Dezvoltarea durabila - pasi convergenti la nivel national si la scara intregii Uniuni Europene
Data: 1-15 ianuarie 2020
În această perioadă, se află în centrul atenţiei publice o serie de documente care vizează adoptarea şi aplicarea unui complex de măsuri concepute de diverse organisme ale UE în vederea aprofundării politicilor de natură ecologică, dintr-o perspectivă globală. De aici, rezultă clar că, în calitate de stat membru al UE, România este tot mai puternic conectată la politicile comunitare şi din acest domeniu, fapt extrem de important pentru activitatea practică, inclusiv în sfera preocupărilor inginereşti îndreptate spre perfecţionarea tehnicilor şi tehnologiilor în materie. Din acest motiv, supunem atenţiei cititorilor un grupaj de informaţii şi analize care pot şi trebuie, în mod obiectiv, să fie înscrise pe agendele de lucru curente şi pentru viitorul previzibil.
Pactul ecologic european: investiții anuale suplimentare de 260 miliarde euro în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030 privind clima și energia
Comisia Europeană (CE) a prezentat recent Pactul ecologic european - o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei UE, prin transformarea provocărilor legate de climă și de mediu în oportunități în toate domeniile de politică și prin garantarea unei tranziții care să fie echitabilă pentru toți și favorabilă incluziunii tuturor. „Pactul ecologic european este noua noastră strategie de creștere, o creștere care oferă mai mult decât consumă. Acest pact arată cum să ne transformăm modul de viață și de muncă, de producție și de consum, astfel încât să trăim mai sănătos și să dezvoltăm capacitățile de inovare ale întreprinderilor noastre. Putem să participăm cu toții la tranziție și putem să beneficiem cu toții de oportunități. (...) Dacă arătăm restului lumii care este calea de urmat pentru a asigura durabilitatea și competitivitatea, putem convinge alte țări să ni se alăture", a declarat preşedinta CE, Ursula von der Leyen. „Ne aflăm într-o situație de urgență climatică și de mediu. Pactul ecologic european este o ocazie de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea cetățenilor, prin transformarea modelului nostru economic. Planul nostru stabilește ce avem de făcut pentru a reduce emisiile, a restabili sănătatea mediului, a proteja fauna și flora sălbatică, a crea noi oportunități economice și a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor. Cu toții, avem un rol important de jucat și toate industriile și toate țările vor participa la această transformare. În plus, ne revine responsabilitatea să ne asigurăm că această tranziție este echitabilă și că nimeni nu este lăsat în urmă, pe măsură ce punem în practică Pactul ecologic european", a menţionat, la rândul său, vicepreședintele executiv al CE, Frans Timmermans.
În proiect, primul „act legislativ european privind clima"
Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, Pactul ecologic european oferă o foaie de parcurs care conţine acţiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.
Pactul ecologic european acoperă toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, clădirile și sectoarele industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor și produselor chimice.
Pentru a consacra în legislație ambiția politică de a deveni, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic, Comisia va prezenta, în termen de 100 de zile, primul „act legislativ european privind clima". Pentru a atinge obiectivele în materie de climă și mediu, Comisia va prezenta, de asemenea, Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, noul Plan de acțiune privind strategia industrială și economia circulară, Strategia „de la fermă la consumator" pentru o alimentație durabilă și propuneri pentru o Europă lipsită de poluare. Vor începe neîntârziat lucrările în vederea majorării obiectivelor Europei în materie de emisii pentru 2030, stabilind o traiectorie realistă de îndeplinire a obiectivului pentru 2050.
Minimum 25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie alocat acțiunilor climatice
Îndeplinirea obiectivelor Pactului ecologic european va necesita investiții semnificative. Se estimează că atingerea obiectivelor actuale pentru 2030 privind clima și energia va necesita investiții anuale suplimentare în valoare de 260 miliarde euro, reprezentând aproximativ 1,5% din PIB-ul din 2018. Aceste investiții vor necesita mobilizarea sectorului public și a celui privat. Comisia va prezenta, la începutul anului 2020, Planul de investiții pentru o Europă durabilă, menit să răspundă nevoilor de investiții. Cel puțin 25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie alocat acțiunilor climatice, iar Banca Europeană de Investiții, în calitate de bancă a Europei în domeniul climei, va oferi un sprijin suplimentar. Pentru ca sectorul privat să contribuie la finanțarea tranziției către o economie verde, Comisia va prezenta, în 2020, o strategie de finanțare verde.
Lupta împotriva schimbărilor climatice și a degradării mediului este un efort comun, dar nu toate regiunile și statele membre pornesc din același punct. Mecanismul de tranziție echitabilă va sprijini regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. Acest mecanism îi va sprijini pe cetățenii cei mai vulnerabili pe parcursul tranziției, oferindu-le acces la programe de recalificare și la oportunități de angajare în noi sectoare economice.
În martie 2020, Comisia va lansa un „Pact climatic", menit să facă auzită vocea cetățenilor și să le confere un rol în conceperea noilor acțiuni, în schimbul de informații, în lansarea de activități la nivel local și în promovarea soluțiilor care pot fi reproduse și în alte locuri.
Emisiile de gaze cu efect de seră s-au redus cu 23% din 1990
Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare la adresa existenței Europei și a întregii lumi. Pentru a depăși această provocare, Europa are nevoie de o nouă strategie de creștere care să transforme Uniunea într-o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care să nu mai existe emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050, în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor și în care nicio regiune şi niciun cetățean să nu fie lăsați în urmă.
UE a obținut deja rezultate solide în ceea ce privește reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de seră, menținând totodată creșterea economică. În 2018, emisiile au fost cu 23% mai mici decât în 1990, PIB-ul Uniunii crescând cu 61% în aceeași perioadă. Însă - spun liderii UE - este nevoie să se depună mai multe eforturi.
Comunicarea privind Pactul ecologic stabilește calea de acțiune pentru lunile și anii care urmează. Activitatea viitoare a Comisiei va fi ghidată de măsurile cerute de opinia publică și de dovezile științifice incontestabile, astfel cum s-a demonstrat în modul cel mai cuprinzător în rapoartele elaborate de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice și de Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice, în raportul referitor la perspectivele resurselor mondiale și în raportul din 2019 privind situația actuală și perspectiva asupra mediului, elaborat de Agenția Europeană de Mediu.
Rezultatele sondajului Eurobarometru privind atitudinile în materie de mediu ale cetățenilor UE confirmă sprijinul larg al publicului pentru legislația de mediu la nivelul UE și finanțarea activităților ecologice din fonduri europene: o majoritate covârșitoare a europenilor consideră că protecția mediului este importantă (95%), iar aproape 8 din 10 europeni (77%) afirmă că protecția mediului poate dinamiza creșterea economică.
Peste jumătate dintre consumatorii din UE iau în calcul impactul cumpărăturilor lor asupra mediului
Discrepanțele dintre diferitele regiuni ale UE în ceea ce privește condițiile pentru consumatori se micșorează, consumatorii sunt mai conștienți de amprenta lor de mediu, iar normele în materie de protecție a consumatorilor contribuie la consolidarea încrederii în piață - acestea sunt câteva dintre principalele constatări ale ediției 2019 a Tabloului de bord al condițiilor pentru consumatori, publicat recent de Comisia Europeană.
Astfel, sondajul relevă că, în contextul conștientizării tot mai mari a fenomenului încălzirii climatice și a problemei contaminării planetei cu materiale plastice, un procentaj tot mai important de consumatori din UE ia în calcul impactul cumpărăturilor lor asupra mediului. Consumatorii din UE care sunt cei mai sensibili la problemele de mediu sunt cei din țările din sudul (59%) și estul Europei (57%). În rândul comercianților cu amănuntul, cei mai mulți (71%) consideră că mențiunile „ecologic" utilizate pentru produsele sau serviciile din sectorul lor sunt fiabile.
Condițiile pentru consumatori s-au depreciat în Europa de Vest, însă continuă să se îmbunătățească în alte părți ale UE, țările din sudul și estul UE recuperând în bună măsură decalajul față de media UE. „Cu toate acestea, între țara cu cel mai mare punctaj (Suedia, 71%) și cea care a primit cel mai mic punctaj (Croația, 53%) rămâne totuși un decalaj important", spun autorii studiului.
Peste 70% dintre consumatorii din UE au încredere că vânzătorii cu amănuntul le respectă drepturile. „Regăsim aceeași tendință și de partea cealaltă, peste 70% dintre comercianții cu amănuntul afirmând că nu le este greu să respecte legislația în materie de protecție a consumatorilor. În plus, majoritatea comercianților cu amănuntul din UE apreciază drept adecvat felul în care se asigură respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de siguranță a produselor în sectorul lor. Sunt apreciate în mod deosebit măsurile luate pentru asigurarea respectării legislației în materie de siguranță a produselor, trei sferturi dintre comercianții cu amănuntul având remarci pozitive cu privire la activitatea de monitorizare realizată de autoritățile publice", se menţionează într-un comunicat al Executivului comunitar.
Ponderea consumatorilor care cumpără bunuri sau servicii online a ajuns la aproximativ 60% în 2018 și continuă să crească, în ciuda unor disparități notabile, care variază de la 84% în Danemarca la aproximativ 20% în România și Bulgaria. Cu toate acestea, consumatorii au mult mai puțină încredere să cumpere bunuri sau servicii dintr-o altă țară din UE (48 %) decât să cumpere de pe piața internă (72 %).
Tabloul de bord al condițiilor pentru consumatori monitorizează condițiile de la nivel național în trei domenii: 1. cunoaștere și încredere; 2. respectarea și asigurarea respectării legislației; 3. soluționarea plângerilor și a litigiilor.
Tabloul de bord examinează și progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea pieței UE a comerțului cu amănuntul și comerțul electronic. Principalele surse de date le reprezintă sondajele reprezentative realizate în rândul consumatorilor și al comercianților cu amănuntul din statele membre ale UE și din Islanda și Norvegia.
Studiu: 87% dintre români își doresc să treacă la o economie circulară
Protecția mediului înconjurător trebuie să reprezinte o prioritate economică, iar întreprinderile și organizațiile ar trebui să vină cu inițiative concrete pe baza principiilor economiei circulare, arată cel mai recent studiu ING International, la care au luat parte 15.146 de respondenți din 15 țări (13 din Europa).
Conceptul de „economie circulară" vizează extinderea ciclului de viață a produselor prin combaterea deșeurilor, reducerea consumului de resurse și refolosirea produselor existente. Astfel, cei trei R care trebuie puși în aplicare sunt: reducerea, reutilizarea și reciclarea. Studiul internațional ING se concentrează pe atitudinile consumatorilor privind achiziționarea de noi bunuri și dispensarea de cele care nu mai sunt necesare.
Astfel, 74% dintre respondenți afirmă că sunt dispuși să ia măsuri pentru protecția mediului înconjurător chiar dacă ar putea implica anumite sacrificii din partea lor (reducerea consumului, plata unor taxe pentru compensarea emisiilor de dioxid de carbon). 87% dintre români își doresc să treacă la o economie circulară, deși 78% dintre aceștia spun, în același timp, că prețul avantajos este unul dintre cele mai importante criterii de selecție atunci când achiziționează un produs.
Tranziția de la consumerism la consum circular nu este simplă. Consumul excesiv de bunuri este resimțit la cele mai înalte cote de către luxemburghezi (82%), turci (78%) și austrieci (77%). Sub media europeană de 69%, se situează italienii (50%), cehii (61%), britanicii (64%) și belgienii (64%), în timp ce 71% dintre români consideră că se concentrează excesiv pe consum.
Consumatorii se așteaptă ca mediul de afaceri să își asume responsabilitatea și să contribuie la tranziție. Doar o treime dintre respondenți (33%) au putut numi o organizație care și-a schimbat modelul operațional privind reutilizarea și repararea produselor comercializate.
Potrivit legii „Dreptul la reparație" introdusă în Uniunea Europeană, producătorii vor fi nevoiți facă aparatele de uz casnic mai ușor de reparat şi cu un ciclu de viaţă mai lung și, totodată, vor trebui să furnizeze piese de schimb pentru o perioadă de până la 10 ani. Conceptul de „uzură morală planificată" (potrivit căruia un produs nu este conceput să dureze, fiind încurajată cumpărarea unuia nou în viitor) este în antiteză cu principiile economiei circulare și cei 3R. 60% dintre europeni sunt de părere că își vor repara produsele, în caz de necesitate, în loc să investească în altele noi în următorii ani. În cazul în care reparațiile înseamnă până la 30% din costul noului produs, aceștia preferă să recondiționeze vechiul produs.
67% dintre europeni sunt de părere că deșeurile din plastic și schimbările climatice reprezintă cele mai mari amenințări asupra mediului. Peste 350 milioane tone de plastic sunt produse în fiecare an și doar 9% se reciclează, potrivit statisticilor. Deși conștientizează amplitudinea problemei, 96% dintre respondenții europeni spun că aruncă cel puțin un produs de plastic pe zi, iar 38% dintre aceștia aruncă între 3 și 5 produse de plastic pe zi. 71% dintre respondenți se așteaptă, însă, să fie redusă în mod radical cantitatea de plastic pentru ambalaje de pe piață.
92% dintre italieni susțin că ei colectează deșeurile selectiv întotdeauna, comparativ cu doar 39% dintre turci. Cele mai ridicate ponderi se înregistrează în Luxemburg (90%) și în Belgia (89%), în timp ce în România procentajul ajunge la 45%. Aproximativ 59% dintre respondenți mărturisesc, însă, că sunt confuzi când vine vorba despre colectarea selectivă a deșeurilor, ceea ce nu este surpinzător avându-se în vedere că unele ambalaje sunt realizate din mai multe materiale care ar trebui separate.
Discrepanțele între procente pot fi explicate parțial de normele locale, culturale și sociale, precum și de accesul la centre de reciclare.
La nivel global, se estimează că vor fi generate anual 3,5 miliarde de tone de deșeuri în anul 2050, comparativ cu 2 miliarde de tone de deșeuri în 2016. Aproximativ 50 milioane tone de deșeuri provenite de la echipamente electrice și electronice (telefoane mobile, computere, televizoare) sunt produse anual, dintre care 20% sunt reciclate corespunzător. Respondenții au declarat că și-ar dori ca reciclarea să fie cât mai simplă, iar în acest caz ar recicla și fără un stimulent financiar (47%).
Printre cele mai reciclate produse se numără aparatele de uz casnic. În ceea ce privește diferențele de gen, studiul arată că femeile sunt mai preocupate de impactul asupra mediului decât bărbații atunci când achiziționează un nou produs (30% vs. 23%).
„Există un grad ridicat de conștientizare privind amenințările asupra mediului înconjurător, dar nu este echivalent cu ritmul schimbărilor care se produc la nivel comportamental. Informarea și conștientizarea nu au determinat și schimbarea obiceiurilor consumatorilor, cu atât mai mult cu cât impactul deciziilor zilnice, pe termen scurt sau lung, nu este simplu de măsurat. Schimbările nu se pot produce doar la nivel individual. Este esențial să existe eforturi colective și coordonate, din partea tuturor stakeholderilor, pentru ca economia circulară să funcționeze în mod eficient", a declarat Jessica Exton, specialist în ştiinţa comportamentală în cadrul ING.
Sondajul internațional ING pe a fost efectuat de Ipsos prin chestionare aplicate online. La acest studiu au participat 15 146 de respondenți din 15 țări: Austria, Belgia, Cehia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Spania, Turcia, Marea Britanie, Australia și Statele Unite ale Americii.
APIA: Peste 6000 de autoturisme ecologice, achiziţionate în România, în primele 11 luni
ale anului trecut
Numărul autoturismelor „verzi" cumpărate de români, în primele 11 luni ale anului, a crescut cu aproape 50% în comparaţie cu intervalul similar din 2018, ajungând la 6015 de unităţi, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA). La nivel general, ponderea maşinilor ecologice în totalul pieţei autohtone se situează la 3,8%, comparativ cu 2,8%, raportat în primele 11 luni din anul anterior.
Datele centralizate de APIA relevă, totodată, că majoritatea autoturismelor prietenoase cu mediul sunt hibride - 4260 de unităţi, în creştere cu 34,4% comparativ cu perioada ianuarie - noiembrie 2018. Acestea sunt urmate de autoturismele electrice - 1402 unităţi (+150,4%) şi de cele plug-in (353 de unităţi, +22,6%).
Podiumul celor mai comercializate autoturisme full electrice este condus, la 11 luni, în ordine, de: Renault (378 unităţi), Nissan (375) şi BMW (214). În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibride vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota (3624 unităţi), Lexus (226), Suzuki (109), Ford (88), Honda (79). De asemenea, în clasamentul vânzărilor de autoturisme plug-in conduce Mitsubishi (133 unităţi), urmată de Volvo (74), BMW (50), Land Rover (38), Porsche (35).
Statistica APIA menţionează faptul că, numai la nivelul lunii noiembrie, au fost comercializate 732 de autoturisme ecologice, în creştere cu 33,33%, comparativ cu luna octombrie, când s-au vândut 549 de unităţi.
Pe parcursul lunii noiembrie, vânzările de maşini electrice şi hibride au avut o cotă de 4,7% în total piaţă, superioară celei înregistrată cu o lună în urmă (3,2%).