STUDIU - PROGRAM DE INGINERIE NUTRITIONALA PENTRU ERADICAREA SUBNUTRITIEI SI ASIGURAREA ECHILIBRULUI ALIMENTAR AL POPULATIEI
- axat pe repere si modele romanesti -
Data: 15-30 iunie 2005
Un program alimentar prioritar si realist este absolut necesar pentru asigurarea echilibrului alimentar si combaterea subnutritiei de care sufera milioane de oameni. O gravitate exceptionala are subnutritia populatiei tinere, care afecteaza insasi fiinta biologica a poporului roman. In conditiile saraciei extreme, generalizate, timpul nu mai are rabdare, solutiile de eradicare a subnutritiei trebuie sa constituie preocuparea urgenta a factorilor de decizie politica, in primul rand a inginerilor din agricultura si industria alimentara, cat si a nutritionistilor.
Obiectivul fundamental al programului alimentar de interes national este cresterea unei generatii de oameni sanatosi, robusti si cu mare capacitate de efort fizic si intelectual pe baza asigurarii echilibrului nutritional optim, in raport cu cerintele vitale ale organismului pentru intreaga populatie a Romaniei. Aceasta schita de program, conceputa pe baza studiilor si experimentelor privind componentele alimentare esentiale ale echilibrului energetico-proteic si vitamino-mineral vizeaza eradicarea durabila si rapida a subnutritiei cronice si a bolilor nutritionale.
In concordanta cu aceste obiective de interes national-strategic si cu conceptul de calitate a vietii, supunem atentiei principii si orientari pragmatice axate pe repere si modele romanesti de inalta performanta
.Principiile programului alimentar se refera la urmatoarele:
a.
- Fiecare dintre componentele alimentare stabilite are un aport de substante nutritive indispensabile organismului uman si, toate la un loc, asigura echilibrul nutritional optim.
b.
- In conditiile saraciei extreme din Romania, ale subnutritiei si dezechilibrului alimentar se impun solutii ingineresti realiste cu efect benefic rapid si de cea mai larga accesibilitate pentru toate categoriile de consumatori.
Caracterul realist, viabil al programului este dat de includerea factorului timp, alaturi de factorii de natura tehnico-economica si de factorii nutritionali cu valoare completa. O evidenta insemnatate pentru infaptuirea obiectivelor schitate au conditionarea si subordonarea programelor agriculturii cerintelor alimentatiei rationale a intregii populatii. Intr-o viziune de larga perspectiva, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor trebuie sa vizeze optimizarea alimentatiei, iar ministrul agriculturii sa devina ministrul agricultorilor si, pe cale de consecinta, si al consumatorilor.
In programele ministerului de resort, cat si ale unor partide parlamentare, exista optiuni pentru trecerea de la agricultura de subzistenta la agricultura comerciala. Din pacate, cele mai realiste programe si strategii de stopare a declinului si de relansare a agriculturii romanesti se lovesc, ca de un zid impenetrabil, de faramitarea excesiva a exploatatiilor si terenului agricol in circa 48 milioane de parcele nemecanizabile, nechimizabile si neirigabile. Daca Maria Sa taranul roman este obligat de facto sa practice agricultura de subzistenta, nici consumatorul orasean nu are acces la produsele alimentare necesare traiului zilnic. E un cerc vicios, agravat de importurile necontrolate de produse alimentare de calitate indoielnica.
Iesirea din impas, pe baza unui program alimentar national, realist, viabil este intru totul posibila, daca avem in vedere experienta autohtona si modele romanesti de agricultura si industrie alimentara performante, durabile, competitive. Aceste experimente si modele posibile se refera la trei categorii de produse alimentare de cea mai larga accesibilitate si cu caracter de indispensabilitate.
1.
- Produsele legumicole proaspete si procesate, baza alimentatiei sanatoase, accesibile si realizabile in exploatatii agricole comerciale si in gospodariile taranesti in cantitatile necesare, in cativa ani.
2.
- Produsele animaliere bogate in proteina cu valoare nutritiva completa - oua si carne de pasare, realizabile cu cel mai redus consum specific de nutreturi combinate, in intreprinderi avicole de tip industrial, precum Agricola International Bacau, Avicola Brasov s.a. si in microferme si gospodarii taranesti din mediul rural.
3.
- Produsele de panificatie innobilate cu vitamine si saruri minerale, realizate in proportii de masa de catre S.C. Dobrogea si alte intreprinderi romanesti.
Acest trio nutritional optimizat poate fi realizat, in etape succesive, in trei, patru ani.
SCHITA PROGRAMULUI LEGUMICOL
Programul legumicol se poate infaptui in timpul cel mai scurt, pe baza traditiei si experientei cultivatorilor romani. Spre deosebire de culturile cerealiere, care necesita tarlale mari mecanizabile, legumele se pot cultiva intensiv atat in ferme mari, cat si pe suprafete restranse de cateva hectare ori sute de metri patrati. Investitiile sunt minime si pot fi recuperate. Un enorm avantaj il constituie faptul ca pe acelasi teren se pot insamanta culturi succesive, obtinandu-se doua-trei recolte pe an.
Datorita numarului mare de specii, soiuri si hibrizi, legumele pot asigura alimentatia dietetica, pot satisface toate gusturile si preferintele consumatorilor. In acest sens pledeaza forta economica si tehnologica a UNISEM, cea mai mare societate comerciala romaneasca specializata in distribuirea, in proportie de peste 80 la suta, a semintelor de legume necesare cultivatorilor, cat si in livrarea de seminte si material saditor de flori si arbusti ornamentali, ingrasaminte si unelte de gradinarit.
Infaptuirea componentei legumicole a programului alimentar poate porni de la UNISEM. Cultivatorii de legume care folosesc semintele beneficiaza, totodata, de asistenta tehnica gratuita si tehnologii specifice fiecarei culturi
.In momentul de fata, in Romania se cultiva peste un sfert de milion de hectare cu legume, obtinandu-se, anual, peste 2,5 milioane tone de legume. Este posibila extinderea moderata a suprafetelor cultivate, concomitent cu aplicarea tehnologiilor adecvate pentru dublarea sau triplarea recoltelor.
Traditia si experienta legumicultorilor pot fi mai mult puse in valoare in zona marilor centre urbane si fabrici de industrializare a legumelor. In Romania se cultiva sase, sapte specii legumicole de baza - tomate, varza, castraveti, ardeioase, ceapa si usturoi, pepeni. Este necesar si posibil sa fie extinse specii legumicole valoroase mai putin cunoscute - broccoli, varza de Bruxelles, andive etc. care pot face deliciul consumatorilor, indeosebi pentru salate de cruditati.
In ultimii ani, consumatorii prefera legumele de provenienta romaneasca, datorita insusirilor gustative superioare celor provenite din import. Aceasta exceptionala valoare calitativa si savoare specifica este datorata si fertilitatii naturale a pamantului, posibilitatilor de a realiza produse ecologice de certa valoare.
Programul productiei de legume, in raport cu cerintele consumului curent al populatiei, implica o buna esalonare si crearea unui conveer legumicol bazat pe culturi diversificate si succesive, incat sa se evite golurile in aprovizionare, iar consumatorul sa aiba la indemana legume de calitate, in tot cursul anului. In acest sens au valoarea unor posibile modele localitatile cu vechi traditii legumicole din zona de aprovizionare a Capitalei si altor localitati urbane si centre muncitoresti. In mod traditional, cultivatorii din sudul judetului Dambovita obtin pe acelasi teren o recolta de cartofi timpurii si a doua de varza de toamna. Legumicultorii iscusiti obtin doua-trei recolte de legume proaspete pentru consumul propriu, ca si pentru piata. Intr-o singura comuna, Poiana Mare, din judetul Dolj se produceau, pe acele minuscule loturi personale, peste 5.000 de tone tomate timpurii pentru export, mai mult decat se livreaza astazi din intreaga tara.
Specialistii apreciaza ca semintele din soiuri si hibrizi romanesti si cei proveniti din import testati in conditiile noastre asigura cerintele cultivatorilor din intreaga tara. Problema cu adevarat dificila o constituie mafia semintelor, importatorii verosi care incalca legile tarii si aduc seminte necontrolate, cu riscul enorm de a introduce boli si daunatori de mare periculozitate. In acest sens legislatia romaneasca este blanda si nu este aplicabila in cazurile grave de natura sa compromita viitorul legumiculturii.
Pe langa importurile necontrolate de seminte, se aduc produse legumicole subventionate in tarile de origine, care fac concurenta neloiala legumicultorilor autohtoni. Piata legumelor este invadata de tomate, castraveti si alte legume aspectuoase, dar fara gustul si savoarea celor romanesti. Pe buna dreptate, legumicultorii cu vocatie si experienta spun "nu de concurenta ne temem, ci de concurenta neloiala cu produse subventionate in alte tari si trecute ca vantul prin vama".
Infaptuirea programului alimentar legumicol implica schimbarea radicala a modului de comercializare si valorificare a legumelor, organizarea asociatiilor de producatori si crearea pietelor de gros pentru valorificarea superioara a intregii productii legumicole. Este anormal si nefiresc ca marile depozite en gros bucurestene din Berceni si Militari, care serveau pentru pastrarea si livrarea esalonata a legumelor si fructelor, in ritmul cerintelor de consum, sa fie deturnate de la rosturile lor si burdusite cu marfuri de import. Nefireasca si anormala este lipsa de functionalitate a Pietei de Gros - Bucuresti, construita cu peste 31 milioane de dolari pe garantia statului roman. Nu functioneaza normal ori au fost parasite acele depozite de preluare, selectare si ambalare a legumelor, construite cu aceeasi moneda forte, in mari localitati cu productie legumicola si pomicola destinate pietei de gros. Rezulta ca nu numai si nu atat lipsa posibilitatilor materiale determina situatia precara a valorificarii legumelor, de care profita mafia pietelor. Dupa numeroasele controale organizate in piete si amenzile de milioane si miliarde de lei, situatia desfacerii legumelor ramane la fel de precara, iar locul producatorilor autentici continua sa fie luat de intermediari.
Normalizarea aprovizionarii cu legume proaspete si produse legumicole procesate impune reconsiderarea si repunerea in functiune a intreprinderilor de prelucrare a legumelor si fructelor, fostele I.P.I.L.F.-uri, atatea cate au mai ramas, refacerea fermelor legumicole proprii si organizarea productiei contractuale pentru preluarea surplusului de legume care depaseste cerintele consumului curent. Cat de mare este acest potential rezulta din experienta romaneasca, din anii cand exportul de pasta de tomate era echivalent cu 500.000 tone de tomate pe an. Cat priveste produsele legumicole proaspete si conservate, dietetice, sucurile naturale de tomate, morcovi, sfecla rosie, telina etc. se constituie in tot atatea izvoare de sanatate, in masura sa inlocuiasca bauturile racoritoare artificiale care au invadat piata romaneasca. Si, nu in ultimul rand, un program alimentar de insemnatate nationala, pe langa productia si valorificarea produselor legumicole, implica ample actiuni de educatie alimentara, de formare a gustului si deprinderilor de a consuma zilnic cateva sute de grame de legume, componente ale echilibrului nutritional si cu un imens rol bioactiv, generator de forta si sanatate.
UN MODEL BACAUAN PENTRU PROTEINA CU VALOARE NUTRITIVA COMPLETA
Dintre toate sursele de proteina de origine animala cu valoare nutritiva completa, cea mai accesibila populatiei o reprezinta ouale si carnea de pasare. Daca refacerea efectivelor de vaci de lapte, injumatatite numeric in mai putin de un deceniu, ar dura aproape un sfert de secol, pasarile specializate pentru productia de oua sau carne se inmultesc usor in incubatoare de mare capacitate si ofera produse de mare valoare alimentara, intr-un timp mai scurt in comparatie cu oricare specie de animale. Astfel, carnea de pui cu inalta valoare proteica si dietetica se obtine in circa 42 de zile. Avicultura moderna, reprezentata de ferme si combinate avicole cu flux tehnologic industrial, asigura o inalta productivitate a muncii si cantitati mari de produse pentru piata interna sau pentru export. In Romania antedecembrista, combinatele avicole acopereau cvasitotalitatea cerintelor de oua si carne de pasare in mediul urban, la parametri de nivel occidental si forta competitionala apreciabila.
Acapararea pietei interne de catre firme concurente subventionate peste hotare a contribuit decisiv la falimentul multor unitati avicole romanesti. Din fericire, ceea ce a ramas, combinatele avicole care au rezistat concurentei loiale si neloiale a importatorilor au fost modernizate tehnologic si obtin performante la nivelul tarilor cu avicultura dezvoltata.
Sansa redresarii si relansarii aviculturii romanesti este amplificata de aportul posibil al fermierilor avicultori pe baza implementarii tehnologiilor moderne, la scara dimensionala mai redusa, in curtea taranului.
In acest sens exista premisele succesului datorita unui sprijin guvernamental, care consta in subventionarea carnii de pasare cu 3.000 lei/kg. Aceasta subventie minima trebuie majorata, concomitent cu inlaturarea importurilor prin zonele defavorizate, cu efect devastator pentru toti acei avicultori care investesc munca si bani, cunostinte de specialitate in cresterea pasarilor.
Cele mai mari sanse de redresare rapida si de relansare a aviculturii romanesti au la baza acele forme de cooperare reciproc avantajoasa intre combinatele avicole si fermierii avicultori. Avantajele acestei cooperari sunt multiple si se constituie in tot atatea idei de afaceri benefice.
Cresterea pasarilor in sistem performant este o treaba pretentioasa si difera ca de la cer la pamant de metodele traditionale de crestere a pasarilor in curtea taranului. Altfel spus, este nevoie, inainte de toate, de schimbarea radicala a mentalitatii mult prea larg raspandite ca "merge si asa", ca ar fi suficiente cunostintele transmise din generatie in generatie. Dorim sa subliniem cu toata claritatea ca realizarea performantelor avicole in mediul rural implica investitii tehnologice, anumite dotari pentru furajarea cu nutreturi combinate si nu cu porumbul din patule si magazii, asigurarea apei in adapatori automate, crearea conditiilor pentru optimizarea microclimatului in adaposturi. Aceste minime investitii obligatorii, accesibile micului fermier, se pot realiza in timp relativ scurt si, ceea ce este mai important, se amortizeaza in numai cativa ani. Din fericire, echipamentele si instalatiile necesare se produc in Romania, nemaifiind nevoie de importuri costisitoare.
Bazele cooperarii reciproc avantajoase, la care ne-am referit, se materializeaza prin furnizarea de material biologic, pui de carne si puicute pentru oua, nutreturi combinate si asistenta tehnica gratuita de catre combinatele avicole
.Obligatiile fermierilor fata de combinatele avicole se rezuma la livrarea puilor de carne la greutatea convenita si de calitate corespunzatoare. De fapt, puii de carne crescuti in mediul nepoluat din curtea fermierului au asigurata gratuitatea ecologica, existenta fara alte investitii in acest domeniu. Asadar, investitia tehnologica si gratuitatea ecologica isi dau mana pentru succesul afacerii. Sa precizam ca exista posibilitatea unui barter pentru procurarea nutreturilor combinate fabricate pe baza de retete stiintifice, in schimbul porumbului, orzului si altor cereale furajere si leguminoase care formeaza materia prima de baza a acestor nutreturi. Nu este lipsit de interes sa subliniem ca, in conditiile concurentei acerbe pe piata cerealelor, fermierul avicultor isi desface singur marfa, fara nici un fel de probleme. In afara avantajelor directe, fermierul beneficiaza si de posibilitatile de care dispun combinatele avicole pentru abatorizarea si ambalarea carnii de pasare in abatoare agreate la export. Este extrem de importanta intelegerea adevarului ca avicultura performanta nu lasa loc minusurilor in tehnologie, iar investitiile efectuate trebuie recuperate la termene cat mai reduse.
O imagine a performantelor de ordin tehnologic, cat si in ceea ce priveste productivitatea muncii, realizarea indicilor economici la nivel mondial, ofera prestigioasa societate comerciala privata S.C. AGRICOLA INTERNATIONAL BACAU. Acest colos economic produce si livreaza zilnic 100 de tone de carne si 300.000 de oua. Cateva repere: la fermele avicole se produc in medie 305 oua de fiecare gaina anual, la un efectiv total de 520.000 gaini ouatoare. Consumul specific de nutreturi combinate este de 135 g/ou. Cat priveste productia de carne de pasare, aceasta se realizeaza cu un consum specific de 1,6-1,8 kg de nutreturi combinate, de 3-4 ori mai putin decat in adaposturile improvizate din curtea taranului. Puii de carne ajung la greutatea medie de livrare de 1,8-2 kg in numai 42 de zile si nu intr-o vara intreaga. Neindoielnic, aceste performante pot fi realizate prin investitii tehnologice pe baza de proiecte de catre fermieri specializati, bine instruiti. Avicultura industriala practicata la AGRICOLA INTERNATIONAL se situeaza la nivelul performantelor de varf din tarile dezvoltate. Este suficient sa mentionam ca la ingrijirea celor peste 500.000 gaini ouatoare lucreaza numai 10 oameni, dintre care trei sunt paznici. Cea mai importanta activitate manuala - cea de strangere a oualor - a fost inlocuita de o banda transportoare care preia ouale din hale si le transporta, printr-un proces complet mecanizat si automatizat, direct in statia de sortare-ambalare.
Performante la nivel mondial se realizeaza si in ceea ce priveste cresterea puilor de carne intretinuti in hale climatizate, complet automatizate. La un efectiv de 300.000 de pui pe serie, la o ferma lucreaza numai 10 muncitori, revenind fiecaruia cate 30.000 de pui. Intrucat se cresc cate 6-7 serii de pui de an, numarul total al puilor abatorizati este de ordinul milioanelor. Aceste performante au la baza un inalt grad de informatizare si dirijare automata pe baza de programare a principalelor operatiuni de furajare, adapare, microclimat etc.
Multiplicarea performantelor de la Agricola International implica forme de sprijin de care pot beneficia fermierii. Anual se livreaza crescatorilor 8 milioane de pui de carne si puicute al caror potential biologic productiv este egal, pe planul performantelor, cu cel al avicolei bacauane. Puii de carne au toate insusirile de nivel mondial pentru cresterea rapida in greutate cu cel mai redus consum specific de nutreturi combinate. Merita sa reflectam, sa gandim cu anticipatie la imensul avantaj de a beneficia de asa-numitii pui zburati, adica, pui crescuti pana la varsta de trei saptamani, faza cea mai sensibila si mai critica de crestere a primei varste ramanand pe seama complexului avicol. In acest mod se reduc pierderile prin mortalitate si se realizeaza imense economii de energie.
O analiza economica a factorilor de productie si a rezultatelor potentiale duce la concluzia ca cea mai avantajoasa colaborare se poate realiza in cursul anotimpului cald, din primavara pana in toamna, pentru ca fermierii sa fie scutiti de cheltuielile enorme pentru procurarea combustibilului. In loc sa dea bani pe resurse energetice, fermierul destept si pragmatic foloseste energia solara disponibila si... gratuita. In acest mod se pot creste trei serii de pui de carne in cursul verii, din mai pana in octombrie. Oricat de sofisticate si moderne sunt sistemele tehnologice avicole la care ne-am referit, fermele avicole bacauane fiind denumite "raiul informaticienilor", totusi puii de carne se cresc pe asternut permanent, la pardoseala, cum se spune.
Fermierul avicultor poate deveni performant, in conditiile existentei unor mari cantitati de cereale furajere disponibile pentru fabricarea nutreturilor combinate, producerea oualor si a carnii de pasare constituind cea mai eficienta modalitate de valorificare a porumbului si a altor resurse din gospodaria proprie.
O atare initiativa si cooperare intre combinatele avicole si fermieri are imensul avantaj ca face posibila crearea mai multor mii si zeci de mii de locuri de munca la domiciliu si a unei surse de venituri sigure pentru intreaga familie. Este un pas inainte de la taranul care practica agricultura de subzistenta la fermierul in stare sa realizeze productie marfa la standardele europene, tehnologice si ecologice.
INNOBILAREA PRODUSELOR DE PANIFICATIE
Ideea de a innobila un aliment care intra zilnic in meniul oamenilor de orice varsta si categorie sociala este ingenioasa, pragmatica si benefica pentru consumatori. Gandul ne duce la modalitatea folosita pe la mijlocul secolului trecut pentru prevenirea si combaterea gusei endemice (o excrescenta de teribila uratenie) la oameni din zonele lipsite de iod. Maladie eradicata prin adaosul de iod in sare. De la sarea iodata pana la painea innobilata e o distanta in timp ce probeaza perenitatea ideii. Pornim de la realitatea ca painea reprezinta unul dintre alimentele de baza ale populatiei. Romanii sunt mari consumatori de paine, acest aliment constituind o sursa principala de substante nutritive indispensabile traiului zilnic, asigurarii unei vieti normale si mentinerii starii de sanatate. In ultimele decenii se constata o evolutie interesanta a tendintelor consumatorilor si, o data cu aceasta, restrangerea cerintelor de paine in favoarea consumului de produse de panificatie diversificate. De la aceasta tendinta au pornit o serie de initiative manageriale si studii de marketing la cea mai prestigioasa intreprindere de panificatie - "Dobrogea" din Constanta - care prin inovare a reusit sa realizeze peste 300 de produse de panificatie, in 21 de fabrici si unitati de productie. In momentul de fata, "Dobrogea" este cel mai mare producator integrat din domeniul moraritului si panificatiei din tara noastra. Activitatea incepe de la colaborarea cu producatorii de grau si este continuata cu cele mai moderne instalatii de morarit cu o capacitate de 550 tone in 24 ore. Fluxul integrarii pe principii economice se deruleaza intr-o gama diversificata de linii de fabricatie si unitati de procesare. In partea finala a afacerilor se afla 55 de magazine proprii si un numar mare de colaboratori si distribuitori care ofera zilnic produse proaspete dupa gusturile si preferintele consumatorilor.
In conceptia conducerii intreprinderii, activitatea trebuie sa se desfasoare cu fata la consumator, studiul pietei oferind premisele dezvoltarii viitoare. "Avem un mandat social, acela de a oferi populatiei paine buna, de calitate si produse de panificatie innobilate pe baza cunoasterii traditiei romanesti si a studiilor proprii in acest domeniu", afirma ing. Fotini Teodorescu, director general al prestigioasei intreprinderi dobrogene, care detine certificatul ISO 9001 pentru sistemul de management al calitatii. De asemenea, au fost acreditate de catre RENAR laboratoarele proprii de analize fizico-chimice, ceea ce are semnificatia accesului liber pe orice piata europeana. Din acest punct de vedere se poate afirma ca si consumatorii dobrogeni stau la masa Europei cu acelasi nivel calitativ si o gama sortimentala diversificata de paine si produse de panificatie.
Calitatea painii porneste de la calitatea soiurilor de grau romanesti cu continut de gluten si alte componente nutritive la nivelul celor din tari cu agricultura dezvoltata. Cat despre faina dobrogeana, aceasta este cunoscuta ca "regina fainurilor romanesti", fiind produsa pe destinatii pentru paine si produse de panificatie, standardizata si corectata, vitaminizata si mineralizata.
Amelioratorii pentru paine si specialitati au un efect favorabil asupra calitatii. Atunci cand este cazul, acesti amelioratori corecteaza deficientele din fainuri cu gluten mai slab calitativ si cantitativ, unii avand si un rol ameliorator enzimatic ecologic. Efectele calitative sunt multiple, asigurand dezvoltarea optima a aluatului, transformarea amidonului in zaharuri fermentescibile, confera produsului finit volum maxim si prospetime indelungata, gust si aroma deosebite, miez fin si coaja crocanta.
Eforturile de diversificare sortimentala si de fabricatie la standarde internationale se materializeaza si in diversitatea de modele si paste fainoase, apreciate de consumatori pentru calitatile gustative superioare. Toate cele peste 300 de produse de panificatie sunt innobilate cu vitamine si substante minerale pe destinatii. Deosebit de apreciata este painea cu cereale, realizata pe baza studierii preferintelor, dar si a eforturilor pentru educarea gustului consumatorului. Cei mai fideli consumatori de paine pe destinatii sunt cei care au nevoie sa-si reechilibreze regimul alimentar si sa contribuie prin alimentatia sanatoasa la prevenirea si combaterea unor boli de nutritie si a altor afectiuni. Painea hipoglucidica, de pilda, este cautata de acei consumatori care sufera de diabet sau de obezitate si, de ce nu, de catre multe persoane aflate in cura de slabire.
In conditiile subnutritiei cronice si dezechilibrului alimentar au o evidenta insemnatate produsele concepute pentru o viata lunga si sanatoasa. Painea fortifianta cu ingrediente si adaosuri gustoase si apetisante este, totodata, recomandata persoanelor cu boli cardiovasculare, digestive si ale sistemului osos. Painea functionala pentru inima sanatoasa este echilibrata cu adaosuri de vitamine si substante minerale, completandu-se intreaga gama de elemente nutritive continute in straturile superioare ale bobului de grau si care se pierd la macinis. Diferitele sortimente de paine cu adaosuri de vitamine, substante minerale si microelemente sunt recomandate si in alimentatia sportivilor. Painea calcium asigura acest element nutritiv consumatorilor de varsta a treia, celor care sufera de decalcifieri si, indeosebi, copiilor.
"Painea vietii" este rezultatul unui amplu efort investitional, ca si al aplicarii unui program de instruire continua privind principiile de asigurare a securitatii alimentare si a calitatii tuturor produselor. In ultimul an s-au lansat primele game de paine din Romania cu ingrediente pre si probiotice sub marca de comercializare ACTIVA. Lansarea productiei de cereale expandate pentru micul dejun ofera cea mai buna calitate, la preturi accesibile.
Competitia pentru calitate a fost castigata in ultimul deceniu, cand aparuse pe piata "painea turceasca", alba, pufoasa si aratoasa, dar nu atat de gustoasa cum este painea romaneasca. Daca in primii ani postdecembristi aparusera in Constanta 84 de brutarii turcesti, acum mai este una singura. In schimb, au prosperat micii producatori autohtoni care au beneficiat de la inceput de calitatea fainurilor si amelioratorilor livrati de catre marea intreprindere dobrogeana. In loc sa-si inabuse concurenta, echipa manageriala ofera cu generozitate atat materii prime, cat si asistenta tehnica micilor intreprinzatori.
Integrarea procesatorilor cu producatorii de grau capata aspecte variate, intreprinderea dobrogeana venind in sprijinul cutlivatorilor pe baza de relatii de parteneriat si interese reciproce. Au fost selectionati producatorii seriosi, care-si respecta cuvantul dat si contractele incheiate, oferind grau de calitate pentru care primesc preturi remuneratorii de circa 100 dolari/tona la recoltare. Tinand seama de subfinantarea si dificultatile de creditare ale agricultorilor, S.C. Dobrogea acorda sprijin anticipat pentru procurarea semintelor, a motorinei si pesticidelor. Aceste relatii sunt cea mai buna dovada ca integrarea pe principii economice este cheia unor relatii de colaborare durabila, in conditiile unei tranzitii zbuciumate spre economia de piata. Aceste relatii ar putea fi perfectionate prin organizarea pietei cerealelor, care sa faciliteze relatiile dintre producatori si procesatori pe baza cererii si ofertei, asa cum cer normele scrise si nescrise ale economiei de piata.
Managementul calitatii totale si marketingul performant se constituie in preocupari ale intregii echipe manageriale. Eforturile de perfectionare au un caracter organizat, pe baza activitatii dinamice a propriului laborator de cercetare stiintifica si inovatie. Studiile cuprind nu doar procesele tehnologice de fabricatie, ci si cercetari dincolo de poarta intreprinderii, privind gusturile si preferintele consumatorilor din toate zonele tarii si tendintele pe plan mondial. Un rezultat al studiilor si cercetarilor proprii se materializeaza in zeci de brevete de inventie. Pana acum, S.C. Dobrogea a inregistrat la OSIM 250 de modele si desene industriale, 18 marci proprii, care se adauga brevetelor de inventie.
Pentru multiplicarea performantelor privind innobilarea produselor de panificatie s-au format echipe de specialisti care acorda asistenta tehnica utilizatorilor de fainuri, corectori si amelioratori de mare eficienta. In forme specifice pot fi innobilate cornurile destinate elevilor in scolile din intreaga tara.
In fiecare dintre cele trei componente, traditia si profesionalismul, cercetarile stiintifice aplicative si experienta intreprinderilor agroindustriale romanesti ofera certitudinea ca viitorul apartine ingineriei creative, managementului si marketingului performant, indispensabile infaptuirii programului alimentar de eradicare a subnutritiei si echilibrarea alimentatiei populatiei.