Ing. NIKOLA TESLA (1856-1943) INVENTATOR ÎN DOMENIUL ELECTROTEHNIC SI AL RADIOFONIEI
Data: 1-15 iunie 2006
În familia preotului Miliutin Tesla din satul Smiljan din Croatia, care atunci facea parte din Imperiul Habsburgic, s-a nascut în noaptea de 9 spre 10 iulie 1856 cel de al patrulea copil, un baiat, caruia i s-a dat numele Nikola. Mama, Djuka, nascuta Mandici, era o femeie cu însusiri deosebite si a avut o puternica influenta asupra caracterului si educatiei copiilor ei.
Înainte de a începe scoala primara, Nikola s-a remarcat prin imaginatia bogata si placerea de a citi. A învatat primele doua clase la scoala din satul natal si doua la scoala din oraselul Gospik.
Din copilarie dorea sa devina inginer electrician, dar tatal, care voia sa îl faca preot, se împotrivea cu dârzenie; totusi a cedat si l-a lasat sa îsi aleaga singur meseria.
În anul 1875 Nikola a plecat sa studieze ingineria electrica la Scoala Tehnica Superioara din Graz. Muncea cu pasiune pentru a trece examenele cu succes. Astfel s-a facut remarcat de profesorii sai si decanul facultatii i-a scris parintelui sau: „Fiul dv. este o stea de prima marime a scolii noastre“.
Înca din al doilea an de studii a început sa lucreze în laboratorul profesorului Jacob Poeschl, ajutând la experientele pe care le facea în curent alternativ.
A absolvit Scoala Superioara Tehnica din Graz în anul 1878, când a început sa lucreze în orasul Maribor ca inginer stagiar, dar dupa un an si-a continuat studiile la Facultatea de Filozofie din Praga, unde a urmat cursurile de filozofie, matematica si fizica. În anul 1881 s-a angajat ca inginer electrician la Societatea de Stat de Telegrafie din Budapesta, unde a realizat o serie de inventii, printre care si un amplificator de voce. În acelasi timp lucra la conceptia unui electromotor de curent alternativ. În luna decembrie 1882, Tesla a plecat la Paris si s-a angajat la Compania Continentala Edison, ca inginer electrician, având ca obligatie de serviciu montarea instalatiilor electrice construite de companie, la beneficiarii din diferite orase.
În anul 1885 Tesla a emigrat în SUA, s-a stabilit la New York, unde a lucrat la Societatea de Iluminat Electric Edison, ca inginer electrician de întretinerea/repararea generatoarelor de curent continuu. La un moment, între Tesla si Edison a intervenit un conflict privind modul de abordare a subiectelor de cercetare. Edison lucra la inventiile sale efectuând exagerat de multe experiente, în timp ce Tesla, atunci când avea în gând o inventie, începea prin a cauta o fundamentare teoretica, dupa care trecea la verificarea experimentala. Tesla explica astfel metoda de lucru a lui Edison: „Daca vrea sa gaseasca un ac într-un car cu fân, nu pierde timpul sa stabileasca locul posibil unde se afla, el ia pai cu pai ca un Sisif, pâna gaseste locul.“ Din cauza conceptiilor diferite privind metodele de cercetare, Tesla este nevoit sa paraseasca Compania Edison, ramâne o perioada de timp somer, câstigându-si existenta ca muncitor zilier. Dupa un timp, cu ajutorul unor prieteni înfiinteaza societatea Tesla Electric Company si astfel avea la dispozitie fondurile necesare pentru experientele sale în domeniul curentilor alternativi. Compania construia generatoare, electromotoare, transformatoare si alte masini necesare exploatarii instalatiilor actionate de curent alternativ bifazic.
La 1 mai 1888 Tesla a primit de la Biroul de Brevete al SUA brevetele de inventie nr. 381968 si nr. 332280, referitoare la motoarele electrice de curent alternativ polifazat, care au fost considerate în epoca o revolutie în electrotehnica si au stârnit interesul specialistilor din întreaga lume.
Între anii 1888-1889, Tesla a lucrat la uzina Westinghouse din Pittsburg, unde a definitivat inventiile sale pentru redresarea curentilor alternativi. De alt-fel, la construirea primelor generatoare electrice comerciale de curent alternativ bifazat (fig. 1), Westinghouse Electric Company a folosit nu mai putin de noua dintre brevetele lui (fig. 2).
În anul 1890 a descoperit curentii de înalta frecventa si influentele acestora asupra fiziologiei umane. În 1892 a înaintat cererea de brevetare a transformatorului de înalta frecventa care îi poarta numele si în acelasi an începe în laboratorul lui experientele de radiotelegrafie.
Un incendiu care s-a declansat la 13 martie 1895 i-a distrus laboratorul cu toate instalatiile, însa inventatorul si-a continuat cercetarile în domeniul radioului în noul laborator situat pe Houston Street.
În 1897 Tesla a reusit transmiterea bidirectionala de semnale electrice prin telegrafie fara fir la o distanta de peste 20 de mile. În primavara anului urmator, demonstreaza dirijarea unui vas fara echipaj de la mare distanta. În timpul Primului Razboi Mondial, marina militara americana a utilizat un aparat de radiotelegrafie produs de catre Lowestein Radio Company pe baza a sase brevete ale lui Tesla (fig. 3).
În anul 1899 a construit la Colorado Springs un post de radio de 200 kW si a realizat transmisiuni prin telegrafie fara fir la o distanta de peste 1000 km. În acelasi an a obtinut tensiuni de 12 milioane volti.
Pâna în anul 1922 a lucrat neobosit si a obtinut numeroase brevete în domeniul radiotehnicii, pentru motorul electromagnetic, pentru turbine, pompe, masini cu aburi, contoare electrice, spidometre s.a.
A încetat din viata la 8.01.1943 într-un hotel din New York, a fost incinerat si cenusa a fost înhumata la cimitirul Fernclife.
La Belgrad functioneaza Muzeul Nikola Tesla, în care sunt pastrate aparatele si instalatiile inventate de el, dintre care unele functioneaza. La etaj sunt prezentate contributiile marelui inventator la realizarea bazei electrotehnicii mondiale si a industriei actuale.
Chiar în timpul vietii s-a bucurat de recunoasterea unanima prin Premiul Nobel, Medalia Edison, multe universitati acordându-i titlul de doctor honoris causa.
În anul 1960, a 11-a Conferinta de Masuri si Greutati de la Paris a acordat unitatii de masura a inductiei magnetice numele de tesla, iar relatia matematica prin care aceasta este definita se afla înscrisa pe bancnota de 100 de dinari emisa de Banca Serbiei (fig. 4).
La 150 de ani de la nastere, comunitatea stiintifica îl omagiaza la recomandarea UNESCO.