajeze „pe toate fronturile de reformă în societatea românească". De aici, o anumită doză de realism, care concordă, în mare măsură, cu orizontul de aşteptare a populaţiei. Începând cu identificarea, ca prim obiectiv politic, „organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare", continuând cu măsurile îndreptate spre „reforma statului" şi terminând cu elementele de ordin economico-social, respectiv continuarea creşterii economice, ameliorarea condiţiilor de trai şi schimbări în bine în domeniile educaţiei şi sănătăţii - toate ni se înfăţişează drept ţeluri posibil de atins. Întrucât spaţiul tipografic nu ne permite o tratare exhaustivă a obiectivelor pe care Guvernul îşi propune să le îndeplinească în acest an, ne vom concentra asupra unor priorităţi sectoriale.
Vom începe cu angajamentul de a finaliza o nouă Strategie energetică naţională. Este un deziderat fundamental, care interesează în cel mai înalt grad comunitatea inginerească, dar şi societatea, în ansamblul ei. Liniile directoare ale acestei Strategii ar urma să includă programe de eficienţă energetică, continuarea interconectării sistemelor naţionale cu cele ale Republicii Moldova şi ale celorlalte state vecine, stimularea tranzacţiilor cu gaze naturale de o manieră centralizată şi transparentă, promovarea energiilor regenerabile. În esenţă, politicile economice vor fi îndreptate spre realizarea unui grad mai înalt de convergenţă nominală, reală şi juridică, în spaţiul comunitar, ceea ce, implicit, înseamnă un alt nivel de prosperitate şi civilizaţie. În acest sens, este deosebit de ambiţios obiectivul Guvernului de a elabora un plan de investiţii pentru următorii zece ani. Chiar dacă mandatul Cabinetului Cioloş este limitat, va fi remarcabil ca, până la sfârşitul anului, să se obţină consensul întregii clase politice pentru o Strategie naţională de dezvoltare, care să cuprindă obiective finanţate atât din fonduri europene, cât şi din bugetul de stat. Această Strategie va fi elaborată cu consultarea mediului privat, societăţii civile, ministerelor de resort, specialiştilor recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional. În acest context, se preconizează numeroase măsuri, care să includă reindustrializarea ţării, crearea unui fond naţional de investiţii, asigurarea unui cadru fiscal stimulativ. Nu putem să nu menţionăm şi obiectivul care vizează „mutarea accentului în actul educaţional de pe transmiterea de informaţie pe crearea de competenţe consonante cu nevoile de dezvoltare ale pieţei muncii şi vieţii personale".
Fără a epuiza elementele principale care dau imaginea concretă, palpabilă a ceea ce numim „orizontul de aşteptare", avem convingerea că prevederile programatice menţionate sunt de natură a atesta valabilitatea zicalei din străbuni „semne bune anul are". Este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă.