Romania a intrat in elita mondiala la indicele dezvoltarii umane ● ONU confirma valabilitatea evaluarilor prof. univ. dr. ing. Cezar Mereuta, membru de onoare al ASTR
Data: 1-15 iunie 2017
Un Raport oficial al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) - structură de bază a Organizaţiei Naţiunilor Unite -, document dat recent publicităţii, stabileşte ierarhizarea statelor lumii în funcţie de indicele dezvoltării umane. Este vorba despre un indice a cărui fundamentare şi calculare a început în anul 1990, exact în perioada în care a demarat procesul de tranziţie la economia de piaţă a statelor din Estul şi Sud-Estul Europei, între care şi România. Prin urmare, avem de-a face cu o evaluare care cuprinde o perioadă suficient de îndelungată pentru a se formula concluzii valabile privind procese şi fenomene definitorii ale lumii contemporane.
Opţiunea pentru o abordare tridimensională
În analizele şi proiecţiile sale care coincid cu întreaga perioadă de tranziţie post-decembristă din ţara noastră, prof. univ. dr. ing. Cezar Mereuţă - membru de onoare al ASTR - a relevat faptul că indicatorul PIB/locuitor, exprimat prin preţuri curente sau la paritatea puterii de cumpărare (PPP) nu este suficient pentru a exprima complexele probleme economico-sociale cu care se confruntă omenirea, în condiţiile globalizării. Astfel, în numeroase studii, unele dintre ele prezentate şi în Univers ingineresc, a pledat pentru luarea în considerare a indicelui de dezvoltare umană - adoptat de PNUD - şi în evaluarea modului în care România se apropie de performanţele la nivel mondial în domenii care vizează condiţia umană, adică exact sfera în care ar trebui să se regăsească efectele progreselor economice, respectiv cele care sunt exprimate prin indicatorul PIB/locuitor.
În respectivele studii s-a anticipat că ţara noastră se va înscrie în ierarhia mondială definită prin amintitul indice într-o perioadă mai apropiată decât în estimările iniţiale (2025), în special sub impactul reluării creşterii economice în perioada post-criză. În acest demers analitic - în care se îmbină cercetări inter şi multidisciplinare - prof. Cezar Mereuţă a aplicat metodologii proprii în care criteriile inginereşti se îmbină organic cu modelările macroeconomice. De aici, rezultatele validate de Raportul PNUD.
Valoarea unui concept
În cercetarea de profil - desfăşurată atât în ţara noastră, cât şi la nivel global - s-a ajuns la concluzia că ierarhizarea ţărilor exclusiv după nivelul valorii PIB/locuitor, în preţuri curente sau la paritatea puterii de cumpărare (PPP), nu reflectă, în multe cazuri, gradul de satisfacţie produsă în rândurile populaţiei în legătură cu acoperirea celor mai importante nevoi existenţiale, în primul rând accesul la alimente şi utilităţi, precum şi calitatea actului medical. Identificăm aici o anumită orientare a cercetării în căutarea unui indicator mult mai adecvat componentelor de ordin social, ceea ce este foarte important în orice evaluare privind eficienţa politicilor publice. În aceeaşi ordine de idei, valoarea PIB/locuitor, indiferent de modalităţile de calcul, nu reflectă în multe cazuri nivelul general al şcolarizării adulţilor de peste 25 de ani, în relaţie directă cu multiplicarea posibilităţilor de a alege diverse profesiuni calitativ deosebite, în funcţie de cerinţele reale ale pieţei muncii. Nu sunt singurele motive care au impus preocupările la care ne referim. Important de reţinut este faptul că s-au conştientizat limitele indicatorului PIB/locuitor. În aceste circumstanţe, în anul 1990, în cadrul Programului ONU pentru Dezvoltare (PNUD) a fost inclus indicele dezvoltării umane (IDH), cu trei mărimi fundamentale, din care una este formată din două componente:
1) Valoarea produsului intern brut/locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPP) exprimată în dolari SUA;
2) Speranţa de viaţă la naştere, exprimată în ani;
3) Numărul mediu al anilor de şcolarizare a adulţilor peste 25 de ani - componenta A şi anii de şcolarizare care se aşteaptă să fie urmaţi la nivelul copiilor - componenta B.
Valorile IDH sunt cuprinse între 1 (maxim) şi 0 (minim).
În funcţie de valorile IDH, ţările lumii pot avea:
a) o valoare foarte înaltă a IDH, mai mare sau egală cu 0,8;
b) o valoare înaltă a IDH, mai mare sau egală cu 0,7 dar mai mică de 0,8;
c) o valoare medie a IDH, mai mare sau egală cu 0,55 dar mai mică de 0,7;
d) o valoare redusă a IDH, mai mică de 0,55.
În cursul anului 2016, ţinându-se seama de evoluţia economiei româneşti şi de unele iniţiative privind domeniile educaţiei şi sănătăţii, prof. Cezar Mereuţă şi-a reconsiderat obiectivul referitor la valoarea indicelui de dezvoltare umană la orizontul anului 2025, în sensul posibilităţii practice de a fi atins mai devreme. Această modificare presupunea ca obiectivul - valoarea de 0,8 - să fie realizat chiar cu mai mult timp înaintea anului 2025. În privinţa priorităţilor demersului strategic tridimensional, acestea se menţineau similare cu cele din studiul iniţial.
Un clasament edificator
Este de reţinut în mod deosebit că PNUD a publicat Raportul IDH, ediţia 2016, cu date valabile pentru anul 2015, referitoare, ca în toate perioadele precedente, la 188 de ţări. Totodată - cum am mai precizat -, Raportul a prezentat, în premieră, datele valorilor IDH actualizate începând cu anul 1990 pentru cele 188 de ţări. Datele permit evaluarea valorilor rapoartelor IDH 2015/1990. Pe cale de consecinţă, ele reflectă eforturile statelor în scopul accelerării dezvoltării umane.
Valorile indicatorului de dezvoltare umană (IDH) pentru anul 2015 se înfăţişează în următorul clasament (primul număr indică locul în clasamentul celor 188 de ţări; al doilea număr vizează locul ocupat în ierarhia Uniunii Europene, iar al treilea număr priveşte valoarea indicatorului):
Germania (4; 1; 0,926);
Danemarca (5; 2; 0,925);
Olanda (7; 3; 0,924);
Irlanda (8; 4; 0,923);
Suedia (14; 5; 0,913);
Marea Britanie (16; 6; 0,909);
Luxemburg (20; 7; 0,898);
Franţa (21; 8; 0,897);
Belgia (22; 9; 0,896);
Finlanda (23; 10; 0,895).
România ocupă locul 50 în rândurile celor 188 de ţări, locul 27 în Uniunea Europeană, cu o valoare a indicatorului de 0,802.
Ţara noastră obţine, pentru prima dată, în anul 2015, o valoare care a promovat-o în categoria de elită a celor 51 de ţări cu valori ale IDH mai mari sau egale cu 0,8!
Explicaţia obţinerii acestei valori constă în seria anilor 2013 - 2015, cu valori ale ratei creşterii anuale a PIB constant egale sau mai mari de 3%, culminând cu valoarea din anul 2015, de 3,9%. În fiecare dintre cei trei ani, România s-a situat printre ţările din Uniunea Europeană cu cele mai înalte rate ale creşterii PIB.
În pofida acestei realizări, trebuie subliniat că indicii de creştere a valorilor IDH 2015/1990 demonstrează că în celelalte două domenii, educaţie şi sănătate, progresele au fost mult mai modeste. Astfel, România are valoarea raportului IDH 2015/1990 situată pe poziţia 11 din cele 13 ţări ale „noului val" al statelor care au aderat la UE după anul 2004 şi pe locul 20 între cele 28 de ţări ale Uniunii Europene (înainte de Brexit). Mai trebuie subliniat faptul că între primele cinci ţări din punctul de vedere al valorilor raportului IDH 2015/1990, patru (respectiv Croaţia, Polonia, Ungaria şi Estonia) fac parte din „noul val". Este de subliniat mai ales exemplul Croaţiei, care, în anul 1990, avea valoarea IDH de 0,669, semnificativ mai redusă decât a României (0,700), iar în anul 2015 a ajuns la 0,827.
Argumente pentru o economie centrată pe om
Raportul PNUD la care ne referim a fost şi este examinat în contextul în care se desfăşoară în lume, inclusiv în ţara noastră, dezbateri ample şi puternic marcate de controverse, în legătură cu rolul statului social, adică al unei economii care să urmărească atingerea unui nivel de prosperitate în care ameliorarea calităţii vieţii să reprezinte obiectivul central.
Însăşi viziunea inginerească modernă include această finalitate în sfera condiţiei umane întrucât niciun progres de ordin material, în acest caz, ştiinţifico-tehnic, nu se poate omologa, ca atare, dacă nu contribuie la ridicarea gradului de civilizaţie, începând cu creatorul şi cu cel care trebuie să fie beneficiarul acestui efort creativ. Or, indicele dezvoltării umane constituie, cum s-a văzut, un reper fundamental în evaluarea amintitei finalităţi. Desigur, nu cuprinde tot ceea ce reprezintă calitatea vieţii, mai ales aspectele legate de egalitatea şanselor, de incluziunea socială, de diminuarea inegalităţilor etc. Dar, incontestabil, permite să se tragă concluzii deosebit de utile, mai ales în ceea ce priveşte modul în care, inclusiv în societatea românească, se cere acţionat pentru soluţionarea amintitelor cerinţe majore ale unei reale dezvoltări economico-sociale.
Studiile profesorului Cezar Mereuţă, caracterizate prin realism, prin luarea în considerare şi a factorilor care frânează progresele materiale şi spirituale din ţara noastră, permit să se identifice, odată cu problemele nerezolvate, căile de construire a unei economii centrate pe om, pe împlinirea unei condiţii umane dezirabile.