Argumente pentru infiintarea Bancii de Resurse Genetice Vegetale Buzau
Data: 1-15 iulie 2019
Sala de festivități Nicu Constantinescu a Primăriei Municipiului Buzău, pusă la dispoziție de primarul Constantin Toma, s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru membrii Sucursalei locale a AGIR, cadrele didactice, elevii și specialiștii din agricultură și industrie care au răspuns invitației de a participa la conferința Mărturii și argumente pentru Banca de Gene Buzău.
Manifestarea a fost deschisă de preşedintele Sucursalei AGIR Buzău, dr. ing. Vasile Moraru, care a făcut o scurtă prezentare a activităţii recente a acestei structuri teritoriale a Asociaţiei. Tema conferinţei a fost abordată de dr. ing. Costel Vînătoru - şeful Laboratorului de Genetică, Ameliorare și Conservare a Biodiversității din SCDL Buzău, drd. ing. Bianca Mușat - cercetător ştiințific, drd. ing. Camelia Bratu - cercetător ştiințific, care au adus în atenția auditoriului trei subiecte: ▪ Trecut, prezent și viitor al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, ▪ Evocarea personalității dr. ing. Chiru Cristea, ▪ Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău.
S-a relevat că, în ceea ce privește activitatea legumicolă din zonă, stau mărturie siturile arheologice descoperite aici, care datează din perioada preistorică și protoistorică, situri în care s-au găsit unelte agricole şi seminţe de plante de cultură, printre care şi seminţe de plante legumicole care se cultivă şi în prezent. S-a mai subliniat că în anii 1970 (secolul trecut), când s-au reabilitat Piaţa Daciei şi Centrul Vechi Cuza Vodă din Buzău, a fost descoperit un depozit subteran pe strada Cuza Vodă, în apropierea magazinului Dacia, plin cu seminţe carbonizate de legume şi cereale în cantităţi foarte mari, de ordinul zecilor de tone, care, de asemenea, potrivit datării cu carbon, aparțin perioadei preistorice și protoistorice.
În ceea ce priveşte Staţiunea Experi-mentală Legumicola Buzău (înfiinţată în anul 1957), actualmente Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, s-a menţionat că aici au început să apară primele creaţii valoroase, materializate prin obținerea unor soiuri de legume importante pentru legumicultura buzoiană, a căror utilizare este regăsită și în prezent, care au făcut cinste României (fiind utilizate și recunoscute şi în lucrările științifice de peste hotare), precum: soiurile de ceapă Aurie de Buzău şi Diamant, soiul de tomate Buzău 1600, Buzău 22, Buzău 47, Diana, varza de toamnă de Buzău, pătlăgelele vinete Drăgaica, pepenele galben Fondant. La acestea se adaugă creaţiile recente, hibridul de tomate Siriana, tomatele de câmp Darsirius, Mariuca, Florina etc., precum şi unele specii recent aclimatizate Momordica charantia, Sideritis scardica, Lophantus anisatus, unitatea deţinând în prezent peste 100 de creaţii biologice certificate şi brevetate, la care se adaugă un număr mare de creaţii în curs de brevetare şi omologare. Pe lângă acestea, unitatea deţine cel mai valoros şi bogat patrimoniu genetic la plantele legumicole, aromatice, condimentate medicinale din România, fiind constituite baze de germoplasmă care depăşesc 10 000 de genotipuri.
Conferința a continuat cu omagierea dr. ing. Chiru N. Cristea, personalitate marcantă a horticulturii românești. Acesta a activat ca cercetător ştiinţific la SCDL Buzău în intervalul 1958 - 1983, perioadă în care a deţinut, pe rând, mai multe funcţii de conducere, respectiv secretar ştiinţific și şef de Laborator. Rezultatele sunt de excepţie. A creat primele soiuri de ceapă prin semănare directă, revoluţionând din temelie această cultură, la nivel naţional şi european. Au urmat soiurile de tomate Buzău 1600 (1977), Buzău 22 (1982), Buzău 47 (1982), Diana (1982). De precizat că aceste soiuri deţin supremaţia în cultură şi astăzi, iar un studiu realizat recent de USAMV Bucureşti, împreună cu concernul german LIDL şi SCDL Buzău, a evidenţiat soiul Buzău 1600 ca fiind cel mai gustos. În timpul carierei sale, a avut numeroase stagii de pregătire în străinătate şi a fost primul cercetător român care a transferat rezistența la VMT (virusul mozaicului tutunului) la unele linii de tomate pentru prelucrare industrială. Rezultatele științifice cu un puternic impact în producția legumicolă din țară i-au fost recunoscute și în mod oficial, în anul 1966 primind, prin Decret al Consiliului de Stat, Medalia Meritul Știinţific. După plecarea de la Buzău, a lucrat la Institutul Naţional al Cartofului Braşov, revigorând legumicultura în Transilvania. Credincios crezului de o viaţă, acela că numai munca cinstită poate genera mulţumiri sufleteşti, şi-a continuat activitatea de selecţie şi producere de sămânţă (ceapă, tomate, morcov, crizanteme și gladiole) şi după pensionare, în microferma personală din județul Braşov, unde a activat până în ultima zi de viață. Datorită rezultatelor sale de excepţie obținute în cercetarea ştiinţifică românească, dr. ing. Costel Vînătoru a făcut propunerea către Primăria Buzău, având şi susţinerea AGIR, ca o stradă din acest municipiu să-i poarte numele.
Cel mai intens discutat subiect a fost cel referitor la înfiinţarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău. Dr. Costel Vînătoru a precizat că, pe lângă argumentele de ordin istoric, sunt de menţionat şi altele care motivează înfiinţarea acesteia la Buzău. În acest context, s-a relevat că România se situează pe unul dintre ultimele locuri în ceea ce priveşte conservarea resurselor genetice. De-a lungul timpului, România a pierdut numeroase creaţii biologice valoroase, iar multe dintre acestea se află în băncile de gene din străinătate. De exemplu, ceapa de Buzău autentică a fost recuperată de la Banca de Gene a Departamentului de Stat pentru Agricultură al SUA, nemaigăsindu-se în România şi nici în restul Europei. La fel s-a întâmplat cu soiurile de pătlăgele vinete Danubiana, Bucureştene, soiurile de tomate Aurora, de Ţigăneşti, Diana etc. Aceste resurse genetice vegetale au valoare de tezaur. Ele sunt elemente de patrimoniu şi de identitate naţională, având un rol decisiv în asigurarea siguranţei şi securităţii alimentare naţionale. Înfiinţarea Băncii de Gene ar aşeza România pe harta ştiinţifică a lumii, aceasta având menirea de a conserva resursele genetice (seminţele) pe termen mediu şi lung, de a le proteja prin amprentare gentică şi de a le valorifica în producţie. Creaţiile neprotejate sunt expuse eroziunii genetice, deprecierii din cauza schimbărilor climatice, a poluării, a dezastrelor chimice, nucleare etc.
Conferinţa s-a încheiat cu discuţii pe baza tematicii abordate, moderate de dr. ing. Vasile Moraru, care a formulat concluzia potrivit căreia membrii Sucursalei Buzău a AGIR susţin înfiinţarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău. Această iniţiativă a fost susţinută încă de la început de primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.