Pe temeliile nationale, acces spre universalitate
Data: 1 - 15 iunie 2014
Fiecare moment aniversar, important pentru comunitatea inginereasca din tara noastra, se integreaza organic in istoria nationala, relevand - si in acest mod - legatura stransa intre afirmarea profesionala si valorile perene pe care generatiile succesive le promoveaza si le imbogatesc. Aceste remarci au fost prilejuite de o serie de aniversari care au readus in atentie viata si activitatea exponentilor de marca ai doua generatii de membri ai unei vechi familii romanesti din Basarabia, familia Inculet.
Stafeta generatiilor
In aceasta primavara, la 5 aprilie, s-au implinit 130 de ani de la nasterea lui Ion Inculet, cel care a avut un rol esential, in calitate de presedinte al Sfatului ?arii, in adoptarea deciziei istorice a Unirii Basarabiei cu Patria-Mama. La 26 mai s-au implinit 95 de ani de la momentul emotionant, din 1919, cand Ion Inculet a rostit discursul de receptie cu ocazia primirii ca membru titular al Academiei Romane, discurs intitulat „Spatiul si timpul in noua lumina stiintifica“. Dadea, astfel, expresie calitatilor sale deosebite de savant in domeniul stiintelor fizico-matematice in conexiune deosebit de stransa cu activitatile ingineresti din diverse ramuri ale economiei. Pe urmele sale a pasit si fiul, Ion. I. Inculet, cel care, in urma cu 50 de ani, in vara anului 1964, s-a numarat printre primii profesori ai Facultatii de Stiinte Ingineresti a Universitatii din Ontario - Canada, moment de seama nu numai in cariera sa profesionala, ci si in istoria exilului romanesc intrucat a reconfirmat, la scara internationala, calitatile exceptionale ale unor fii ai ?arii pe care vitregia vremurilor i-a raspandit in lume, departe de pamantul natal. Tot o aniversare „rotunda“, de aceasta data de patru decenii, este prilejuita de o alta actiune de pionierat a profesorului inginer Ion I. Inculet, respectiv crearea Grupului International de Cercetari din Canada, pentru cercetarea in sfera aplicatiilor electrostaticii, devenit - sub conducerea sa, in calitate de director - Institutul de Cercetari Electrostatice Aplicative.
Relevanta unui destin
Dupa schimbarile fundamentale din decembrie 1989, profesorul inginer Ion I. Inculet a revenit in tara dupa aproape o jumatate de secol de cand a parasit-o, in conditiile dramatice ale evenimentelor din primii ani postbelici. S-a intalnit cu multe rude, prieteni, specialisti din domeniul in care s-a consacrat, a vizitat locuri legate de copilaria si adolescenta sa. Totul i-a reamintit de familie si, mai ales, de tatal sau, decedat la 18 noiembrie 1940, la cateva luni de la raptul sovietic, atunci cand Basarabia a fost „cedata“ ca efect al criminalului Pact Molotov - Ribbentrop. Mai mult decat alti romani, Ion Inculet si-a legat numele de actul istoric de la 27 martie 1918.
Asa cum am precizat, in calitatea sa de presedinte al Sfatului ?arii, a fost primul semnatar al Actului Unirii, pe care il publicam in fascimil. Iata textul ce depune marturie, peste timp, despre o opera grandioasa a inaintasilor: „In numele poporului Basarabiei, Sfatul ?arii declara: Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia) in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor de azi inainte si pentru totdeauna SE UNESTE CU MAMA SA ROMANIA. TRAIASCA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA DE-A PURURI SI TOTDEAUNA!“.
Intre momentul solemn in care si-a pus semnatura pe acest Act istoric si implicarea directa in lupta pentru implinirea acestui vis secular al romanilor de dincolo de Prut, Ion Inculet s-a remarcat, timp de un deceniu - cum, de asemenea, am mai mentionat - si ca un reputat cercetator in domeniul stiintelor fizico-matematice, dar si ca un talentat dascal la trei prestigioase institutii de invatamant din vechiul St. Petersburg, Scoala Reala, Scoala Comerciala si Gimnaziul de Fete. Experienta dobandita in tripla calitate de om politic, om de stiinta si om al scolii i-a fost de mare folos in cele peste doua decenii de la Unire - in Romania Mare - cand a exercitat si numeroase functii publice ministeriale.
Ramane, desigur, ca misiune a istoricilor sa releve nuantat locul si rolul lui Ion Inculet in viata politica a Romaniei interbelice, insa, in ceea ce ne priveste, se impune a constata, cu certitudine, ca a contribuit, intr-o foarte mare masura, la elaborarea si aplicarea politicilor guvernamentale din anii 1934 - 1937, respectiv intervalul in care economia tarii si, implicit, aria de activitate a inginerilor cunoscusera cele mai importante cresteri cantitative si calitative de pana atunci, Romania inscriindu-se mai puternic pe orbita modernizarii.
Vocatie si valori
In ceea ce priveste activitatea fiului, Ion I. Inculet, se cere subliniat, inainte de toate, ca a fost un „produs“ al celei mai pres-tigioase institutii de invatamant tehnic din Romania, Politehnica bucuresteana. A absolvit-o intr-un an de cotitura istorica, 1944, iar primii pasi in activitatea practica i-a facut la uzina constructoare de masini din Resita. Aici s-a confirmat vocatia sa inginereasca in domeniul motoarelor electrice.
Emigrarea in Canada i-a oferit sansa de a lucra la filiala din aceasta tara a marii companii General Electric, o uzina a tehnicii de varf de-a lungul multor decenii, iar promovarea sa rapida in functia de inginer-sef s-a datorat unor factori care prezinta maxima importanta, unul reprezentandu-l propria pregatire profesionala, iar al doilea sistemul de selectie a specialistilor de inalta clasa pe care General Electric l-a perfectionat continuu, si anume capacitatea de a lucra in echipa in vederea realizarii unor obiective puse exclusiv sub semnul excelentei.
Merita sa trecem, pe scurt, in revista realizarile sale tehnico-stiintifice intrucat vom alcatui astfel un tablou al modului in care specializarea poate duce la rezultate cu o cuprindere mult mai larga in diverse sfere ale stiintei si tehnicii.
Si-a concentrat atentia asupra electricitatii statice prin analiza aprofundata a fenomenologiei aparitiei de sarcini si descarcari electrice. Drept rezultat, a descoperit si a valorificat in practica virtutile electrostaticii. A efectuat cercetari de amploare privind procesul de triboelectrificare pentru diferitele conditii ale campului electric, inclusiv cele de temperatura si umiditate. In acest fel, a descoperit asa-numita „reactie constanta“ care permite determinarea momentului aparitiei ozonului. Tot in maniera creativa pe care a promovat-o in intreaga sa activitate, a conceput si dezvoltat o metoda originala de stropire electrostatica aeriana a pesticidelor. In palmaresul sau se mai include un nou separator electrostatic realizat pe baza studierii campurilor electrice curbiliniare care apar atunci cand se utilizeaza tensiuni alternative.
Fireste, specialistii in materie sunt cei care pot da cele mai competente aprecieri acestor contributii ale profesorului Ion I. Inculet la progresul stiintei, tehnicii si tehnologiei. Pentru nespecialisti in domeniul electrostaticii este, insa, evident ca inginerul roman, format la scoala superioara autohtona, a avut nu numai pregatirea necesara, ci si structura psihologica adecvata pentru cercetarea de varf. Nu a fost un caz singular in sfera stiintei si tehnicii. Se poate mentiona - in acest sens - pleiada de savanti de origine romana, in special in sfera stiintelor tehnice, care a confirmat si reconfirmat continuu virtutile scolii politehnice din tara noastra.
Este interesant de observat ca profesorul inginer Ion I. Inculet a inteles sa continue cercetarile sale fundamentale in zona dezvoltarii si, apoi, in cea a inovarii. Marturie stau cele 18 inventii si inovatii care il au ca autor sau coautor. Intre acestea se afla aparatul Alternating Potential Electrostatic Separator of Particles with Different Physical Properties, patentat in Australia, Belgia, Canada, Franta, Germania, Olanda, Japonia, Spania, SUA si Multi-Liquid Electrostatic Spraying Apparatus, brevetat in Canada si in alte numeroase tari.
In acelasi timp, profesorul Ion I. Inculet a desfasurat o sustinuta activitate civica in calitate de membru al Asociatiei Inginerilor Profesionisti din provincia Ontario, al Societatii Americane de Electrostatica si al Societatii de Electrostatica din Japonia.
Toate aceste date ale unui CV de exceptie au fost luate in considerare in decizia Adunarii Generale a Academiei Romane din anul 1992, cand profesorul Ion I. Inculet a fost ales membru de onoare din strainatate al celui mai inalt for al stiintei si culturii nationale. Este, evident, un titlu de mandrie sa se consacre - si in Romania - opera unui fiu al ?arii care ne face cinste prin ceea ce a realizat ca inginer, ca profesor, ca manager, ca militant pe taram cetatenesc.
„Sangele apa nu se face“
Asa cum am mai mentionat, profesorul Ion I. Inculet a revenit in Romania dupa decembrie 1989 pentru a revedea locurile natale, pentru a se reintalni cu membri ai familiei, cu fosti colegi. Cu acest prilej, directorul studioului TVR din Iasi, Grigore Ilisei, i-a luat un interviu. Timp de mai bine de o ora, intervievatul a raspuns la intrebarile care s-au centrat pe tema conditiei emigrantului roman si impresiilor „la cald“ pe care tara - in conditiile date - i le-a inspirat la o distanta temporala atat de mare de la despartire. Consideram ca unele dintre ideile sale se cer reamintite nu numai pentru ca nu si-au pierdut actualitatea, ci si pentru ca reprezinta un mesaj - peste timp si spatii - care reflecta adevarata viziune umanista a unui om ce si-a dedicat viata stiintei si tehnicii, in persoana sa intruchipandu-se organic nationalul si universalul.
Mai intai, un detaliu biografic. Cand - in urma cu sase decenii - conducerea Universitatii din Ontario a luat decizia de a se infiinta Facultatea de Stiinte Ingineresti, a declansat o vasta operatiune de „recrutare“ a corpului didactic. Nu a facut, in acest sens, investigatii in sferele academico-universitare, ci exclusiv in sfera productiei propriu-zise. Asa au ajuns „recrutorii“ si la filiala companiei General Electric din Ontario, unde „au pus ochii“ pe inginerul Ion I. Inculet. S-a organizat un concurs care a urmarit, cu mijloacele specifice unor testari multidisciplinare, daca, in cazul sau, existau si premise pentru formarea unui cadru didactic universitar. A prevalat, desigur, pregatirea stiintifica, dublata de o experienta practica exceptionala, insa conducerea Universitatii din Ontario nu a neglijat potentialul pedagogic al candidatului. Or, Ion I. Inculet - si in cea mai buna traditie a familiei, in primul rand in spiritul educatiei primite de la tatal sau, la randu-i un profesor cu adevarata vocatie pedagogica - a trecut cu brio testele deosebit de exigente la care a fost supus.
Totodata, in interviul la care ne referim, profesorul Ion I. Inculet a pus accentul pe unitatea organica a triadei Cercetare-Dezvoltare-Inovare, astfel incat, cu autoritatea propriului exemplu, a subliniat necesitatea de a se organiza retelele de profil in conexiunea respectivei triade, nu numai din considerente de eficienta economica, ci si pentru depasirea unilateralitatii. De aici, nu numai concluzii care privesc formarea profesionala individuala a cercetatorului, ci si aspectele de ordin institutional.
In fine, raspunzand la cateva intrebari referitoare la modul in care este privita Romania peste hotare, profesorul inginer Ion I. Inculet - tot cu autoritatea celui care a initiat si organizat in Canada si SUA actiuni concrete menite sa faca mai bine cunoscuta tara noastra - a propus sa se actioneze cu o reala viziune strategica pentru dezvoltarea... turismului. El a sugerat sa se acorde prioritate infrastructurii de transport rutier si feroviar, ca o conditie obligatorie pentru fructificarea uriasului potential turistic al Romaniei. A relevat ca se cere inceput cu infrastructura intrucat, in caz contrar, exista riscul de a pierde numeroase oportunitati, cum era - de pilda - ecoul extrem de favorabil al modului in care poporul roman si-a recastigat libertatea in decembrie 1989. Atunci, ecoul acelor evenimente istorice era foarte puternic, iar zicala romaneasca „bate fierul cat e cald“ a fost, din pacate, nesocotita de factorii decidenti din domeniul turismului (si nu numai).
Iata cum aniversarile evocate la inceputul acestor insemnari se constituie intr-un tot unitar, in care istoria si personalitatile ei ne transmit mesaje dintre cele mai bogate in continut, indemnandu-ne nu numai sa cunoastem trecutul, cu valorile, cu modelele lui de pret, ci si sa continuam traditii care merita, din plin, o continua imbogatire prin faptele generatiilor de astazi si de maine.