Importante momente aniversare tehnico-economice in 2019 (I)
Data: 1-185 ianuarie 2019 2019
Ca şi în anii anteriori, vom trece în revistă, în mai multe numere ale Universului ingineresc, o serie de momente importante din istoria ştiinţei şi tehnicii româneşti şi nu numai, care vor fi marcate, în 2019, prin aniversări „rotunde".
175 de ani de la:
▪ Instalarea, la Iaşi, a primei fabrici mecanice pentru producerea de cărămizi, cu o capacitate de 1500 bucăţi/oră;
▪ Numirea inginerului francez Jean Baptiste Marsillon în funcţia de director al Aşezământului fântânilor, în vederea conducerii lucrărilor de canalizare a râurilor din Bucureşti şi a alimentării cu apă a oraşului;
▪ Începerea întocmirii, de către maiorul Rudolf Artur Borroczyn, a unui plan topografic amănunţit al oraşului Bucureşti, constând din 99 de planşe. Planul conţinea toate străzile, clădirile publice, locuinţele particulare cu grădini şi curţi, viile, livezile, locurile virane, bălţile, puţurile etc. După acest plan s-a litografiat, în 1852, un model la scară redusă, având următorul titlu: Planul Bucureştiului, ridicat, tras şi publicat din porunca preaînălţatului domn stăpânitor Barbu Dimitrie Ştirbeiu de maior baron Rudolf Artur Borroczyn.
170 de ani de la:
▪ Publicarea, la Iaşi, de către Teodor Stamati, a lucrării Fizica elementară pentru clasele colegiale din Principatul Moldovei, primul manual de fizică în limba română;
▪ Înfiinţarea la Iaşi, de către Gheorghe Asachi, la propunerea lui Mihail Kogălniceanu, a Şcolii Superioare de Drumuri şi Zidiri, şcoală de aplicaţie pentru pregătirea arhitecţilor şi a inginerilor de poduri, drumuri şi ape, cu durata cursurilor de trei ani.
160 de ani de la:
▪ Elaborarea, de către Ion Ghica, a proiectului unei legi pentru adoptarea metrului în ţara noastră, proiect care, deşi nu a fost acceptat la început, a stat la baza legii din 1864. Tot atunci, a întocmit şi primul plan general al reţelei româneşti de cale ferată, cu conexiuni la reţelele feroviare internaţionale prin punctele de frontieră Iţcani (jud. Suceava) şi Vârciorova (jud. Mehedinţi);
▪ Înfiinţarea, la Sulina, de către Comisia Europeană a Dunării, a primei staţii meteorologice din ţara noastră, înzestrată cu aparatura necesară pentru înregistrări;
▪ Apariţia „Monitorului oficial", publicaţie a guvernului Principatelor Unite, în care se tipăreau toate actele legislative şi normative de stat;
▪ Înfiinţarea la Bucureşti, de către Alexandru Ioan Cuza, a Oficiului de Statistică al Ţării Româneşti, sub conducerea economistului şi statisticianului transilvănean Dionisie Pop-Marţian, considerat întemeietorul statisticii ştiinţifice în ţara noastră. În acelaşi an (1859) este creată şi Direcţia de statistică a Moldovei, condusă de Ion Ionescu de la Brad.
155 de ani de la:
▪ Apariţia Legii privind instrucţiunea publică, prin care s-a stabilit ca învăţământul să fie unitar în întreaga ţară: primar de patru ani, obligatoriu şi gratuit, secundar de şapte ani şi universitar de trei ani. Legea - care a intrat în vigoare în septembrie 1865 -, mai prevedea, între altele, înfiinţarea de şcoli de agricultură, industrie şi comerţ;
▪ Înfiinţarea, la Bucureşti, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a Şcolii de Ponţi şi Şosele, Mine şi Arhitectură, al cărei prim director a fost inginerul Alexandru Costinescu. Şcoala a funcţionat până în 1866;
▪ Efectuarea - de către C. Capelini şi H. Coquand - a primelor cercetări geologice sistematice din ţara noastră, în scopul descoperirii de zone petrolifere în Moldova şi în Muntenia;
▪ Decretarea legii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, impusă de nevoile construcţiei de căi ferate în România;
▪ Înfiinţarea, prin decret domnesc, a Universităţii din Bucureşti, cu trei facultăţi: Drept, Filozofie şi litere şi Ştiinţe (fizice, matematice şi naturale);
▪ Semnarea, de către Alexandru Ioan Cuza, a Legii pentru introducerea sistemului metric de măsuri şi greutăţi în România, cu termen de aplicare 1 ianuarie 1866, termen care, însă, n-a putut fi respectat.