A VIII-a editie a simpozionului „Educatia - componenta esentiala a politicii de mediu“
Data: 16 - 31 iulie 2014
In ziua de 20 iunie 2014 a avut loc, la sediul central al Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania (AGIR) din Calea Victoriei nr. 118, Bucuresti, a VIII-a editie a simpozionului Educatia - componenta esentiala a politicii de mediu.
Manifestarea a fost deschisa si moderata de prof. as. dr. ing. EurIng Mihai Mihaita, presedintele AGIR si al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania (ASTR) si a beneficiat de participarea prof. dr. ing. Ion Chiuta, membru al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, profesor la Facultatea de Energetica a Universitatii Politehnica din Bucuresti, care a prezentat comunicarea Universul stiintei - universul energiei (coautori dr. ing. Alexandru Ionut Chiuta, drd. ing. Mihai Sindile si drd. ing. Catalina Petica). Cu aceasta lucrare, autorii imbogatesc reteaua de bloguri „Universul Stiintei“ despre cercetare in domeniul tehnic ce cuprinde paginile de stiinte tehnice, mecanica fluidelor, infrastructura critica, cercetari avansate, precum si o vasta biblioteca virtuala. In conjunctie cu asemenea preocupari a fost creta si reteaua de bloguri „Universul Energiei“ despre educatie in domeniul tehnic, cu pagini de creativitate inginereasca, echipamente electrice si energetica generala.
In cadrul simpozionului au fost prezentate 9 lucrari de catre autori din Bucuresti, Craiova si Braila.
Conform celor relatate de autori, educatia pentru mediul inconjurator este un concept aparut in anul 1948 la Paris, cu ocazia conferintei International Unit for the Conservation of Nature and Natural Resources - IUCN.
Pe baza a tot ceea ce s-a acumulat in timp, a fost lansata in anii ’80 Strategia privind conservarea globala, care include o sectiune referitoare la educatie. Obiectivele acestui domeniu sunt reformulate punandu-se accentul pe participarea activa la protectia mediului cu gasirea de solutii posibile.
Definitia educatiei pentru mediul inconjurator este reformulata de catre UNESCO-UNEP in 1988: „Educatia pentru mediul inconjurator reprezinta un proces permanent in care indivizii si colectivitatea devin constienti de mediul lor inconjurator si achizitioneaza cunostintele, valorile, competentele, experienta si vointa care le permit sa actioneze, individual si colectiv, pentru rezolvarea problemelor actuale si viitoare ale mediului“.
Activitati la nivel preuniversitar
In cadrul simpozionului au fost prezentate doua lucrari referitoare la activitati legate de educatia ecologica a elevilor de la Colegiul Stefan Odobleja din Craiova, si anume Copacul de hartie - un proiect pentru educatia ecologica si protejarea mediului, de prof. ing. Doinita Balasoiu, si Integrarea educatiei ecologice in „noile educatii“ de prof. ing. Tatiana Balasoiu.
In prima lucrare se arata ca obiectivele proiectului au fost consilierea elevilor in vederea formarii si dezvoltarii unei atitudini proactive fata de mediu, realizarea de actiuni menite sa dezvolte atitudinea civica responsabila, optimismul si dorinta de a colabora, valorificarea oportunitatilor de formare continua a cadrelor didactice, cresterea nivelului si calitatii educatiei civice a tinerilor, precum si formarea/dezvoltarea la elevi a constiintei propriei valori. Grupul tinta a fost alcatuit din elevii Colegiului „Stefan Odobleja“ din Craiova, tineri voluntari care doresc sa se implice in activitatile specifice protectiei mediului si dezvoltarii durabile si din cadre didactice implicate in activitati ecologice. Prin participarea efectiva la activitati extracurriculare din domeniile mentionate menite sa dezvolte si sa stimuleze atitudini pozitive in raport cu mediul, prin colaborarea fructuoasa cu specialistii si accesul la informatii conexe protectiei mediului si dezvoltarii durabile, proiectul a devenit o componenta importanta a sistemului educational in cadrul unitatii de invatamant in care a fost aplicat. AGIR sustine cu tarie aplicarea unor proiecte similare si in alte unitati din invatamantul preuniversitar in vederea atingerii obiectivului stipulat in art. 29 al Conventiei pentru Drepturile Copilului: „educatia copilului trebuie sa urmareasca dezvoltarea respectului fata de mediul natural“.
Amprenta de apa
Educatia pentru mediu cuprinde cel putin trei categorii:
Educatia despre mediul inconjurator. Aceasta perspectiva este axata in principal pe continut, punandu-se accentul pe cunoasterea mediul inconjurator - in acest caz, mediul este obiectul studiului;
Educatia in mediul inconjurator reprezinta formarea in contact cu mediul - mediul constituind cadrul in care are loc cercetarea, dar in acelasi timp este si o resursa didactica; in spiritul acestei abordari, se stimuleaza investigarea si gasirea de solutii la problemele de mediu;
Educatia in sprijinul mediului. Pe langa rezolvarea problemelor de mediu sunt vizate atat prevenirea acestora, cat si gestionarea eficienta a resurselor. Mediul devine, in acest caz, scop. In context, se defineste conceptul de amprenta de apa.
Reamintim ca amprenta de apa a unui produs reprezinta cantitatea totala de apa dulce utilizata pentru productia si consumul produsului respectiv. Aceasta este calculata prin insumarea volumelor totale directe si indirecte de apa utilizate de-a lungul ciclului de viata al produsului. De regula, consumul indirect de apa este mult mai mare decat cel direct, deoarece include procese care implica un consum intensiv de apa, cum ar fi irigarea culturilor, hranirea animalelor, extractia materiilor prime etc. Amprenta de apa este formata din trei componente:
Apa verde - apa consumata/utilizata direct din apa de ploaie;
Apa albastra - apa consumata/utilizata din sursele de apa subterane si de suprafata;
Apa gri - apa poluata, care nu mai poate fi utilizata in niciun fel.
In lucrarea intitulata Educatie in vederea minimizarii amprentei de apa, prezentata de dr. ing. Ioana Corina Moga (coautori ing. Gabriel Petrescu, ing. Florina Pricop, drd. ing. Vlad Gabriel Dumitru) se sustine ca, prin educatie, se asteapta in viitor ca populatia sa fie constienta nu doar de cantitatea de apa consumata direct, ci si sa opteze pentru mai putine produse care necesita un consum intensiv de apa sau care, cel putin, provin din regiuni bogate in apa ori din zone care gestioneaza sustenabil aceasta tot mai pretioasa resursa naturala. La nivel global, tot mai multe companii utilizeaza amprenta de apa pentru a face economii financiare. La fel, tot mai multe banci iau in calcul riscurile legate de apa ale investitiilor pe care le finanteaza.
Particularizand acest concept, drd. ing. Vlad Gabriel Dumitru, in lucrarea Amprenta de apa in generarea energiei electrice (coautor - dr. ing. Ioana Corina Moga) a aratat ca energia provenita din centralele termoelectrice (inclusiv pe baza de carbune, combustibil nuclear si gaze naturale) are cea mai mare pondere raportata la totalul energiei electrice produse si necesita cele mai mari resurse de apa dulce. Un studiu efectuat de US Geological Survey (USGS) precizeaza ca 53% din toata cantitatea de apa dulce utilizata la nivel mondial in 2005 a fost necesara pentru generarea energiei electrice.
In Romania, in anul 2012, s-au produs 59 047 GWh din care in centralele termoelectrice s-au generat 44 062 GWh, ceea ce reprezinta 74,6%. In aceste conditii, amprenta de apa a sectorului energetic romanesc este semnificativa (pana in acest moment, nu se cunoaste cu exactitate consumul de apa al acestui sector).
Retehnologizarea centralelor termoelectrice trebuie sa tina seama si de obtinerea unei amprente minime de apa.
Prin introducerea si aplicarea conceptului de amprenta de apa in managementul sectorului energetic se poate compara, analiza si planifica o dezvoltare durabila a acestui sector cu minimizarea efectelor negative asupra mediului inconjurator. Numai prin educatia si constientizarea populatiei asupra acestei probleme majore se pot aduce schimbari in sistemul energetic, astfel incat sa fie dezvoltate noi tehnologii performante care sa necesite o utilizare minima a apei.
Sa nu ne uitam inaintasii
La AGIR se evoca frecvent faptele inaintasilor care constituie veritabile modele pentru generatiile prezente si viitoare. Cu aceasta ocazie, a fost evocata viata si activitatea unui mare precursor in domeniul fizicii prin lucrarea Un mare savant roman - Horia Hulubei. Scurta incursiune in istoria controversata a descoperirii unui nou element din tabelul lui Mendeleev, elaborata de drd. fiz. Mihaela Calinescu. Lucrarea, bazata pe o ampla si profunda documentare, prezinta viata, activitatea si realizarile deosebite ale marelui fizician roman si insista asupra a doua realizari cu adevarat excep-tionale ale acestuia.
Prima o reprezinta infiintarea, in 1948, a Institutului de Fizica de la Magurele, devenit, in 1956, Institutul de Fizica Atomica. A condus acest institut dotat cu baze tehnice ultramoderne pentru acea perioada intre 1956 si 1968, fiind, astfel, mentorul unei intregi generatii de fizicieni atomisti care, in deceniile urmatoare, au marcat dezvoltarea acestui domeniu de varf al stiintei romanesti. In calitate de prim director al unor importante institute de cercetare, Horia Hulubei a avut un rol decisiv in punerea in functiune - in premiera pe tara - a unui reactor nuclear (cel de-al doilea din estul Europei) si a unui ciclotron, pentru ca, ulterior, sa organizeze cercetarea stiintifica bazata pe aceste instrumente moderne de studiu. El a fost si vicepresedinte al Consiliului Guvernatorilor Agentiei Internationale de Energie Atomica (cu sediul la Viena) si membru al Institutului Unificat de Cercetari Nucleare de la Dubna (URSS).
Cea de-a doua mare realizare a savantului a fost descoperirea unui element nou din tabelul lui Mendeleev, moldaviul. Din nefericire, una dintre cercetarile sale care putea sa-i aduca cea mai inalta consacrare ca om de stiinta, legata de descoperirea elementului cu numarul de ordine in tabelul lui Mendeleev Z = 87, i-a fost contestata.
Pana in 1936, cu toate incercarile consemnate in tara si peste hotare, nimeni nu reusise sa gaseasca acest element care isi avea locul rezervat in tabelul lui Mendeleev. Moldaviul face parte din seria celor 15 elemente numite pamanturi rare, precum: ytriul, europeul, gadoliniul, yterbiul, disprosiul, holmiul, erbiul, thuliul, ceriul, lantanul, somoriul, neodymul, praseodymul.
In 1936, Horia Hulubei si colega sa din Franta, Yvette Cauchois, au analizat, de asemenea, polucitul folosind aparatura de raze X cu rezolutie inalta. Observand cateva linii de emisie slabe si presupunand ca apartin elementului 87, cei doi denumesc elementul descoperit moldaviu, dupa Moldova in care si-a petrecut savantul roman copilaria si primii ani de scoala si profesie.
In 1947, criticand continuu cele sustinute de Horia Hulubei, Marguerite Perey a fost, in cele din urma, acreditata ca singura descoperitoare a elementului 87 - denumit de ea francium. Aceasta prioritate stiintifica a pierdut recunoasterea internationala deoarece, in acel moment, obtinerea spectrului unui element necunoscut care corespundea unui izotop stabil existent in natura cu numar de ordine Z = 87 constituia o dovada insuficienta pentru atestarea existentei acestuia. Pentru a putea preciza proprietatile fizico-chimice ale elementului erau necesare cantitati insemnate de minereu, 10 - 15 kg, de care, date fiind conditiile de atunci, Horia Hulubei nu putea dispune pentru a finaliza cercetarile. In plus, se pare ca documentatia personala a savantului referitoare la determinarile din 1937 a disparut in urma bombardamentului asupra Bucurestiului din anii celui de-Al Doilea Razboi Mondial. In pofida tuturor vicisitudinilor istoriei, Horia Hulubei ramane un lider si un model prin viziunea sa stiintifica, prin capacitatea de a gandi in perspectiva.
Educatia populatiei
Nu numai in cadrul organizat al scolii, dar si in afara ei, procesul educativ trebuie continuat spre beneficiul intregii populatii. Este ceea ce sustin dr. ing. Anca Serban (de la Universitatea Dunarea de Jos din Galati, Facultatea de Inginerie Braila), dr. ing Mariana Carmen Burtea si dr. ing Luxita Risnoveanu in lucrarea Educatia populatiei privind calitatea resurselor de apa destinate consumului uman.
Lucrarea se bazeaza pe un studiu al apelor de fantana din zona de nord-est a judetului Braila. In cadrul studiului, s-a determinat continutul de nitrati, nitriti si saruri din cinci fantani din zona. Nitratii din apa provin din sol, dar mai ales in urma mineralizarii substantelor organice poluante de natura proteica sau din fertilizatori si pesticide ce contin azot. Ei pot avea o actiune directa asupra organismului prin blocarea hemoglobinei cu formarea methemoglobinei, dar si una indirecta prin scaderea rezistentei generale a organismului si favorizarea infectiilor, a unor afectiuni respiratorii si digestive. Prezenta nitratilor in apele naturale se poate explica prin contactul apei cu solul bazinului hidrografic sau cu straturile subterane.
Autorii ajung la concluzia potrivit careia cunoasterea riscurilor privind afectarea mediului de viata si periclitarea sanatatii sunt esentiale atat pentru autoritati in vederea implementarii masurilor tehnice si economice in vederea gestionarii resurselor de apa, cat si pentru populatia care poate contribui la folosirea rationala a resurselor de apa, utilizarea unor surse alternative sigure pentru sanatate si mediu, participarea la programe de informare si constientizare privind necesitatea protectiei resurselor de apa. Un rol important in educarea si formarea publicului pentru cunoasterea termenilor legati de protectia mediului, in general, il are si sistemul de invatamant, care poate orienta si dezvolta intelegerea fata de aceste aspecte importante ale dezvoltarii durabile.
Pe de alta parte, este esentiala monitorizarea calitatii apelor, in special a celor uzate. Acest fapt este subliniat cu pregnanta de ing. Florina Pricop, dr. ing. Carmen Ghituleasa, dr. ing. Raluca Maria Aileni, ing. Razvan Scarlat, mat. Mihai Stan, dr. ing. Ioana Corina Moga, de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile si Pielarie - INCDTP Bucuresti, in lucrarea Sisteme moderne de monitorizare a calitatii apelor uzate generate de industria textila. Autorii sustin ca rezultatele obtinute prin aplicarea sistemelor moderne de monitorizare au contribuit la: realizarea unor baze de date care au condus la o reevaluare a viziunii privind activitatea proceselor tehnologice; utilizarea celor mai bune tehnici disponibile in industria de prelucrare si finisare textila; punerea in aplicare la nivel de statii de epurare a sistemelor avansate de epurare.
Infrastructura de mediu
Este evident ca progresele in politica de mediu nu se pot realiza decat in paralel cu o dezvoltare adecvata a infrastructurii specifice, actiune care - in cea mai mare masura - revine ca o obligatie a ministerului de resort. Despre ultimele evolutii in acest sector a vorbit dr. ing. Anisoara Popescu, de la Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, in prezentarea Contributia proiectelor finantate din fonduri structurale la dezvoltarea durabila a infrastructurii de mediu.
POS Mediu 2007 - 2013 reprezinta unul dintre cele mai importante programe operationale din punctul de vedere al alocarii financiare si, totodata, cea mai importanta sursa de finantare pentru sectorul de mediu. Finantarea este asigurata de CE prin Fondul de Coeziune (FC) si Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Valoarea totala de finantare este de 5,3 miliarde euro, din care 4,5 miliarde euro - contributia comunitara si 0,8 miliarde euro - contributia nationala. Se au in vedere patru sectoare principale, si anume:
1) Sectorul apa/apa uzata (total 3,27 miliarde euro, din care grant UE 2,78 miliarde euro) - 60% din POS Mediu din care se finanteaza:
- Constructia/modernizarea surselor de apa in vederea potabilizarii;
- Constructia/reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile;
- Extinderea/reabilitarea retelelor de distributie a apei potabile si a sistemelor de canalizare;
- Constructia/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate;
- Constructia/reabilitarea facilitatilor de epurare a namolurilor;
- Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor etc.;
- Asistenta tehnica.
2) Sectorul de gestionare a deseurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric (total 1,17 miliarde euro, din care grant UE 0,93 miliarde euro), prin care se finanteaza:
- 24 depozite regionale de deseuri;
- 64 statii de transfer;
- 18 statii de compostare;
- 2 statii de sortare;
- 11 statii de tratare mecano-biologice;
- 39 centre de colectare a deseurilor;
- 121 depozite de deseuri municipale din zonele urbane inchise;
- proiecte pilot de reabilitare a terenurilor afectate de-a lungul timpului de diversi poluanti si care afecteaza negativ mediul si sanatatea umana.
3) Sectorul termoficare (total 458 milioane euro, din care grant UE 229 milioane euro), prin care se finanteaza:
- investitii ce au in vedere reducerea emisiilor provenite de la centralele municipale de termoficare.
4) Protectia impotriva inundatiilor si reducerea eroziunii costiere (total 329 milioane euro, din care grant UE 270 milioane euro) prin care se finanteaza proiectele de investitii care au ca scop:
- protejarea populatiei si a bunurilor materiale de efectele devastatoare ale inundatiilor;
- protejarea si reabilitarea litoralului sudic al Marii Negre, pentru reducerea eroziunii costiere.
Proiectele de infrastructura mediu sunt in buna parte realizate, o alta parte sunt inca in curs de realizare.
Ca de obicei, lucrarile prezentate in cadrul sedintei de comunicari vor fi publicate in Buletinul AGIR (acreditat de CNCSIS, cotat B+).