Inginerii in vremuri de criza
Data: 16-31 mai 2010
Foarte multe dintre vestile bune (atitea cite sunt) se pierd in noianul de vesti rele care domana, de regula, vremurile de criza. Fie si numai o rapida trecere in revista a unor informatii de actualitate releva, intre altele, succesul inventatorilor romani (la saloanele internationale de profil de la Bruxelles si Geneva), interesul, in crestere, al vizitatorilor Pavilionului romanesc la Expozitia universala de la Shanghai, precum si finalizarea unor obiective de investitii (de energie eoliana in centrul Transilvaniei si in Dobrogea), confirmari notabile ale competitivitatii produselor fabricate in tara (alaturi de seria noua a automobilelor Dacia, navele construite la Orsova si Galati), performante in sfera cercetarii si proiectarii (mentinerea pe profit a unor institute precum IPROCHIM). ?irul exemplelor poate, desigur, continua, insa pentru ceea ce ne-am propus ne putem rezuma la enumerarea supusa atentiei cititorilor, intrucit ceea ce era de demonstrat s-a demonstrat: solutiile pentru iesirea din criza includ obligatoriu creativitatea, gindirea imaginativa, singurele capabile sa strapunga cercul vicios al resemnarii in fata dificultatilor. O confirma nu numai prezentul, ci si momente relevante din trecut.
Se poate proba – cu marturii de necontestat ale istoriei – ca, in vremuri de criza, dintre toate comunitatile profesionale care s-au dovedit capabile sa pregateasca oprirea declinului si sa asigure relansarea, cea inginereasca s-a afirmat cu o vigoare si cu o eficienta aproape de neegalat.
Cu mai multa sau mai putina indreptatire s-au facut comparatii intre criza actuala si cele din anii 1929 – 1933 si din primii ani postbelici. Dincolo de aspectele similare sau asemanatoare in zonele economice si sociale, se remarca realizarile ingineresti care, in pofida unor uriase dificultati, au permis sa se iasa din criza indeosebi pe baza unor creatii specifice, fie ca a fost vorba despre investitii remarcabile, fie despre produse cu caracteristici tehnico-functionale la cotele cele mai inalte ale performantei din perioadele respective.
Din aceasta perspectiva, propunem cititorilor o rememorare utila pentru evaluarea unui potential a carui valorificare – si in prezent – reprezinta una dintre directiile magistrale de actiune anticriza.
Începem, totusi, cu un eveniment din domeniul… legislativ, dintr-un motiv lesne de identificat. Cu participarea determinanta a inginerilor a fost adoptata, in martie 1929, noua Lege a minelor, care permitea statului sa asigure o exploatare mai eficienta, in interes national, a unor resurse vitale pentru continuarea activitatilor economice si combaterea somajului. Aceluiasi scop ii slujea infiintarea, la 1 iulie 1929, a Regiei Autonome a CFR. În materie de creatie tehnico-stiintifica retinem, intre altele: descoperirea efectului Procopiu, declansarea unui vast program de constructii urbane, program care a inclus si blocul Patria (fost Aro) din Bucuresti (1930), inceperea constructiei a 130 km de sosele moderne la standarde internationale, experimentarea efectului Coanda, incheierea constructiei Palatului Telefoanelor si a primelor capacitati ale uzinelor Malaxa (1932), darea in functiune a postului de radio Bucuresti, trecerea la realizarea proiectului pentru avionul IAR 11 CV, care va fi produs la Brasov, obtinerea de catre Herman Oberth a certificatului stiintific pentru primul motor racheta cu combustibil lichid, inceperea productiei la uzina Astra Vagoane din Brasov.
Iata, acum, pe scurt, citeva momente postbelice din sfera care ne intereseaza aici, realizari obtinute in conditii extrem de grele si complicate, date fiind evolutiile politice cunoscute. La IAR – Brasov a inceput fabricarea primului lot de 3000 de tractoare romanesti, s-au terminat constructia marelui viaduct Caracau, cladirea Aerogarii Baneasa, s-a dat in exploatare conducta magistrala de gaze naturale din zona Agnita Botorca pina la Bucuresti, s-a inaugurat linia de cale ferata Bucuresti – Rosiori de Vede – Caracal – Craiova, s-a incheiat constructia uzinei de strunguri din Arad.
Fara pretentia de a fi prezentat exhaustiv actiunile menite sa redreseze economia printr-un efort constructiv remarcabil, momentele din cele doua mari crize releva elemente definitorii pentru solutii valabile si in prezent. Esenta lor consta in stimularea procesului investitional bazat pe cuceririle stiintei si tehnicii. Chiar in vremuri vitrege, inginerii romani s-au dovedit demni de profesia lor, de calitatea de cetateni ai unei tari pentru a carei prosperitate n-au incetat si nu vor inceta sa creeze, sa munceasca, sa lupte.