Programul de convergenta 2018 - 2021: Romania va atinge, la orizontul anului 2020, 70% din media europeana a PIB/locuitor
Data: 1 – 15 iunie 2018 2018
Este cunoscut că, în ultimii ani, în fiecare primăvară, Guvernul României dă publicităţii un document intitulat „Programul de convergenţă", care include atât rezultatele înregistrate, cât şi obiectivele pentru perioada următoare privind evoluţia economico-socială a României. Esenţa acestui document constă în jalonarea drumului spre integrarea nominală, reală şi juridică în Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte ediţia 2018 a Programului, se precizează, încă din introducere, că „Guvernul României îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro, însă stabilirea unei date concrete în această privinţă presupune realizarea unor analize aprofundate, în special în ceea ce priveşte convergenţa reală, structurală şi instituţională, domenii în care sunt necesare progrese importante. În plus, este necesară luarea în considerare a sustenabilităţii îndeplinirii criteriilor de convergenţă nominală. Recent, a fost înfiinţată Comisia Naţională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, cu rolul de a pregăti calendarul de intrare a României în Mecanismul unic de supraveghere şi de adoptare a monedei euro, precum şi acţiunile necesare pentru pregătirea economiei şi societăţii româneşti în acest sens. În aceste condiţii, angajamentul de adoptare a monedei euro reprezintă, în continuare, o ancoră importantă în privinţa implementării unor politici bugetare, structurale şi instituţionale eficiente şi coerente, în vederea asigurării unei convergenţe reale (venit/locuitor) de durată, sporirii competitivităţii economiei româneşti, diminuării disparităţilor regionale şi deficienţelor structurale ale pieţei muncii etc.
Din punctul de vedere al convergenţei reale, evaluată prin decalajele faţă de media europeană (UE-28) a produsului intern brut (PIB) pe locuitor exprimat prin puterea de cumpărare standard (PCS), există perspectiva ca, la orizontul anului 2020, România să atingă 70% din media europeană, comparativ cu 58% în anul 2016. Pentru 2017 se estimează că PIB/locuitor la PCS depăşeşte pragul de 60%".
În cele ce urmează, prezentăm, cu precădere, prevederile din document care se referă la economia reală.
Obiective pe termen mediu
În condiţiile interne şi externe din ultimii ani, precum şi potrivit prognozelor, se așteaptă ca economia României să continue să performeze, produsul intern brut urmând să se majoreze în medie cu 5,6% anual, ușor peste potențial, urmând tendința de decelerare a ritmului de la 6,1% în 2018 la 5% în 2021.
Pentru anul 2018, s-a estimat o creștere economică de 6,1% bazată exclusiv pe cererea internă. În cadrul acesteia se consideră că investițiile brute (formarea brută de capital fix) se vor majora cu 7,9%.
Conform prognozelor, în perioada 2019 - 2021 economia românească va crește mai susținut, cu un ritm mediu anual de 5,5%. Cererea internă (consumul și investițiile) va continua să reprezinte, în acest interval, principalul „motor" al creșterii economice.
Cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu 5,8% anual, în condițiile îmbunătățirilor manifestate pe piața muncii. Formarea brută de capital fix va înregistra un ritm accelerat de creștere (8,2% anual), pe fondul îmbunătățirii climatului investițional prin măsurile avute în vedere, precum și a condițiilor de finanțare atât din surse bugetare, cât și din fonduri structurale și de investiții.
Creșterea economică pe termen mediu va crea condițiile îmbunătățirii ocupării, în special în ceea ce privește numărul salariaților. Astfel, se estimează că populația ocupată se va majora treptat până în 2021, structura modificându-se în favoarea salariaților a căror pondere se estimează că va fi de aproape 79% în 2021 față de 75% în 2017. Astfel, rata șomajului, conform AMIGO, se va diminua treptat, de la 4,9% în 2017 la 4,4% în 2021.
Pentru anul 2018, rata medie anuală a inflației este estimată să ajungă la 4,3%. Nivelul mai ridicat este urmare a unui efect de bază, respectiv epuizarea efectelor statistice ale reducerii cotei de TVA cu 1 pp și eliminarea supraaccizei la carburanți începând cu 1 ianuarie 2017.
Pentru perioada 2018 - 2021, rata inflației estimată atât ca medie anuală, cât și la sfârșitul anului va înregistra, în lipsa altor șocuri, o tendință de reducere, ajungând, în anul 2021, la 2,5% (medie anuală).
Reforme structurale în sectorul companiilor de stat
Ministerul Energiei continuă procesul de restructurare în vederea eficientizării activității Societății Complexul Energetic Oltenia S.A. și a Companiei Naționale a Uraniului S.A., precum și procesul de reorganizare a Societății Complexul Energetic Hunedoara S.A.
În ceea ce privește Complexul Energetic Oltenia S.A., a fost aprobat, la sfârșitul anului 2016, un plan de restructurare pentru perioada 2016 - 2020, care vizează eficientizarea activității în vederea creșterii atractivității societății pentru investitori. De asemenea, compania a demarat o serie de proiecte de investiții în vederea modernizării și alinierii la normele de mediu. În 2018, va demara proiectul ce vizează reparația capitală a grupului nr. 5 de la Rovinari și vor continua investițiile majore demarate în anul 2017.
Referitor la Compania Națională a Uraniului S.A. (CNU), se menționează că aceasta este în curs de restructurare în vederea eficientizării, după ce, printr-o decizie a Comisiei Europene, a fost autorizată acordarea unui ajutor de salvare pentru Compania Națională a Uraniului SA (CNU). Astfel, societatea a elaborat și notificat Comisiei Europene un Plan de restructurare, plan care este în prezent în curs de revizuire, urmând să conțină o serie de măsuri de restructurare operațională, tehnică, tehnologică și de mediu.
În ceea ce privește situația Societății Complexul Energetic Hunedoara S.A., continuă negocierile cu Comisia Europeană în vederea acordării unui ajutor de stat de tip Serviciu de Interes Economic General (SIEG), serviciu ce va fi realizat de activele viabile a două unități din cadrul complexului, ajutor ce va putea fi atribuit până la finele anului 2024. Totodată, activele ce vor contribui la asigurarea acestui SIEG vor beneficia de investiții pentru modernizare. De asemenea, Guvernul are în vedere inițierea unei oferte publice primare pentru vânzarea unui pachet de 10% acțiuni nou emise la SPEEH Hidroelectrica S.A., respectiv 15% acțiuni nou emise la Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., prin majorare de capital social.
În același timp, se precizează că, la solicitarea Ministerului Energiei, în calitatea sa de acționar majoritar în adunările generale ale acționarilor la SNGN Romgaz S.A., OIL Terminal S.A. Constanța și Conpet S.A. Ploiești, s-a aprobat declanșarea procedurii de recrutare și selectare a membrilor Consiliilor de administrație, în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/2017 de aprobare a OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, procedura urmând a fi derulată de Consiliul de Administrație al Societăților, prin intermediul comitetelor de remunerare și nominalizare și cu asistența unui expert independent, specializat în recrutare resurse umane. De asemenea, în calitatea sa de autoritate publică tutelară și pentru îmbunătățirea managementului întreprinderilor de stat, Ministerul Economiei a finalizat selecția de membri ai consiliilor de administrație/supraveghere pentru cinci societăți: SNTGN Transgaz, Cuprumin SA, SN a Sării SA, SN a Apelor Minerale și Plafar SA.
Măsuri în domeniul învățământului
Principalele obiective avute în vedere și pentru care au fost adoptate o serie de măsuri sunt următoarele:
▪ Asigurarea de șanse egale de acces și a participării la un învățământ relevant și incluziv - Implementarea Pachetului social garantat pentru educație;
▪ Asigurarea calității la toate nivelurile de educație și formare profesională;
▪ Diversificarea oportunităților de educație antreprenorială (programe de antreprenoriat de la școala primară la universitate);
▪ Dezvoltarea de mecanisme financiare echitabile din punct de vedere geografic pentru a asigura un nivel adecvat de finanțare pentru toate regiunile, corespunzător nevoilor specifice ale beneficiarilor sistemului de învățământ;
▪ Extinderea accesului la educație timpurie, inclusiv pentru componenta de educație preșcolară;
▪ Revalorizarea învățământului profesional și tehnic, prin măsuri de informare și conștientizare cu privire la oportunitățile oferite de această formă de pregătire;
▪ Facilitarea accesului și creșterea participării la programele de formare profesională, inclusiv prin dezvoltarea învățământului profesional dual și a învățământului terțiar non-universitar (postliceal);˝
▪ Implementarea măsurilor de atragere și/sau menținere în școlile defavorizate/școlile cu forme de predare atipice a resurselor umane calificate, competente și motivate, capabile să furnizeze o educație de calitate și să asigure incluziunea școlară, măsuri cofinanțate din Fondul Social European în cadrul POCU, Apelul de proiecte nr. 5 Programul „PROFESORI MOTIVAȚI în ȘCOLI DEFAVORIZATE".
Măsuri structurale în domeniul serviciilor sociale și al ocupării
În domeniul serviciilor sociale, Guvernul își propune să accelereze procesul de reformare a politicilor, programelor și intervențiilor printr-o abordare integrată, armonizată și coordonată a acestora. Preocupările Guvernului, ca principal inițiator al politicilor sociale și promotor al drepturilor sociale, vizează schimbări de mentalitate, de abordare a sistemului, precum și transformarea lui într-un sistem proactiv. Un astfel de demers va putea fi realizat prin mutarea accentului de pe asistența acordată pasiv individului, pe construirea măsurilor alternative, însemnând potențarea rolului individului, al familiei, scăderea dependenței persoanelor aflate în dificultate, precum și promovarea îmbătrânirii active.
În 2017 au fost planificate o serie de măsuri și modificări legislative, acestea vizând, în principal, consolidarea capacității serviciilor publice de asistență socială de a furniza servicii sociale de calitate, accesibile și adecvate nevoilor individuale ale persoanelor vulnerabile din comunitate, după cum urmează:
1. Modificarea cadrului normativ privind asistența socială a persoanelor vârstnice;
2. Revizuirea standardelor de cost pentru serviciile de îngrijire acordate persoanelor vârstnice la domiciliu și în centrele rezidențiale, în vederea actualizării cuantumurilor acestora, dar și pentru elaborarea costurilor distincte pentru serviciile de îngrijire în centrele rezidențiale în funcție de gradul de dependență;
3. Aprobarea, prin hotărâre de guvern, a trei regulamente-cadru de organizare și funcționare a serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal și stabilirea de termene tranzitorii, necesare adoptării de către autoritățile administrației publice locale, a actelor normative necesare conformării cu prevederile legii;
4. Modificarea și completarea legilor privind serviciile sociale și asistența socială în vederea armonizării legislative, inclusiv cu legea privind finanțele publice locale, cu cea referitoare la parteneriatului public-privat, precum și în vederea revizuirii sancțiunilor în domeniul serviciilor sociale.
Una dintre direcțiile-cheie în domeniul serviciilor sociale o reprezintă dezvoltarea echipelor comunitare de intervenție integrată prin dezvoltarea unei abordări integrate privind furnizarea de servicii, stabilirea unor echipe multi-disciplinare locale de specialiști și a cooperării inter-sectoriale, investiția în angajarea unui număr mai mare de specialiști mai bine instruiți în sectorul social, îmbunătățirea coordonării în domeniul serviciilor sociale.
În domeniul ocupării, s-au introdus prevederi legale pentru stabilirea profilului persoanei aflate în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii nivelului de ocupabilitate, respectiv: „ușor ocupabil", „mediu ocupabil", „greu ocupabil", „foarte greu ocupabil", niveluri care indică gradul de dificultate în ceea ce privește inserția pe piața muncii. Aceste servicii pot fi realizate și de furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditați, în condițiile legii.
Guvernul României a adoptat măsuri de stimulare a mobilității forței de muncă ce vizează, în principal, acordarea de prime de mobilitate (prima de încadrare și prima de instalare). Astfel, au fost reglementate trei tipuri de subvenții menite să stimuleze valorificarea oportunităților de ocupare dintr-o zonă, de către oferta de muncă disponibilă în altă zonă: prima de încadrare, prima de instalare și prima de relocare. În același timp, în preocuparea Guvernului României de stabilire a unor măsuri de activare țintite se înscrie și reglementarea unei prime de activare în valoare de 500 de lei, neimpozabilă.
În urma evaluării datelor rezultate din implementarea Programului național de ocupare a forței de muncă aprobat pentru anul 2015, s-a apreciat că măsurile de stimulare a angajatorilor care încadrează în muncă o serie de categorii sociale speciale nu sunt suficient de stimulative, deoarece sumele acordate nu sunt motivante. Astfel, Guvernul a majorat cuantumul subvențiilor acordate angajatorilor. De asemenea, a fost instituită egalizarea cuantumului subvenției acordate angajatorilor care încadrează în muncă absolvenți ai unor instituții de învățământ, indiferent de nivelul de învățământ absolvit.
În vederea susținerii mobilității interne a fost adoptat Planul Național de Mobilitate, prin care s-au stabilit unitățile administrativ-teritoriale eligibile pentru măsurile incluse în pachetul de mobilitate - primele de încadrare și instalare. Programele integrate ce vor fi elaborate pentru aceste zone defavorizate, finanțate din fonduri europene și bugetul național, urmăresc să încurajeze investițiile, dezvoltarea locală și crearea de locuri de muncă.
ANOFM și Ministerul Fondurilor Europene au început, din trimestrul IV 2017, implementarea proiectului ,,INTESPO - Înregistrarea Tinerilor în Evidențele Serviciului Public de Ocupare". Proiectul își propune creșterea numărului de tineri inactivi NEETs înregistrați la Serviciul Public de Ocupare (SPO) în vederea furnizării de măsuri personalizate de sprijin.
Sectorul transporturilor, prioritar pe agenda economiei reale
Sectorul rutier
Pentru sectorul rutier din POIM (Programul Operațional Infrastructura Mare), OS 1.1 (Creșterea mobilității prin dezvoltarea transportului rutier pe rețeaua rutieră TEN-T centrală), OS 2.1 (Creșterea mobilității pe rețeaua rutieră TEN-T) și OS 2.2 (Creșterea accesibilității zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T), au fost depuse 29 proiecte în valoare eligibilă totală de 1456,5 milioane euro. Dintre acestea, s-au contractat 14 proiecte fazate în valoare eligibilă totală de 738,05 milioane euro. Până în trimestrul I/2018, au fost transmise la COM un număr de patru proiecte fazate (valoare totală eligibilă de 610,39 milioane euro) și două proiecte noi (pentru construirea „Autostrăzii Câmpia Turzii - Ograda - Tîrgu Mureș" și „Autostrada Sebeș - Turda" - valoare totală eligibilă de 672,64 milioane euro). COM a aprobat finanțarea a cinci dintre aceste proiecte. Se estimează că, în a doua jumătate a anului 2018, alte cinci proiecte noi (Pod suspendat Brăila, Autostrada Transilvania, Autostrada de Centură București, Autostrada Pitești - Craiova și Autostrada Sibiu - Pitești) vor mai fi transmise la COM.
Sectorul feroviar
Pentru sectorul feroviar din POIM (Programul Operațional Infrastructura Mare), OS 1.2 (Creșterea mobilității pe rețeaua feroviară TEN-T centrală) și OS 2.7 (Creșterea sustenabilității și calității transportului feroviar), au fost depuse și contractate nouă proiecte în valoare eligibilă totală de 2260,7 milioane euro, singurul proiect nou (a cărui finanțare a primit aprobarea COM) fiind „Reabilitarea secțiunii de cale ferată km. 614 - Gurasada - Simeria".
Sunt în diferite stadii de implementare sau pregătire proiecte de investiții pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare amplasate pe rețeaua TEN-T (Rețeaua trans-Europeană de transport) centrală și globală, precum și achiziția sistemului ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar) aferent infrastructurii feroviare modernizate și modernizarea gărilor.
În cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF) în sectorul feroviar au fost semnate două contracte de finanțare pentru lucrări în valoare de 1335,64 milioane euro pentru sectoarele de cale ferată Brașov - Apața, Cața - Sighișoara și Apața - Cața. De asemenea, au mai fost semnate patru contracte de finanțare (18,84 milioane euro) a studiilor de fezabilitate pentru următoarele secțiuni de cale ferată: Predeal - Brașov, Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeș, Craiova - Calafat, Port Constanța.
Continuitate și inovare în politicile economico-sociale
Scenariul macroeconomic de dezvoltare pe termen mediu prezentat în formula actualizată diferă de scenariul din ediția precedentă a Programului de convergență, respectiv ediția aprilie 2017, în ceea ce privește evoluția PIB și a componentelor lui. Diferențele dintre cele două programe sunt determinate, în principal, de revizuirea datelor statistice pentru perioada 2015 - 2016 și publicarea celor provizorii pentru 2017, precum și de implicațiile măsurilor prevăzute pentru intervalul respectiv.
Astfel, în ediția precedentă a Programului de convergență s-a estimat că PIB-ul se va majora cu 5,2% în 2017. Rezultatele obținute de sectoarele economice, respectiv industrie, agricultură și servicii, indică o creștere a PIB de 6,9%. Pentru 2018 și următorii ani, în prognoză s-a avut în vedere impactul pozitiv al măsurilor preconizate în sfera mediului de afaceri și a puterii de cumpărare a populației. Ca urmare, se așteaptă ca, în anul 2018, produsul intern brut să se majoreze cu 6,1% comparativ cu majorarea de 5,5% prognozată în varianta anterioară, având ca suport, în principal, cererea internă. Pentru perioada 2019 - 2021 se estimează că economia românească va înregistra un ritm mediu anual de creștere de 5,5%. Dinamicile de creștere ale formării brute de capital fix vor înregistra o accelerare, pe fondul îmbunătățirii climatului investițional prin măsurile avute în vedere, precum și a condițiilor de finanțare atât din surse bugetare, cât și din fonduri structurale și de investiții. Cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu 5,8% anual, în condițiile îmbunătățirilor manifestate pe piața muncii.
Un loc important în Programul de convergenţă îl ocupă evaluările care vizează schimbările demografice, cu consecinţele directe şi indirecte în sfera structurii populaţiei. Se estimează că procesul de îmbătrânire rapidă va modifica raportul dintre populația aflată la vârsta de pensionare și populația activă, ceea ce va aduce schimbări majore în structura pe vârste și implicații negative pe piața forței de muncă. Raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani și cele în vârstă de muncă (15 - 64 de ani) crește semnificativ, ceea ce înseamnă că, în perspectiva următorilor ani, sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate în raport cu cheltuielile.
Rezultatele previziunii demografice oferite de Eurostat pentru România indică o scădere semnificativă a populației, cu 4,7 milioane persoane mai puțin în 2070 comparativ cu anul 2016.
Conform estimărilor Eurostat (EUROPOP2016), în România, speranța de viață la naștere pentru bărbați este estimată să crească cu aproximativ 12 ani pe parcursul perioadei de proiecție, de la 71/2 în 2013 la 83/6 ani în 2070. Speranța de viață la naștere este estimată să crească cu 10 ani pentru femei, de la 78/5 ani în 2015 la 88/3 în 2070, ceea ce indică o ușoară convergență a speranței de viață între bărbați și femei.
Raportul integral poate fi accesat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.