Evolutia economiei romanesti in viziunea BNR
Data: 1 - 15 august 2012
De doua decenii, in fiecare vara, in conformitate cu legile in vigoare (inspirate din practica membrilor fondatori ai Uniunii Europene), Banca Nationala a Romaniei (BNR) da publicitatii un raport anual privind starea economica si sociala a tarii. Aceste documente, definite prin rigoare stiintifica si viziune strategica, au fost si sunt repere pentru orice persoana interesata sa cunoasca, in profunzime, fara niciun fel de partizanate, unde ne aflam si incotro ne indreptam. Pe acest temei supunem - si noi - atentiei cititorilor cateva dintre pertinentele evaluari ale Bancii Centrale din raportul din acest an, referitoare la evolutia economiei romanesti.
Context si subtext
Inainte de toate, se cere remarcat ca BNR subliniaza ca, intr-un context international dificil, Romania a promovat si promoveaza politicile destinate stabilizarii macroeconomice, avand ca rezultat readucerea inflatiei in intervalul-tinta, restrangerea deficitului bugetar, mentinerea deficitului contului curent la un nivel moderat si asigurarea unui cadru adecvat pentru o crestere economica sustenabila.
In acelasi timp, performanta economiei a fost si este inca influentata de deteriorarea climatului financiar si economic extern, manifestata mai ales la nivelul zonei euro. Dinamica activitatii economice la nivel mondial a fost grevata de sporirea gradului de incertitudine si de tensionarea pietelor financiare, in principal ca urmare a deteriorarii perceptiei mediului de afaceri privind sustenabilitatea finantelor publice in cazul unor state din zona euro, precum si a discutiilor prelungite referitoare la plafonul datoriei publice in SUA. In aceste conditii, ritmul de crestere a PIB mondial a coborat de la 5,3 la suta in 2010 la 3,9 la suta in anul precedent, mai ales pe seama evolutiilor din economiile dezvoltate.
Aceasta evolutie a fost determinata initial de factori conjuncturali (cresterea preturilor materiilor prime si distorsiunile aparute in lantul de aprovizionare in urma cutremurului din Japonia), iar ulterior, de escaladarea crizei datoriilor suverane, indeosebi in statele din flancul sudic al Uniunii Europene. Aceasta a condus la accentuarea dificultatilor de finantare la nivelul sistemului bancar european, ceea ce a determinat intensificarea procesului de dezintermediere bancara si a generat temeri cu privire la riscul unor implicatii negative asupra disponibilitatii creditelor, cu potentiale efecte si asupra tarilor din Europa Centrala si de Est. Totodata, criza datoriilor suverane a impus regandirea cadrului de coordonare a politicilor economice ale statelor membre UE prin intermediul caruia sa se promoveze o crestere economica sanatoasa si sa aiba loc o repozitionare a finantelor publice pe fundamente solide.
In acest context, se precizeaza ca rata anuala a inflatiei din Romania a atins la sfarsitul anului 2011 un nivel minim istoric (3,14 la suta), situandu-se in imediata apropiere a punctului central al tintei de inflatie (3 la suta ±1 punct procentual). Reluarea si consolidarea procesului dezinflationist s-au datorat atat mix-ului prudent de politici macroeconomice, cat si disiparii treptate a influentei unor socuri adverse din partea ofertei, determinate in special de majorarea cotei standard a TVA, care au marcat intervalul iulie 2010 - aprilie 2011.
Aparenta si esenta
Desi ritmul de crestere economica a redevenit pozitiv in anul 2011, PIB s-a mentinut sub nivelul potential, deficitul de cerere agregata exercitand in continuare presiuni dezinflationiste. Vizibilitatea acestei influente la nivelul ritmului de crestere a preturilor de consum a fost, totusi, estompata in prima jumatate a anului de succesiunea unor socuri adverse pe pietele internationale ale materiilor prime (in special piata petrolului si cea a produselor agroalimentare), care s-au suprapus peste un decalaj in crestere intre cererea si oferta interna pe anumite segmente ale pietei agricole; acest dezechilibru pe plan local s-a datorat conditiilor meteorologice nefavorabile din anul anterior, reorientarii consumatorilor catre bunuri inferioare, majorarii exporturilor de cereale in detrimentul livrarilor pe piata interna.
Revenirea dinamicii PIB real in teritoriul pozitiv (2,5 la suta), dupa doi ani de declin, a fost sustinuta, in principal, de industrie, a carei valoare adaugata bruta s-a majorat cu 5 la suta, pe fondul revigorarii ofertei interne (mai ales pe segmentul bunurilor de capital si al bunurilor intermediare) si al extinderii in continuare a ofertei pentru export, desi intr-un ritm mai lent comparativ cu anul 2010. Evolutii favorabile, dar de amplitudine inferioara, au fost observate, de asemenea, in agricultura si constructii, ambele sectoare inregistrand inversari ale dinamicii valorii adaugate brute (+11,2 la suta in primul caz, in principal ca urmare a productiei vegetale de exceptie; +2,7 la suta in cel de-al doilea caz, redresare sustinuta de lucrarile de constructii nerezidentiale si de infrastructura). In ceea ce priveste sectorul serviciilor, contributia acestuia la cresterea economica din perioada analizata a fost neutra.
Din perspectiva cererii, componenta cu aportul cel mai consistent la dinamizarea PIB real a fost formarea bruta de capital fix (1,5 puncte procentuale, ca urmare a avansului cu 6,3 la suta fata de anul 2010), determinante fiind evolutia achizitiilor in vederea retehnologizarii si cea a lucrarilor de reparatii capitale (ritmuri anuale de peste 10 la suta). O ameliorare s-a produs si la nivelul cererii de consum, insa rata de crestere a fost modesta (0,3 la suta), influenta favorabila a majorarii autoconsumului si a achizitiilor de bunuri de pe piata taraneasca, pe fondul unei productii vegetale record, fiind erodata de restrangerea in continuare a volumului cumpararilor de bunuri si servicii din reteaua comerciala.
Deschiderea spre lume
In anul 2011, tranzactiile comerciale ale Romaniei au inregistrat o evolutie similara celei din anul anterior - atat valoarea exporturilor, cat si cea a importurilor de bunuri s-au plasat in continuare pe traiectorii ascendente (cu un ecart pozitiv de ritm), ceea ce a condus la imbunatatirea gradului de deschidere a economiei, pana la 71,5 la suta din PIB. In ceea ce priveste exporturile, pe parcursul celor patru trimestre, dinamica anuala a inregistrat o decelerare, tendinta fiind imprimata in principal de incetinirea ratei de crestere economica la nivelul Uniunii Europene. Avand in vedere dependenta pronuntata a exporturilor de inputuri externe, aceasta evolutie a antrenat reduceri semnificative de ritm si pe partea importurilor de bunuri, o contributie suplimentara in acest sens revenind si redresarii ofertei interne, indeosebi pe segmentele „bunuri intermediare” si „bunuri de capital”.
Pe ansamblul anului 2011, ponderea in PIB a deficitului contului curent a continuat sa se plaseze la un nivel moderat, similar anului precedent (4,4 la suta). Valoarea acestuia s-a deteriorat insa cu 8,6 la suta (pana la 6 miliarde euro), in conditiile in care influenta favorabila exercitata de usoara ingustare a deficitului comercial (fob-fob) a fost contracarata de inrautatirea soldurilor aferente celorlalte balante (servicii, venituri si transferuri curente).
Din perspectiva finantarii deficitului de cont curent, mentinerea pe trend descrescator a investitiilor straine directe (-15,1 la suta) s-a reflectat intr-o noua restrangere a contributiei acestei pozitii - cu circa 8 puncte procentuale fata de anul anterior, pana la 32 la suta. Finantarea externa din imprumuturi si credite a fost modesta pe segmentul „termen mediu si lung“, in timp ce fluxurile nete pe termen scurt si-au majorat semnificativ contributia la acoperirea deficitului contului curent (pana la 22 la suta), indeosebi ca urmare a rambursarii unor credite comerciale acordate de operatori economici interni catre parteneri din strainatate.
Componentele sociale
Anul 2011 a consemnat o redresare lenta a conditiilor pe piata muncii, pe fondul reluarii cresterii economice si al intrarii in vigoare a noului Cod al muncii in luna mai. Astfel, numarul de salariati din economie si-a inversat tendinta descendenta observata in perioada 2009 - 2010, insa ritmul de crestere in cursul anului a fost modest. Extinderea relativa a oportunitatilor de angajare, atenuarea masurilor de restrangere a schemelor de personal in sectorul privat, dar si cresterea somajului pe termen lung (in conditiile in care o parte semnificativa a somerilor pe termen lung renunta la a-si innoi cererile de inregistrare in evidentele ANOFM) au contribuit la diminuarea ratei somajului inregistrat de la 6,9 la suta in decembrie 2010 la 5,1 la suta la finele anului 2011, concomitent cu mentinerea ratei somajului BIM la un nivel de peste 7 la suta. Evolutia somajului BIM reflecta persistenta dificultatilor intampinate de anumite categorii de persoane (de exemplu, tineri fara experienta, lucratori fara calificare) in gasirea unui loc de munca, pe fondul unui ritm moderat al cresterii economice si al unor rigiditati si disfunctionalitati structurale ale pietei muncii (ponderea in continuare semnificativa a ocuparii in agricultura de subzistenta, accentul scazut pus in sistemul de invatamant pe dezvoltarea de aptitudini practice, persistenta dezechilibrelor intre cererea si oferta de forta de munca la nivel regional etc.).
In sectorul privat, castigurile salariale nominale au continuat sa se majoreze intr-un ritm care le-a conservat puterea de cumparare, dinamica anuala a acestora consemnand o accelerare in servicii si constructii si o incetinire in industrie. In schimb, in sectorul bugetar, castigurile salariale nominale s-au plasat la un nivel mediu inferior celui din anul precedent, persistenta efectului masurilor de consolidare fiscala implementate in luna iulie 2010 asupra variatiei anuale a acestora fiind compensata doar partial de majorarea cu 15 la suta aplicata de la inceputul anului 2011; totusi, dinamica acestora in termeni anuali si-a atenuat scaderea cu circa 8 puncte procentuale, reprezentand principalul factor determinant al accelerarii cresterii anuale la nivelul intregii economii (pana la 4,9 la suta, atat pentru castigurile salariale medii brute, cat si pentru cele nete).
Evolutiile salariale din sectorul bugetar, alaturi de contributia semnificativa a agriculturii la dinamica PIB in anul 2011, explica, de altfel, ritmul modest de crestere a costurilor unitare cu forta de munca pe ansamblul economiei (1,7 la suta, comparativ cu 7,9 la suta in anul precedent). In toate celelalte sectoare insa, costurile unitare cu forta de munca au inregistrat rate anuale de crestere peste medie. In plus, in industrie, cresterea anuala a costurilor unitare cu forta de munca s-a plasat la un nivel similar celui din anul 2010 (5,9 la suta); in conditiile confirmarii unei astfel de tendinte, exista riscul acumularii de presiuni inflationiste si al deteriorarii competitivitatii exporturilor autohtone. In acest context, conservarea perspectivelor favorabile ale inflatiei si imbunatatirea competitivitatii exporturilor Romaniei, ca suport al redresarii economice durabile, impun eforturi suplimentare in directia mentinerii unei corelari adecvate a dinamicii productivitatii muncii cu cea a castigurilor salariale.
Procesul integrarii europene
Conform prevederilor Programului de convergenta 2012 - 2015, angajamentul de adoptare a monedei euro in 2015 a fost mentinut si reprezinta o ancora interna importanta pentru asigurarea consecventei in timp a mix-ului de politici macroeconomice si a reformelor structurale, precum si pentru promovarea ajustarilor necesare cresterii rezilientei si flexibilitatii economiei romanesti.
Evaluarea curenta a stadiului procesului de convergenta nominala si reala a Romaniei la zona euro indica necesitatea continuarii eforturilor de redresare economica in paralel cu cele de consolidare fiscala, nivelurile inregistrate la sfarsitul lunii mai 2012 ramanand superioare valorilor de referinta pentru majoritatea criteriilor, in pofida unor progrese vizibile.
Evolutii favorabile au avut loc mai ales in cazul criteriului referitor la inflatie, ecartul pozitiv dintre rata medie anuala a indicelui preturilor de consum si benchmark (criteriu de comparatie - n.r.) diminuandu-se cu 3,3 puncte procentuale comparativ cu decembrie 2010 (pana la 0,4 puncte procentuale in mai 2012), pe fondul dezinflatiei sustinute observate pe plan intern incepand cu mijlocul anului 2011, dar si al majorarii valorii de referinta, ca urmare a presiunilor inflationiste in crestere pe plan european, asociate cresterii cotatiilor internationale ale materiilor prime energetice si non-energetice. Se anticipeaza ca tendinta descendenta a inflatiei medii anuale interne va continua, proiectia BNR indicand stabilizarea acesteia la circa 3 la suta in partea a doua a anului 2012 (de la un nivel de 3,5 la suta in mai).
O reducere a decalajului fata de criteriul nominal corespunzator s-a inregistrat si in cazul ponderii deficitului bugetului general consolidat in PIB: -1,6 puncte procentuale comparativ cu sfarsitul anului 2010, pana la 2,2 puncte procentuale peste plafonul de 3 la suta, insa depasirea in continuare a acestuia reclama intensificarea procesului de consolidare fiscala, inclusiv in contextul angajamentului adoptat de Romania in vederea iesirii la sfarsitul anului 2012 din procedura de deficit excesiv. In ceea ce priveste ponderea in PIB a datoriei publice, nivelul inregistrat la finele anului 2011 (33,3 la suta) a continuat sa se inscrie cu o marja substantiala in limita precizata de criteriul nominal (60 la suta), in pofida mentinerii tendintei ascendente observate incepand cu anul 2007. Cresterea relativ consistenta a raportului datorie publica/PIB in anul 2011, desi mult sub nivelurile inregistrate in cei doi ani anteriori, reflecta persistenta unui deficit primar inca ridicat, dar si o ajustare stoc - flux pozitiva, explicata in mare parte de constituirea unor rezerve de lichiditate la nivelul Trezoreriei Statului.
Leu / euro
Pe parcursul celor doi ani care constituie, conform definitiei criteriului nominal, perioada de evaluare a variatiei cursului de schimb al monedei nationale fata de euro (iunie 2010 - mai 2012), aceasta s-a incadrat in banda standard de fluctuatie de ±15 la suta. Astfel, fata de media lunii mai 2010 - considerata in mod conventional valoare de referinta, in absenta unei paritati centrale - fluctuatiile cursului de schimb s-au situat intre +2,5 la suta si -6,5 la suta. In buna masura, evolutia cotatiilor EUR/RON in cadrul intervalului analizat a fost determinata de modificarile survenite pe plan global la nivelul aversiunii fata de risc, in contextul tensiunilor existente pe pietele internationale ale datoriilor suverane. In intervalul ianuarie-aprilie 2011, leul s-a apreciat gradual, ca urmare a imbunatatirii sentimentului pietelor financiare fata de regiune, a revigorarii treptate a activitatii economice interne si a existentei unui diferential de dobanda pozitiv fata de zona euro. Tendinta s-a inversat ulterior - in conditiile scaderii apetitului pentru risc al investitorilor, ale acutizarii crizei datoriilor suverane, dar si ale deteriorarii perspectivelor privind cresterea economica in Uniunea Europeana si, implicit, in Romania. Pe ansamblul anului 2011, deprecierea monedei nationale fata de euro a fost marginala, situandu-se la 0,7 la suta.
Rata dobanzii pe termen lung a continuat sa se plaseze peste nivelul de referinta impus de criteriile de la Maastricht, insa - pe fondul semnalelor de reluare a cresterii economice in paralel cu imbunatatirea perceptiei riscului privind investitiile in Romania -, ecartul s-a redus de la valoarea maxima de 3,7 puncte procentuale consemnata in anul 2009 la 1,5 puncte procentuale in decembrie 2011. Ulterior, desi ratele dobanzilor pe termen lung si-au continuat tendinta descrescatoare, ecartul s-a majorat la 3,1 puncte procentuale in mai 2012, ca urmare a diminuarii semnificative a nivelului de referinta.
In luna octombrie 2011, Consiliul European a aprobat un pachet de sase propuneri legislative (asa-numitul six pack), care viza cea mai cuprinzatoare reforma a guvernantei economice in Uniunea Europeana si zona euro de la instituirea Uniunii Economice si Monetare. Obiectivele majore ale acestui set de reglementari constau in: (i) intarirea regulilor de disciplina fiscala prevazute in Pactul de stabilitate si crestere si (ii) reducerea dezechilibrelor macroeconomice si promovarea competitivitatii prin actiuni preventive si corective. Pentru indeplinirea celui de-al doilea obiectiv a fost creat un nou mecanism de detectare si corectare a dezechilibrelor excesive (Procedura Dezechilibrelor Excesive - PDE), evaluarea cuprinzatoare realizata in cadrul acestuia reprezentand, incepand cu anul 2012, un element suplimentar avut in vedere de Banca Centrala Europeana in analizarea stadiului de pregatire a statelor membre cu derogare pentru intrarea in zona euro, in Raportul de convergenta.
In cazul Romaniei, analiza tabloului de bord (10 indicatori care reflecta dezechilibrele interne si externe) ce constituie punctul de plecare al evaluarii realizate in cadrul PDE releva, la nivelul anului 2010, depasirea valorilor de referinta in cazul a trei indicatori, si anume: deficitul contului curent, pozitia investitionala neta si costul unitar cu forta de munca. Este demn de mentionat, totusi, faptul ca diferentele au scazut constant in intervalul 2009 - 2011. In comparatie cu celelalte state membre ale UE, Romania se situeaza din acest punct de vedere pe o pozitie intermediara, indeplinind sapte dintre cele zece criterii. Performanta este inferioara celei a Italiei, Frantei si Danemarcei (cate opt criterii indeplinite), similara celei inregistrate de Germania, Belgia, Austria, Olanda si Polonia, dar superioara, de exemplu, celei a Spaniei, Portugaliei si Regatului Unit.
Corelarea politicilor macroeconomice
Intr-un context mondial si european dificil, marcat de persistenta efectelor crizei financiare si economice, Romania a inregistrat in anul 2011 progrese in domeniul stabilizarii macroeconomice, promovand un mix al politicilor economice destinat reluarii pe baze sustenabile a cresterii economice. Un rol important in acest sens l-a avut finalizarea cu succes, in primavara anului 2011, a acordului de imprumut semnat in aprilie 2009 de autoritatile romane cu Uniunea Europeana, Fondul Monetar International si alte institutii financiare internationale, precum si initierea unui nou acord, de tip preventiv, pentru perioada aprilie 2011 - martie 2013.
Urmarirea obiectivului general al politicii monetare in anul 2011, si anume reluarea si consolidarea procesului dezinflationist, a fost corelata cu necesitatea continuarii corectarii ordonate a dezechilibrelor macroeconomice acumulate anterior declansarii crizei financiare si economice. Provocarile majore pentru politica monetara au constat in ancorarea anticipatiilor inflationiste, data fiind pozitionarea prelungita a ratei anuale a inflatiei peste limita superioara a intervalului de variatie asociat tintei, precum si in consolidarea dezinflatiei in concordanta cu obiectivele stabilite pe termen mediu. Pentru orizontul temporal de doi ani, vizat de politica monetara, tintele anuale de inflatie s-au situat in intervalul de 3,0 la suta ±1 punct procentual, atat pentru anul 2011, cat si pentru 2012. Aceste tinte au fost stabilite anterior de BNR impreuna cu guvernul, inclusiv din perspectiva atingerii, conform calendarului prevazut pentru adoptarea euro, a unui nivel al ratei inflatiei compatibil cu criteriul de inflatie stipulat in Tratatul de la Maastricht.
In timp ce politica monetara a avut camp de manifestare contraciclica in 2011, datorita spatiului monetar creat in anii precedenti, dimensiunea dezechilibrelor acumulate in perioada precriza si necesitatea eliminarii deficitului excesiv pana la finele anului 2012 au constrans politica fiscala sa actioneze in continuare de o maniera prociclica. In conditiile mentinerii relativ neschimbate a dimensiunii deficitului de cerere agregata, consolidarea fiscala realizata in anul 2011 a fost aproape in intregime structurala. Potrivit celor mai recente estimari ale Comisiei Europene, efortul de ajustare - excluzand impactul temporar din 2011 al cheltuielilor suplimentare aferente obligatiilor de plata istorice ale statului catre unii salariati din sectorul public (reprezentand 1,1 la suta din PIB) - a fost de circa 2,8 puncte procentuale, deficitul bugetar structural reducandu-se de la 6,1 la suta din PIB in 2010 la 3,3 la suta din PIB in 2011.
In anul 2011, masurile de ajustare a cuantumului veniturilor au vizat castigurile salariale, in timp ce prevederile referitoare la punctul de pensie si la beneficiile de asistenta sociala (indemnizatia de somaj, alocatia de stat pentru copii, indemnizatia pentru cresterea copilului etc.) au ramas nemodificate. Astfel, cu incepere de la 1 ianuarie 2011, salariul minim brut pe tara a fost majorat de la 600 lei (nivel aferent anilor 2009 si 2010) la 670 lei, iar castigurile salariale din sectorul bugetar au crescut cu 15 la suta (pentru a compensa partial reducerea de 25 la suta aplicata din luna iulie 2010), fiind eliminate insa primele de vacanta si cel de-al treisprezecelea salariu. In plus, la finele anului 2010 a intrat in vigoare Legea cadru nr. 284 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, care prevede criterii de armonizare etapizata (prin legi speciale anuale) a salariilor in sistemul bugetar, stabileste coeficienti de ierarhizare in limita raportului 1:15 dintre salariul minim si cel maxim si reduce ponderea primelor si stimulentelor in totalul castigului salarial in favoarea salariului de baza.
Alaturi de continuarea consolidarii fiscale si imbunatatirea guvernantei, implementarea reformelor structurale, ca premisa a atingerii unei pozitii fiscale sustenabile pe termen mediu si a stimularii potentialului de crestere economica, a reprezentat un domeniu esential al programului de asistenta financiara incheiat de autoritatile romane cu UE si FMI (cu care au fost convenite in 2011 acorduri de tip preventiv), precum si cu Banca Mondiala. In aceste conditii, pe parcursul anului 2011 au fost consemnate o serie de progrese in aceasta directie, printre realizarile notabile inscriindu-se intrarea in vigoare a noului Cod al muncii si adoptarea Legii asistentei sociale, cu rol in rationalizarea asistentei sociale si imbunatatirea eficientei protectiei sociale.
*
* *
Intrucat cea mai buna informare este cea „de la sursa“, redactia Univers ingineresc n-a operat modificari in textul oficial al BNR (am prezentat doar cateva precizari). Evident, termenii de stricta specialitate au fost redati aidoma, chiar daca nu sunt familiari nespecialistilor. In pofida unor astfel de dificultati de perceptie, dincolo de unele detalii terminologice, se desprinde cat se poate de clar ideea centrala potrivit careia economia Romaniei se afla inca in criza, iar eforturile indreptate spre ameliorarea situatiei nu au dat inca roadele dorite atat sub influenta dezechilibrelor interne, cat si a influentelor externe, in conditiile globalizarii. Esential, insa, este sa se actioneze, iar cunoasterea viziunii BNR reprezinta - incontestabil - un punct forte in efortul individual, national si comunitar pentru iesirea, in timp cat mai scurt, din criza, cu costuri sociale cat mai mici.