Pagini din istoria aviatiei romanesti la IAR Brasov
Data: 1-15 august 2004
Incepand cu ultimele decenii ale secolului trecut, Romania a adus o contributie insemnata prin brasoveanul Alexandru Ciurcu (1886) - propulsia reactiva a aerostatelor; Traian Vuia (1906) - primul zbor din istoria aviatiei al unei aeronave mai grele decat aerul, care a decolat cu mijloace proprii pe tren de aterizare; Henri Coanda (1910) - utilizarea fortei de reactie pentru propulsie, realizand primul avion cu reactie din lume; Aurel Vlaicu (1910) - primul care a rezolvat complet problema zborului in granitele Tarii Romanesti, prin construirea unui original aparat de zbor.
Primele constructii aeronautice la Brasov au fost cele doua aeroplane RA-BO-1 realizate intre 1924 - 1926 la fabrica "Fratii Schiell" de catre inginerii Radu Onciu si Bo Carlsson.
Societatea "Industria Aeronautica Romana" (IAR) a fost fondata la 25 iunie 1925, prin promulgarea de catre regele Ferdinand a "Legii privitoare la intreprinderile industriale in legatura cu apararea nationala". Aceasta este "prima fabrica romaneasca de aeroplane", asa cum este scris in actul de inaugurare din 11 octombrie 1927.
Uzina IAR Brasov, amplasata in zona de langa drumul Brasov - Sanpetru, unde se afla astazi uzina Tractorul Brasov, avea o suprafata de 2.233.800 m2 si dispunea de un aerodrom de circa 1800 metri lungime, care a functionat pana in 1961 ca aeroport al Brasovului.
|ntre 1927 si 1945 au fost realizate la IAR Brasov 25 de tipuri de avioane (peste 1000 de aparate), din care 17 tipuri de avioane de scoala, turism, recunoastere si vanatoare in conceptie romaneasca si 8 avioane in licenta, 4 tipuri de motoare de avioane in conceptie si constructie romaneasca si 7 tipuri de motoare de avioane fabricate in licenta. |n anul 1939, IAR era una dintre cele mai mari fabrici de avioane din lume, avand o suprafata productiva de 130.000 mp si 7.000 de angajati.
Revista "Le Fana de l'Aviation", in numarul 239 din octombrie 1989 prezenta
intr-un articol de 7 pagini (p.14-21), semnat Malcom Passingham si Jean Noel, intitulat "Les aviation militaires de 1910 à 1945" si unele realizari ale uzinelor IAR Brasov, intre care primul avion de vanatoare monoplan realizat in Romania de colectivul condus de inginerul Elie Carafoli si inginerul francez Virmaux, IAR CV-11. Dintre realizarile IAR Brasov se remarca in mod deosebit avioanele de vanatoare
IAR-80 si de vanatoare-bombardament IAR-81, recunoscute pe plan international.
Revista "Air International" din iulie 1976, in articolul "The Story of the IAR-80" prezinta programul IAR-80 realizat de un colectiv din care faceau parte prof. ing. Ion Grosu, ing. Ion Cosereanu, ing. Gh. Zotta, ing. G. Walner, a carui desfasurare a fost urmatoarea: inceperea proiectarii in octombrie 1937, primele zboruri ale avionului prototip in aprilie 1939, primul avion de serie in primavara 1940, primele 20 de avioane de serie in anul 1940, primele avioane varianta bombardament IAR-81 in toamna 1941, cadenta maxima de un avion pe zi in primavara 1942, intreruperea productiei in ianuarie 1943. |n 1943 se construiau la {coala de Zbor Sanpetru planoare de tip Salamandra, iar din 1945, dupa transformarea IAR in uzina de tractoare, s-a trecut la fabricarea primelor tractoare romanesti IAR-22.
|n anul 1951, la Sanpetru, inginerul Iosif {ilimon realiza primul sau planor de tip IS-2, continuand apoi constructia de planoare cu 11 tipuri ( IS-3, IS-3a, IS-3b,
IS-3c, IS-4, IS-11,IS-7, IS-3f, IS-9), realizate la Uzina de Reparat Material Volant URMV-3 din Brasov, infiintata la 1 iunie 1951.
La inceput la Tractorul Brasov, apoi la URMV-3, inginerul Radu Manicatide conduce un colectiv care a realizat 6 tipuri de avioane (IAR-811, IAR-813, IAR-814, RM-12, IAR-817, MR-2).
La 1 noiembrie 1959, URMV-3 s-a desfiintat, utilajele si activitatile fiind transferate la Bucuresti, Medias si Bacau, colectivele imprastiindu-se in diverse intreprinderi, iar utilajele, personalul si activitatile sectiei de planoare au fost preluate prin stradania inginerului Erast Berentan de "|ntreprinderea Oraseneasca Mixta Sacele". |n lipsa spatiului si a terenului de zbor pentru aceasta sectie de planoare care avea in lucru o comanda de 15 planoare IS-7 cu un efectiv de 60 de persoane, cei doi pasionati planoristi, inginerul Iosif {ilimon si inginerul Erast Berentan, au apelat la comandamentul aeroclubului "Mircea Zorileanu" din Ghimbav. Pilotul inginer Romeo Vladescu i-a sprijinit punand la dispozitie unul din hangare, doua baraci si un pavilion administrativ la Ghimbav, unde s-a instalat sectia de planoare a "Industriei Locale", avand ca director pe inginerul Nicolae Costin. Aici au fost construite planoare de tip IS, s-au reparat avioane si planoare, au fost realizate si experimentate un vehicul cu perna de aer si un monoplanor IS-9A echipat cu motorul de BE-K3 proiectat de domnul inginer Erast Berentan.
Absolvent al {colii Politehnice din Bucuresti, Sectia aeronautica, inginerul Iosif {ilimon si-a inceput activitatea in 1941 la IAR Brasov, devenind in 1944 seful sectiei de montaj la fabrica de celule. De la inceputul activitatii si pana la plecarea dintre noi, in 1981, a realizat impreuna cu colective de ingineri, tehnicieni, maistri si muncitori de la {coala de Zbor Sanpetru, URMV-3, I.I.L. Ghimbav si ICA Brasov 30 de tipuri de motoplanoare si doua tipuri de avioane. Aceste aeronave fac parte din familia IS - marca recunoscuta pe plan mondial, Iosif {ilimon fiind distins in 1968 cu Diploma Internationala "Paul Tissandier" pentru Contributii in Aeronautica Mondiala.
Prin scrisoarea MICM - CIMFA nr. 955662/19.11.68 semnata de directorul general, general maior dr. inginer {tefan Ispas, si directorul economic, colonel Vasile Racovitan, se transmitea |ntreprinderii Aeronautice Ghimbav - Brasov HCM nr. 255/14.11.1968 privind infiintarea la 1 octombrie 1968 a Uzinei ICA Brasov in subordinea Ministerului Industriei Constructiilor de Masini, avand ca obiect de activitate constructii si reparatii aeronautice. Conducerea intreprinderii era formata din inginer Nicolae Costin - director, inginer Iosif {ilimon - inginer sef si economist Mihai Tilinca - contabil sef. Productia a continuat cu fabricarea si repararea de planoare de tip IS, repararea planoarelor Foka si Blanik, fabricarea avionului prototip IS-23, fabricarea de avioane IAR-822, IAR-823 si IAR-824, reparatii de avioane (IAR-817 si IAR-818, ZLIN, Wilga) si subansambluri de structura pentru avioanele tip BN-2, care sunt construite in licenta Britten-Norman la Intreprinderea de Avioane Bucuresti.
In 1970 au fost dezvoltate planoarele IS-29D (monoloc), de constructie complet metalica, iar in 1974 seria IS 28D2 si IS-28B2 (biloc), construindu-se pana in prezent cca 600 de planoare, livrate in Romania si la export (cca 400), in tari ca Austria, Germania, Marea Britanie, Franta, Ungaria, Canada, Japonia, China, India, Argentina, Spania, SUA.
Din 1971 s-a trecut la producerea sub licenta SNIAS - Franta a elicopterelor IAR-316B Alouette, din care au fost construite pana in 1987 o serie de 200 de bucati.
Din 1973 au fost realizate la Brasov avioanele proiectate sub conducerea inginerului Radu Manicatide de colectivul de la institutul IMFCA Bucuresti - IAR-823, avion cu patru locuri, de scoala si antrenament militar si civil, fiind livrate pana in 1980 un numar de 80 de aparate, din 1974 au fost fabricate 20 de avioane agricole IAR-822 de constructie mixta lemn-metal si 15 avioane agricole IAR-826 de constructie metalica.
La 30 iulie 1974 s-a semnat cu firma Aerospatiale-Franta contractul de fabricare sub licenta a elicopterului 330 Puma pentru versiunile H (militar), G (civil) si VIP. Prin introducerea palelor de rotor din materiale compozite si remotorizarea cu motoare mai puternice, TURMO IV C, incepand cu anul 1976 versiunea H devine L.
In perioada 1974 - 1999, IAR Brasov a produs si livrat 163 de elicoptere IAR 330 L Puma, din care 59 la export, prezentand o balanta comerciala externa pozitiva, cu un excedent de aproximativ 44 milioane USD. Castigul cel mai important consta, insa, in experienta de peste 25 de ani acumulata la IAR Brasov in fabricarea, intretinerea si modernizarea a ceea ce reprezinta, in termeni financiari, cel mai eficient elicopter mediu-utilitar european. Elicopterul 330 Puma face parte din cele mai raspandite elicoptere utilitare din clasa 7-10 tone, alaturi de Sikorsky UH-60 si Super-Puma/Cougar. Peste 630 de elicoptere Puma sunt operate cu succes de fortele armate a 30 de tari, anual inregistrandu-se aproximativ 100.000 ore de zbor, cu o siguranta de exploatare remarcabila.
In 1976 s-a trecut la producerea motoplanoarelor biloc côte-à-côte IS-28M2, cu care s-a inregistrat o performanta mondiala deosebita prin zborul a trei motoplanoare de la ICA Brasov la Tocumwal - Australia, pe un traseu de 18.168 km, care a insumat 146 ore de zbor. Unul dintre pilotii australieni care au efectuat zborul de transport, Bill Schoon, a realizat un reportaj publicat in revista "Pilot" din august 1981. Presa internationala a supranumit IS-28M2 "Motoplanorul Maratonist", deoarece deplasarile la expozitii sau livrari in tari ca Danemarca, Norvegia, Elvetia, Franta sau Marea Britanie se realizau in zbor. |n 1977 s-a realizat prototipul motoplanorului biloc tandem IS-28M1, din care a derivat ulterior IAR-34.
(Continuare in nr. viitor)