Prof. dr. C. A. DISSESCU (1899 - 1992)
Data: 15-31 august 2003
Eminent si reprezentativ succesor al celor ce au pus bazele meteorologiei romanesti - Stefan Hepites si Enric Otetelesanu - profesorul dr. Constantin A. Dissescu s-a nascut la 8 decembrie 1899 in Bucuresti.
A urmat cursurile Liceului "Sf. Sava" si sectia reala a Liceului "Gh. Lazar", iar apoi Facultatea de Stiinte Fizico-Chimice din cadrul Universitatii din Bucuresti, luandu-si licenta atat in chimie, cat si in fizica, in anul 1921. Incadrat inca din 1920 in Institutul Meteorologic Central, este trimis in anii 1926-27 in Franta pentru specializare in domeniul electricitatii atmosferice si meteorologiei sinoptice. Acolo urmeaza cursurile corespunzatoare de la Facultatea de Stiinte din Sorbona si executa lucrarile practice la observatoarele Parc Saint-Maur, Trappes si Val-Joyeux.
In 1932 isi ia titlul de "doctor in stiintele fizice" cu teza privind "Repartitia si variatia nebulozitatii in Romania", sustinuta in fata unei comisii prezidata de acad. prof. dr. E. Baradau, la Facultatea de Stiinte a Universitatii din Cernauti.
In decursul celor 40 de ani de activitate stiintifica in cadrul Institutului de Meteorologie si Hidrologie a condus pana in anul 1960, cand s-a pensionat pentru limita de varsta, Sectia de climatologie, realizand perfectionarea modului de inregistrare si prelucrare a datelor primare, extinzand reteaua de statii si amplificand registrul de observatii in interesul dezvoltarii cercetarilor agrometeorologice. A contribuit de asemenea la editarea intregii serii de instructiuni meteo, elaborandu-le pe acelea referitoare la statiile climatologice si a efectuat intre anii 1930 - 1935 primele observatii din tara noastra asupra conductivitatii electrice a aerului si asupra numarului de ioni din atmosfera, formand si cadrele necesare observatiilor ulterioare. Totodata, a organizat reteaua observatiilor bioclimatice si a initiat primele observatii microclimatice in zonele de interes balnear si turistic.
O importanta contributie a avut prin elaborarea metodologiei pentru calculul si prezentarea datelor climatologice din volumul al II-lea al lucrarii "Clima Romaniei" si la redactarea capitolelor corespunzatoare din aceasta opera de mare interes stiintific si economic.
In 1944 a fost ales membru corespondent al Sectiei de Stiinte Naturale a Academiei de Agricultura, iar din decembrie 1948 a fost numit conferentiar de fizica si climatologie agricola la Facultatea de Agrotehnica a Institutului Agronomic "N. Balcescu" din Bucuresti, pentru ca trei ani mai tarziu sa fie titularizat pentru aceeasi disciplina si la aceeasi facultate. Aceasta functie a detinut-o pana in aprilie 1970, cand a fost trecut pe pozitia de profesor consultant, din care a fost eliberat la cerere in februarie 1972, dupa 24 de ani de activitate in invatamantul superior tehnic si pregatirea a tot atatea promotii de ingineri agronomi in domeniul fizicii si meteorologiei.
In intervalul mentionat, in care nu se includ si cursurile de meteorologie tinute inainte de 1940 la scolile de ofiteri de aviatie de la Tecuci, Cotroceni si Ghencea, precum si la Sectia militara de artilerie din cadrul Scolii Politehnice din Bucuresti (1931 - 32), a predat cursul de fizica si meteorologie, adaptat profilului corespunzator, la diferite facultati ale Institutului Agronomic, cursul de fizica medicala la Facultatea de Medicina Veterinara (1960 - 62) si cursul de specializare a medicilor balneologi (1947 - 49).
Reprezentant al tarii noastre in Comisia Tehnica de Climatologie din O.M.M. intre anii 1958 -60, a fost si membru al Comitetului National de Geodezie si Geofizica de pe langa Academia Romana intre anii 1929 - 50, unde a avut sarcina de secretar al Sectiei de geofizica, fiind colaborator apropiat al prof. dr. Sabba Stefanescu. Membru al Societatii Medicale de Balneologie si Climatologie, al Societatii de Fizica si al Societatii de Geografie, a facut parte din Comitetul de conducere al Sectiei de Astronomie si Meteorologie din SRSC de la infiintare pana in 1960, ca si din Comitetul de conducere al filialei SRSC din Bucuresti.
Autor al capitolului "Climatologie" din Manualul inginerului agronom aparut in doua editii, prof. C. A. Dissescu a mai publicat fie in Buletinul Meteo lunar, fie in Analele Academiei Romane, in Lucrarile Stiintifice ale IANB ori sub alte forme, peste 40 de studii, cercetari si monografii de un deosebit interes pentru domeniul climatologiei din tara noastra. Separat, a editat "Cursul de fizica si climatologie agricola" in colaborare cu alti specialisti (1961), precum si lucrarea "Oceanul aerian" (1972), pentru a nu mai aminti zecile de recenzii publicate in periodicele de profil, cele aproape 200 de articole de popularizare aparute in perioada 1922 - 1960 in diferite reviste de larga circulatie - precum "Ziarul stiintelor si al calatoriilor", in a carui redactie a si lucrat - sau conferintele tinute in sali publice, la radio sau TV.
Apreciat pentru capacitatea sa profesionala, a fost cooptat in repetate randuri in comisiile pentru acordarea titlului de doctor in domeniul meteorologiei, precum si in comisiile de examinare a pregatirii doctoranzilor.
Dupa decesul in 1973 a distinsei sale colaboratoare si sotii si dupa o indelungata si trista senectute, s-a stins din viata la 11 octombrie 1992.