Conferinta internationala Sprijinirea implementarii in Romania a politicii Uniunii Europene privind schimbarile climatice
Data: 16-31 iulie 2004
In perioada 1-3 iulie 2004, la Bucuresti, la Howard Johnson Grand Plaza Hotel, s-au desfasurat lucrarile conferintei internationale cu tema "SPRIJINIREA IMPLEMENTARII IN ROMANIA A POLITICII UNIUNII EUROPENE PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATICE", organizata de Fundatia TERRA Mileniul III, Romania si Polish Ecological Club-Mazovian Branch, Polonia, in cooperare cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministerul Administratiei si Internelor si cu sprijinul Agentiei Daneze de Protectie a Mediului.
In deschiderea manifestarii, au luat cuvantul domnul Jacek Paliszewski, Ambasador al Republicii Polone, doamna Inge Gerhardt Pedersen, reprezentanta Agentiei Daneze de Protectie a Mediului, doamna Constanta Pana, consilier in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor si domnul Mircea Grigoriu, consilier in cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, care au apreciat pozitiv eforturile de sprijinire a politicii Romaniei privind calitatea aerului si schimbarile climatice, prin promovarea implementarii investitiilor de mediu in diverse domenii: industrie, energie, agricultura.
Din partea organizatorilor, doamna Lavinia Andrei, TERRA Mileniul III, si domnul Miroslaw Sobolewski, reprezentant al Polish Ecological Club, au prezentat auditoriului proiectul derulat in comun, intitulat «Cresterea implicarii sectorului neguvernamental in adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar de mediu in domeniul "Calitatea aerului si schimbari climatice», in cadrul caruia s-a inscris si manifestarea de fata, fiind finantat de UNIUNEA EUROPEANA in cadrul programului Phare Societate Civila 2001 – componenta ACCESS 4.2: Acquis comunitar in domeniul protectiei mediului si al dezvoltarii socio-economice.
Pe parcursul primei zile au fost prezentate elemente specifice ale diferitelor politici privind schimbarile climatice, analizandu-se comparativ politica Uniunii Europene, a Poloniei si Danemarcei in raport cu cea a Romaniei. Cei interesati de realizarea planurilor nationale de alocare a plafoanelor de emisii de gaze cu efect de sera au putut audia experientele pozitive ale Uniunii Europene - cu evidentierea particularitatilor experientei daneze din domeniu - alaturi de initiativele din acest domeniu ale noilor state membre.
Responsabilitatile autoritatilor publice centrale si locale in adoptarea si implementarea politicilor si masurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera din sectorul energetic impreuna cu sublinierea oportunitatilor de finantare a investitiilor - in special prin proiecte de Joint Implementation implementate de Danemarca - in domeniul energetic ce le sunt adresate au fost dezbatute in cadrul lucrarilor din a doua zi a conferintei; in ultima zi au fost trecute in revista rolurile si contributiile organizatiilor neguvernamentale in influentarea politicii de schimbari climatice, prezentandu-se campanii publice desfasurate in Polonia, in regiunea de centru-est a Europei sau din Romania. De asemenea, o expunere a problematicii energiei nucleare in contextul politicii internationale pe schimbari climatice a putut fi audiata in finalul conferintei.
Pentru informatii suplimentare puteti contacta: TERRA Mileniul III,
Tel./Fax : 021 312 6870 ; e-mail: terraafx.ro; persoana de contact: Lavinia Andrei
Conferinta a fost structurata pe patru sesiuni de lucru:
I - Politica in domeniul schimbarilor climatice;
II- Planurile Nationale de Alocare (PNA);
III- Rolul autoritatilor publice locale in dezvoltarea proiectelor de JI;
IV- Rolul ONG-urilor in influentarea politicii din domeniul schimbarilor climatice.
Temele prezentate si dezbatute au fost urmatoarele:
- Politica UE privind schimbarile climatice - CNE;
- Politica Poloniei privind schimbarile climatice- PEC;
- Politica Romaniei privind schimbarile climatice. Adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar din domeniu - MMGA;
- Stadiul Planurilor Nationale de Alocare in EU-15 - CNE;
- Realizarea PNA in noile state membre – CAN CEE;
- Experienta Danemarcei in realizarea PNA. Planuri si Strategii prentru Europa Centrala si de Est - APMD;
- Posibilitati pentru furnizorii de proiecte de JI – EcoSecurities Standard Bank;
- Proiecte de JI , dezvoltarea acestora si schema financiara (abordarea daneza directa). Monitorizarea si verificarea. Tipuri de proiecte eligibile de JI si comercializarea reducerilor de emisii- Grue & Hornstrup;
- Comertul cu emisii de gaze cu efect de sera (GES) - Emission Control;
- Relatia autoritati centrale + autoritati locale in dezvoltarea proiectelor de JI - MMGA;
- Campanii privind schimbarile climatice in polonia ale WWF Polonia - WWFP;
- Energia nucleara vs schimbari climatice – Mycle Schneider;
- Contributia CAN CEE din Slovenia;
- Contributia ONG-urilor din Romania in domeniul schimbarilor climatice- Terra Mileniul III.
In continuare va supunem atentiei, pe scurt, cateva dintre principalele idei si concluzii care au rezultat din prezentarile sustinute si din discutii:
- Numai cooperarea si unirea eforturilor, indiferent de pozitii, poate ameliora efectele negative ale GES prin implementarea mecanismelor financiare si tehnologice promovate de protocolul de la Kyoto.
- Polonia sprijina eforturile Romaniei pentru finalizarea dosarelor de aderare la UE prin asistenta, schimb de informatii, experienta poloneza.
- Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor sprijina politica de finantare a investitiilor de mediu si evidentiaza necesitatea reconsiderarii alternativelor de atenuare a emisiilor de GES prin utilizarea altor resurse regenerabile de energie. Totodata MMGA apreciaza sprijinul Danemarcei si Poloniei pentru aplicarea schemelor de alocare a cotelor de emisii in UE.
- MMGA, prin Comisia Nationala pentru Schimbari Climatice, dezvolta si perfectioneaza politica transparenta de consultare larga in procesul de adoptare a deciziilor de mediu si a reglementarilor privind calitatea aerului si schimbarile climatice.
- Agentia Daneza de Protectie a Mediului sprijina colaborarea dintre Romania, Polonia si Danemarca prin proictele promovate.
- Polonia isi combina eforturile cu cele ale comunitatii internationale pentru protectia climei globale prin imbunatatirea eficientei energetice, utilizarea rationala a resurselor si diminuarea deseurilor, tinta politicii de reducere a emisiilor de GEF fiind de 40 % pana in 2020 . Este de asteptat ca politica guvernamentala sa aprobe PNA ca test major pentru credibilitatea politicii poloneze de perzervare a climei.
- Elementele cheie ale politicii UE privind schimbarile climatice sunt: sprijinirea utilizarii energiei regenerabile, imbunatatirea eficientei energetice (la producere, in cladiri, servicii si produse electrocasnice), diminuarea si inlocuirea gazelor fluorinate, imbunatatirea tehnologiilor in transporturi si stabilirea plafoanelor de emisii si comercializarea creditelor de emisii (“cape and trade”).
- In Romania sunt preocupari intense pentru realizarea Inventarului emisiilor de GES, dezvoltarea mecanismelor de comercializare a unitatilor de reducere a emisiilor.
- Romania colaboreaza in domeniul proiectelor tip JI cu Olanda, Elvetia, Norvegia, Austria, Danemarca, Suedia, PCF-BM, finalizand sau deruland proiecte de modernizare a SACET municipale si orasenesti, reconversia centralelor termice pe cogenerare, utilizarea resurselor regenerabile (geotermala) si recuperarea gazului metan din depozitele de deseuri menajere cu producere de energie, reabilitarea termica a cladirilor de locuit.
- Legislatia romana de mediu si conexa este in conformitate cu directivele UE, fiind insa necesara colaborarea intre diferitele autoritati centrale.
- Elaborarea si definitivarea Planurilor Nationale de Alocare in EU- 15 si in noile state membre trebuie sa se axeze pe:
* proiectarea si definirea listei instalatiilor avute in vedere;
* proportia emisiilor din sectorul plafonat in comparatie cu emisiile totale;
* emisiile reale si cele proiectate;
* potentialul tehnic al activitatilor de reducere a emisiilor in cadrul sectorului, acordarea accesului la creditele noilor intrati in sistem;
* schema de comert cu emisii;
* considerarea participarii publicului la revizuirea PNA.
- Piata mondiala de carbon este afectata de doua evolutii majore: intrarea in vigoare a Protocolului de la Kyoto si clarificarea regulilor si implementarilor politicilor majore ce reglementeaza emisiile de GES in UE, Canada si Japonia.
- Danemarca, prin cele doua posibilitati pentru furnizorii de proiecte de JI (abordarea indirecta si cea directa), sprijina financiar dezvoltarea proiectelor in cooperare care asigura cel putin reducerea unei cantitati de emisii de 50000 tone CO2ech.
- Danemarca sprijina proiecte referitoare la: utilizarea producerii de energie cu ajutorul biomasei sau gazelor recuperate din depozitele de deseuri, utilizarea energiei geotermale pentru alimentarea centralizata cu energie termica, utilizarea energiei eoliene.
- Industria daneza doreste sa investeasca 10 milioane euro pentru retehnologizare in zona central si est-europeana.
- Grupul bancar pentru Ecosecuritati asigura plata creditului la finalizarea proiectului asigurandu-se integritatea sociala si de mediu prin principiul aditionalitatii.
- Comertul cu credite de emisii reprezinta o noua activitate de relansare economica, transfer de tehnologii si fonduri financiare.
- Se observa o implicare tot mai accentuata a ONG-urilor de profil atat din Polonia cat si din Romania la procesul decizional in domeniul schimbarilor climatice. Prin activitatile derulate, ONG-urile isi aduc contributia la informarea, educarea si constientizarea publicului larg asupra aspectelor si responsabilitatilor comune pentru limitarea la un nivel ecologic durabil a schimbarilor climatice provocate de activitatile umane. Totodata
ONG-urile de profil devin parteneri tot mai credibili pentru autoritatile centrale si locale influentand, prin profesionalism, politicile si documentele de mediu si participand activ la luarea deciziilor pe probleme de schimbari climatice.
Politicile si masurile de limitare a emisiilor de GES, emisii responsabile de manifestarile schimbarilor climatice tot mai accentuate si mai imprevizibile, ale caror consecinte sunt resimtite la nivel global, impun cooperarea transfrontaliera, unirea eforturilor tehnologice in domeniul energetic, reconsiderarea surselor alternative pentru obtinerea energiei, constientizarea si responsabilizarea corespunzatoare a tuturor actorilor implicati.
Experienta ONG-urilor cu rol activ in reducerea emisiilor de GES este folosita cu succes in activitatile desfasurate de aceste organizatii cu contributii concrete in reducerea reala a emisiilor de GES: cresterea eficientei consumului energetic in cladiri, obtinerea mijloacelor financiare pentru utilizarea surselor locale de energie pe baza de combustibili regenerabili, pregatirea proiectelor/ planurilor pentru dezvoltarea/ utilizarea surselor regenerabile de energie in cooperare cu autoritatile locale, protejarea arealelor impadurite sau impadurirea terenurilor degradate.
CS II, ing. dipl. Marian Deaconu,
ICECHIM, SIT-AGIR
CAPITOLUL 2. POLITICI SI MASURI DE REDUCERE A EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA DIN SECTORUL ENERGETIC IN UNIUNEA EUROPEANA
Avand in vedere importanta cunoasterii politicilor si masurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera din sectorul energetic in Uniunea Europeana, va prezentam in continuare un fragment al capitolului 2 (care trateaza acest subiect) din lucrarea "Politici si masuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera in sectorul energetic. Uniunea Europeana - Romania-Polonia", elaborata de Fundatia TERRA Mileniul III si Polish Ecological Club - Mazovian Branch.
2.1. Procesul de dezvoltare a politicilor In Uniunea Europeana
In Uniunea Europeana, politicile si masurile sunt dezvoltate atat la nivelul statelor membre cat si la nivelul Uniunii. Politicile si masurile Uniunii Europene si aplicate In statele membre sunt numite politici si masuri comune si coordonate. In acest capitol vom descrie aceasta categorie de politici si masuri privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din sectorul energetic.
Instrumentele legale disponibile institutiilor comunitare pentru a-si Indeplini sarcinile conform Tratatului de Infiintare a Comunitatii Europene si In conformitate cu principiul subsidiaritatii sunt:
- Reglementari - obligatorii si aplicabile direct In toate statele membre;
- Directive - impun obligatii statelor membre In ceea ce priveste rezultatele ce trebuie obtinute; directivele trebuie transpuse In cadrul legal national permitand o marja de manevra referitoare la forma si modalitatile de implementare;
- Decizii - complet obligatorii pentru statele membre carora li se adreseaza;
- Recomandari si opinii - instrumente non-obligatorii.
Masurile comune si coordonate sunt folosite In sectoare In care actiunea comuna Intareste si sprijina eforturile nationale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera In modul cel mai eficient. Necesitatea luarii acestor masuri este In crestere o data cu dezvoltarea pietei interne. Libera circulatie a bunurilor induce anumite restrictii asupra politicilor si masurilor nationale si presupune abordari comune In ceea ce priveste normele si standardele. Politicile si masurile comune pot, de asemenea, sa faca posibile proiecte pe care tarile nu le pot face pe cont propriu.
Sectiunile ce urmeaza vor descrie strategia de dezvoltare durabila a Uniunii Europene si implicatiile acesteia privind schimbarile climatice, precum si masurile concrete initiate pentru a transpune strategiile In pasi practici pana la prima perioada de angajament, 2008-2012.
2.1.1. Strategia de dezvoltare durabila a Uniunii Europene
Dezvoltarea durabila este definita ca un obiectiv fundamental pentru Comunitate In Tratatul Uniunii Europene. In decembrie 1999, la Intalnirea sa de la Helsinki, Consiliul Europei a cerut Comisiei Europene sa pregateasca o propunere pentru o strategie pe termen lung care sa coreleze politicile pentru dezvoltarea durabila economica, sociala si ecologica, care sa fie prezentata Consiliului Europei In iunie 2001. A aparut astfel “O Europa durabila pentru o lume mai buna: o Strategie de dezvoltare durabila a Uniunii Europene”.
In 2000, Consiliul Europei a stabilit la Lisabona un nou obiectiv strategic pentru Uniune: “sa devina economia cea mai competitiva si dinamica din lume, capabila de crestere economica durabila cu locuri de munca mai multe si mai bune si o coeziune sociala mai puternica”.
Apoi, Consiliul Europei a decis sa includa o dimensiune de mediu In acest angajament politic, prin recunoasterea faptului ca, pe termen lung, cresterea economica, coeziunea sociala si protectia mediului trebuie sa fie inter-relationate. Decuplarea degradarii mediului si consumului resurselor de dezvoltarea economica si sociala necesita o reorientare majora a investitiilor publice si private catre tehnologii noi, nepoluante.
Comisia Europeana propune ca strategia sa se concentreze asupra unui numar mic de probleme, ce ameninta puternic sau ireversibil bunastarea viitoare a societatii europene. Emisiile de gaze cu efect de sera provenind din activitatile umane, ce cauzeaza Incalzirea globala, sunt considerate una din amenintari. Se considera ca schimbarile climatice vor cauza o frecventa mai mare a evenimentelor meteorologice extreme (uragane, inundatii etc.), cu implicatii severe pentru infrastructura, proprietati, sanatate si mediu. In consecinta, a fost propusa o strategie a UE In trei parti:
- Un set de propuneri si recomandari intersectoriale pentru a Imbunatati eficacitatea politicilor si a implementa dezvoltarea durabila;
- Un set de obiective generale si masuri specifice la nivelul UE pentru abordarea problemelor ce reprezinta cele mai mari provocari pentru dezvoltarea durabila In Europa;
- Pasi pentru implementarea strategiei si revizuirea acesteia.
Pentru a combate schimbarile climatice, Comisia Europeana a propus:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, In plus fata de angajamentele din Protocolul de la Kyoto, cu 1% fata de nivelul anului 1990 In fiecare an pana In 2020;
- sa stabileasca obiective mai ambitioase pentru taxele pe energie, precum indexarea automata a taxelor cel putin la nivelul inflatiei;
- sa retraga toate subventiile pentru productia si consumul pe baza de combustibili fosili pana In 2010, facand pasi In directia dezvoltarii unor surse alternative de locuri de munca pentru sectoarele implicate.
2.1.2. Al saselea Program de actiune In domeniul mediului
Al saselea Program de actiune In domeniul mediului (‘The 6th Environmental Action Programme’ – EAP) pentru UE a fost prezentat In ianuarie 2001 prin Comunicarea Comunitatii Europene: “Asupra celui de-al saselea Program de actiune In domeniul mediului al Comunitatii Europene. Mediu 2010: Viitorul nostru, alegerea noastra”.
Programul stabileste obiectivele majore ale politicii de mediu pentru urmatorii cinci-zece ani si detaliaza masurile ce trebuie luate ca parte a strategiei de dezvoltare durabila a Comunitatii Europene.
Unul din cele patru obiective cheie ale programului este adresarea problematicii schimbarilor climatice. Prima prioritate a fost considerata ratificarea si implementarea Protocolului de la Kyoto pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu 8% fata de nivelul anului 1990 In perioada 2008-2012.
Actiunile In privinta schimbarilor climatice din EAP 6 includ:
- Infiintarea unei scheme de comert cu emisii de CO2 la nivelul UE;
- Inventarierea si revizuirea subventiilor din sectorul energetic In statele membre, luand In considerare compatibilitatea cu obiectivele privind schimbarile climatice;
- Sprijin pentru utilizarea surselor regenerabile de energie prin noua Directiva si prin asigurarea unui sprijin adecvat In conditiile liberalizarii pietei energetice;
- Utilizarea instrumentelor de piata, de exemplu prin adoptarea propunerilor pentru taxarea energiei;
- Promovarea economisirii energiei In sistemele atat de Incalzire cat si de racire In cladiri;
- Acorduri de mediu cu industria asupra eficientei energetice si reducerii emisiilor specifice;
- Identificarea actiunilor specifice de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera din aviatie, In cazul In care o actiune de acest tip nu este convenita In cadrul Organizatiei Internationale de Aviatie Civila pana In 2002;
- Schimbarile climatice ca tema majora a politicii comunitare pentru cercetare si dezvoltare tehnologica si In coordonarea cercetarii statelor membre.
Observatie. Actiunile pentru adaptarea la schimbarile climatice revin In prima instanta statelor membre, dar eforturile lor vor fi sprijinite de Comunitate.
2.1.3. Integrarea dezvoltarii durabile si a aspectelor de mediu In politicile sectoriale
Conform Tratatului Uniunii Europene, aspectele de protectie a mediului trebuie sa fie integrate In definirea si implementarea politicilor comunitare. In 1998, Consiliul Europei a lansat o noua initiativa pentru implementarea acestor obligatii mai eficient In dezvoltarea politicilor. Ideea principala a fost redirectionarea responsabilitatilor si controlului de la autoritatile de mediu catre diferitele politici sectoriale care pregatesc si implementeaza masuri. In acest sens, Consiliul a adoptat pana acum strategii de integrare a aspectelor de protectie a mediului In domenii precum energia, transportul si agricultura.
(continuare in numarul viitor)