Deloitte Romania: investitiile in cercetare si dezvoltare pot fi impulsionate de stat
Data: 16-30 iunie 2016
O susţinere mai mare din partea autorităţilor sub forma unor ajutoare sau facilităţi fiscale ar putea duce la creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare (CD), potrivit celei de-a V-a ediţii a Raportului Deloitte CE Research & Development (R&D) Survey. Mai mult de jumătate dintre respondenţii din România au în plan creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare în următoarele 12 - 24 luni, comparativ cu anul trecut, în timp ce 63% intenţionează să cheltuie mai mult în următorii 3 - 5 ani. Principala motivaţie pentru companii o reprezintă noul program de fonduri europene (2014 - 2020) cu subvenţii noi pentru cercetare-dezvoltare, care le oferă motivaţia de a cofinanţa proiecte de profil.
„Studiul a evidenţiat, o dată în plus, că economiile funcţionale investesc un procentaj semnificativ mai mare din PIB în activităţi de cercetare şi dezvoltare. Avantajul forţei de muncă relativ ieftine din ţările Europei Centrale este pus în umbră de investiţiile considerabil mai mici în CD. Având în faţă acest tablou, sperăm că autorităţile vor face schimbări menite să continue stimularea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare. Companiile din România pot beneficia de diverse stimulente în vederea creşterii investiţiilor în domeniu, astfel încât să genereze inovaţie, dar, în mod surprinzător, jumătate dintre respondenţi nu erau la curent cu aceste informaţii, iar cealaltă jumătate nu era sigură de felul în care urmau să fie văzute acestea de către inspectorii fiscali sau alte autorităţi ale statului", a spus Tiberiu Negulescu, senior manager Deloitte România.
Raportul a mai arătat că un mediu de afaceri mai previzibil din punct de vedere fiscal ar atrage mai multe investiţii în CD, atât în România, cât şi în regiune. O altă îngrijorare a investitorilor intervievaţi o reprezintă deficitul de cercetători calificaţi şi cu experienţă.
Raportul Deloitte CE R&D Survey îşi propune să realizeze o hartă a atitudinilor companiilor din Europa Centrală privind investiţiile în cercetare şi dezvoltare. Raportul ajută la identificarea dificultăţilor existente în CD, a modalităţilor de protejare a proprie-tăţii intelectuale, cât şi a susţinerii companiilor de către stat. Ediţia din acest an include zece ţări din Europa Centrală: Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. La sondaj au participat peste 400 de persoane.
Principalele concluzii ale Raportului „R&D Survey"
În România:
♦ 37% dintre respondenţi au cheltuit între 1% şi 5% din cifra de afaceri pentru activităţi de cercetare şi dezvoltare, iar 22% au cheltuit peste 5% din cifra lor de afaceri;
♦ Ponderea companiilor care au declarat că nu au cheltuieli cu cercetarea şi dezvoltarea a scăzut faţă de anul anterior (29% în 2014 şi 16% în 2015);
♦ Peste trei sferturi dintre respondenţi (73%) consideră că investiţiile în cercetare şi dezvoltare au crescut competitivitatea produselor/serviciilor lor, similar cu anul trecut;
♦ O mare parte dintre respondenţi intenţionează să investească mai mult în activităţi de cercetare şi dezvoltare, comparativ cu anul trecut: 51% planifică investiţii mai mari în următorii 1 - 2 ani, iar 63% în următorii 3 - 5 ani;
♦ Aproape jumătate dintre respondenţi nu sunt la curent cu facilităţile fiscale şi granturile pentru cercetare şi dezvoltare: 45% nu sunt familiarizaţi cu facilităţile fiscale şi nu beneficiază de ele, în timp ce 43% nu sunt familiarizaţi cu granturile pentru cercetare şi dezvoltare;
♦ Peste două treimi dintre respondenţi colaborează cu terţi în realizarea unor proiecte de cercetare şi dezvoltare.
În Europa Centrală:
♦ Companiile au în plan o creştere a investiţiilor în cercetare şi dezvoltare atât în următorii 1- 2 ani (45%), cât şi în următorii 3 - 5 ani (57%);
♦ Principalii factori care motivează companiile să investească în CD sunt existenţa mai multor tipuri de beneficii: granturi, facilităţi fiscale şi personalul calificat;
♦ Majoritatea companiilor (71%) colaborează cu terţi (universităţi, institute de cercetare) şi găsesc colaborarea drept benefică;
♦ Principalele îngrijorări exprimate de investitori sunt incertitudinile cu care se confruntă în momentul în care autorităţile fiscale modifică subvenţiile şi deducerile fiscale de care au beneficiat, nesiguranţa în identificarea activităţilor de CD şi deficitul cercetătorilor calificaţi şi experimentaţi;
♦ Majoritatea companiilor preferă politicile de confidenţialitate pentru a-şi proteja know-how-ul şi proprietatea intelectuală (69%), urmate de patente şi modele de utilitate (40%) şi mărci înregistrate (31%).