ANIVERSARI MONDIALE RECUNOSCUTE DE UNESCO
Data: 16-31 mai 2003
In luna februarie a.c. s-au implinit cincizeci de ani de la descoperirea structurii ADN-ului, "fapt care a zguduit lumea, ca primul pas pe Luna", dupa afirmatia prof. univ. Lucian Gavrila de la Universitatea Bucuresti.
Aceasta aniversare a atras atentia intregii omeniri prin mediatizarea ampla si prin congresele de specialitate, descoperirea structurii duble spiralata a ADN-ului fiind considerata ca una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului XX.
Descoperirea a fost realizata de James Watson, pe atunci student la cursurile postuniversitare, care si-a propus sa afle cat mai multe despre genetica prin studii asupra organismelor, efectuand analize prin metoda difractiei razelor X. Colaborand in laboratorul de la Cambridge cu alti colegi chimisti - Maurice Wilkins si Rosalind Franklin - a reusit sa realizeze un model al ADN-ului format din doua lanturi elicoidale. Francis Crick a fost si el preocupat de ADN. Watson, Crick si Wilkins au primit Premiul Nobel, dar Franklin, care decedase intre timp, a fost omis de pe lista.
In prezent se stie ca ADN-ul, un acid nucleic, este substanta care dirijeaza modul de dezvoltare a celulei. Aceasta descoperire nu ar fi fost posibila fara dezvoltarea citologiei, geneticii si chimiei moleculare.
Acizii nucleici din celule au fost descoperiti de Fridrich Mischerin 1869, fara a se cunoaste relatia lor cu ereditatea.
O alta mare descoperire realizatain 1944, inainte de structura ADN, a fost aceea ca acidul dezoxiribonucleic reprezinta materialul genetic detinator al tuturor planurilor arhitecturale ale oricarei fiinte vii. Astfel, de la virusuri la om exista acelasi tip de structura, aceeasi baza de constructie ereditara, informatia genetica fiind prelucrata diferit pentru fiecare specie. La om, spirala dubla de ADN este formata din 30.000 de gene, iar la musca Drosophyla melanogaster se gasesc 15.000 de gene. Exemple numeroase atesta inrudirea dintre toate vietuitoarele globului terestru, fiecare avand secvente de ADN de la aparitia vietii pe Terra. O molecula de ADN creeaza doua molecule identice, acesta fiind mecanismul trecerii caracterelor genetice la descendenti.
Fara descoperirea structurii ADN-ului nu am fi putut asista astazi la marile realizari in domeniul biologiei moleculare, care se reflecta in aplicatii practice.
Cercetarile actuale sunt directionate spre intelegerea secventelor genomului uman si a functiilor pe care le indeplinesc diferite secvente.
In laboratoarele moderne se poate realiza sinteza oricarui ADN prelevat de la fosile sau din sangele mamiferelor. Aplicatiile practice sunt foarte diversificate: medicina in prezent se bazeaza pe diagnosticul molecular, care stabileste cu precizie cauzele afectiunilor; medicina legala gaseste dovezi in stabilirea paternitatii sau a infractorilor, fiindca fiecare persoana are un tipar ADN inconfundabil,incat eroarea poate fi de 10-9. Aceste cercetari vor conduce la descoperiri in domeniul diferitelor boli ca SIDA, cancerul si altele si combaterea lor.
S-a afirmat ca daca secolul precedent poate fi considerat al informaticii, acum, la inceputul secolului XXI, se intrevede ca acesta va fi al marilor descoperiri ale mecanismelor genetice.