Jurnal de bord Numai racordarea la realitati permite elaborarea de strategii realiste
Data: 1-15 iulie 2018 2018
Există cel puţin un element comun în numărul şi diversitatea tot mai mare de idei, programe, planuri, iniţiative, acţiuni menite să stimuleze business-ul bazat, în primul rând, pe capitalul românesc, şi anume că piaţa liberă nu poate singură să asigure acel nivel de progres, de civilizaţie, de prosperitate pe care ni-l dorim cu toţii. Începând cu reflecţia strategică şi terminând cu practica nemijlocită - nu numai la noi în ţară, ci pretutindeni pe planetă - parlamente, guverne, corporaţii multinaţionale, organizaţii financiare de anvergură mondială, asociaţii profesionale dezbat şi adoptă măsuri menite să depăşească limitele şi să evite derapajele pieţelor, să permită, astfel, o dezvoltare de tip durabil şi incluziv.
Fireşte, pot fi enumerate preocupări curente, de o acuitate deosebită, legate de conjuncturi, de influenţe interne şi externe asupra stabilităţii financiare, cursului de schimb, dobânzilor de pe piaţa bancară, de starea vremii nu numai în privinţa agriculturii, dar experiența naţională şi internaţională demonstrează convingător că soluţiile cele mai eficiente sunt rezultanta unei viziuni pe termen lung asupra evoluţiilor economico-sociale.
În fond, ceea ce este valabil în cazul entităţilor economico-sociale de bază - unde îşi desfăşoară activitatea o mare parte a inginerilor - se verifică, pe deplin, la scară naţională într-un sens precis prin care teoria se conexează cu practica. Este vorba despre ceea ce în ştiinţa viitorului înseamnă, în primul rând, dorinţa de „a învăţa să ne uităm în oglindă". Cu alte cuvinte, se reliefează rolul fundamental al capacităţii de autoevaluare de la nivelul persoanei până la cel naţional, sub aspectul resurselor şi al ţintelor propuse. Se porneşte, deci, de la realităţi pentru a se elabora strategii realiste, cu obiective eşalonate în timp.
Specificul anului pe care îl parcurgem - iată, ne aflăm la jumătatea acestuia - respectiv marcarea Centenarului Marii Uniri, ne determină să medităm mai mult asupra unei teme a cărei importanţă este imposibil de subapreciat: modul în care fiecare în parte şi toţi laolaltă putem să maximizăm eficienţa utilizării resurselor, înainte de toate a celor umane, în slujba intereselor naţionale îndreptate spre depăşirea stării de subdezvoltare, în condiţiile derulării proceselor de globalizare şi integrare, aşa cum se prefigurează ele în viitorul previzibil.
Nu încape îndoială că viitorul va continua să fie o prelungire a prezentului, că extrapolările - ca metodă ştiinţifică - se vor dovedi permanent folositoare, că tradiţiile se cer păstrate şi îmbogăţite, dar ar fi o eroare gravă să nu punem accentul pe schimbările de esenţă determinate de ceea ce va reprezenta societatea bazată pe cunoaştere, cu nucleul ei, era digitală. De aici, atenţia specială pe care publicaţia noastră o acordă unor astfel de teme fundamentale.
Sub aspect practic, se află pe prim-plan inovarea, atât în profesie, cât şi în implicarea în elaborarea şi aplicarea politicilor publice, implicit printr-o puternică şi permanentă angajare civică. Faptele şi datele pe care le prezentăm şi le examinăm în acest sens, prin interviuri, prin relevarea unor experienţe reuşite, prin poziţii critice, dar constructive, arată indubitabil că - revenind la „învăţatul de a ne privi în oglindă" - dispunem de potenţialul necesar pentru a finaliza un autentic Proiect de Ţară. Aşa cum am mai relevat, un astfel de proiect pe termen mediu poate fi structurat exact pe coloana vertebrală a criteriilor de convergenţă cu care se operează în vederea aderării la moneda unică europeană în sferele economiei nominale, economiei reale şi legislaţiei. Nu este cazul să detaliem acum. Unirea profesionalismului performant cu civismul de calitate reprezintă una dintre cele mai favorabile premise ale împlinirii idealului naţional cărora Centenarul Marii Uniri le conferă viziune, consistenţă şi realism.