PISCICULTURA ÎN ATENTIE
Data: 1-15 iunie 2007
Municipiul Galati se mândreste, printre altele, cu o Facultate de Piscicultura si Amenajari Piscicole. Tot aici se afla si Institutul de Cercetari Piscicole, care de câtiva ani buni produce puiet de peste din clasa sturionilor, cunoscuti ca producatori de icre negre (kaviar). Se pare ca si la nivel mondial lucrurile se misca în aceasta bransa. Acvacultura va înlocui în viitor pescuitul, tot asa cum cresterea animalelor a înlocuit vânatoarea.
Relativ recent, revista Science a publicat un articol în care se aprecia: O NOUA REVOLUTIE AGRICOLA de importanta globala pentru omenire sta sa se declanseze în urmatorii ani. Ideile sunt extrase dintr-un studiu european al MarBEF (Marine Biodiversity and Ecosystem Functioning). Acvacultura sau cresterea diverselor specii marine pentru hrana este sectorul de productie alimentara cu cea mai rapida dezvoltare din ultimii 10 ani la nivel mondial. Cu o rata de crestere anuala de peste 10%, aceasta activitate va asigura în viitor un sfert din productia globala de peste.
De la începutul secolului XX si pâna în prezent au fost aclimatizate peste 430 de specii acvatice, numai în ultimul deceniu fiind „domesticite“ 106 specii. În timp ce peste 3.000 de soiuri de pesti si plante acvatice sunt cunoscute drept comestibile, numai vreo 200 de tipuri de vietati terestre sunt folosite în alimentatie. De la moluste la crustacee, de la echinoderme pâna la pesti din orice categorie, acvacultura se pare ca reprezinta o solutie a viitorului, mai ales în conditiile în care cererile pietei sunt tot mai mari, iar populatia planetei este în crestere. Dezvoltarea acvaculturii este un fenomen modern, care va schimba modul în care oamenii se vor raporta la ocean, sunt de parere cercetatorii MarBEF, care considera ca progresul acestei industrii va atrage dupa sine si crearea de noi locuri de munca, urmând îmbunatatirea nivelului de trai.
Printre factorii care au determinat evolutia rapida a „agriculturii acvatice“ sunt: ciclul de viata prea lung al mamiferelor, numarul mare de plante necomestibile, supraexploatarea pestelui oceanic si declinul locurilor de pescuit din întreaga lume. Oricât de bine arata în cifre, acvacultura are si consecinte negative asupra mediului, cea mai serioasa fiind deteriorarea sistemelor de coasta. Realizatorii raportului propun însa un model de agricultura marina care se bazeaza pe cicluri de productie închise. Astfel, plantele si salbaticiunile acvatice ce constituie hrana pentru pestii care au ca destinatie hrana oamenilor vor creste în ferme speciale, separate de produsul finit.
Costurile unor astfel de activitati sunt minore, iar pestele va putea redeveni hrana saracului. Cu câtiva ani în urma am citit în revista Idei de afaceri un articol foarte bine documentat referitor la Cresterea intensiva a pastravului. Am fost impresionat de multe aspecte, dar sporul de greutate de 1,3 kg la 1 kg de furaje am crezut ca este o greseala de tipar. Specialistii au confirmat realitatea. Cererea de pastrav afumat în Uniunea Europeana este total neacoperita. Idem la kaviar, stridii, midii etc. Statiunea de Cercetari de la Agigea are câteva experimente avansate. Pe baza unor astfel de experimente, zona costiera a Marii Negre si chiar marile lacuri din apropiere vor putea deveni importante resurse alimentare.