O noua viziune asupra ingineriei
Data: 16 - 31 august 2012
Convorbire cu prof. univ. dr. ing. Ioan Dumitrache, membru corespondent
al Academiei Romane
Elena Solunca Moise: Sunteti presedintele Coalitiei Romane pentru Educatie Inginereasca (CREDING) a carei Conferinta nationala, a doua, a avut ca tema de dezbatere „O noua viziune asupra ingineriei“. De ce e nevoie de aceasta noua abordare?
Ioan Dumitrache: Sa spunem, de la bun inceput ca inginerii sunt cei care contribuie major la dezvoltarea civilizatiei, incat o societate fara ingineri nu poate exista. Daca vorbim despre aceasta noua viziune, avem in minte capacitatea inginerului de a intelege lumea, asa cum este ea, intr-o continua schimbare. Mai ales e vorba de a face fata unor provocari majore si nu pot sa nu mentionez cateva - utilizarea eficienta a energiei solare, controlul circuitului azotului si al bioxidului de carbon in natura, modelarea mintii si a creierului uman, folosirea eficienta a medicamentelor si orientarea lor spre maximizarea efectului. Toate acestea sunt legate de provocarile majore ca incalzirea globala, diminuarea continua a resurselor de energie, a necesarului de apa potabila si hrana pentru populatie, fenomenul imbatranirii populatiei, cu toate consecintele lui.
E.S.M.: Care este raspunsul industriei noastre, atata cata este, la aceste provocari?
I.D.: Problema pe care o avem este ca nu exista o industrie proprie, bazata pe conceptiile noastre, pe tehnologiile si metodele noastre. De aceea, noi promovam ideea ca Romania sa aiba o industrie proprie, sa fie reindustrializata. Suntem interesati sa lansam sectoare economice care sa se bazeze si pe conceptele, brevetele si inovatiile facute de romani si sa avem o industrie proprie, folosind, fireste, si relatiile de colaborare cu alte tari. In cadrul Conferintei s-au discutat aspecte legate de industrie, educatie si cercetare. Trebuie subliniat ca fara o cercetare avansata, fara programe coerente de dezvoltare a anumitor sectoare, pentru care exista resurse si interes la nivel national, nu avem sanse sa fim competitivi. Din acest punct de vedere, Conferinta si-a propus sa traga un semnal de alarma la toate nivelurile, astfel ca, in perspectiva urmatorilor 5 - 10 - 20 de ani, inginerii pregatiti in sistemul nostru de invatamant superior sa nu fie doar competitivi pe piata fortei de munca, ci sa fie capabili sa dezvolte o industrie proprie, astfel incat Romania sa se numere printre tarile care produc bunuri materiale pentru intreaga omenire.
E.S.M.: Provocarile de care ati vorbit, schimbarile cu ritmul lor deosebit de alert au dus la modificarea programelor educative si, cum ati spus, au aparut noi paradigme. Cum ar trebui gandit si desfasurat invatamantul ingineresc?
I.D.: Ar trebui gandit in stransa legatura cu stiinta, cu tehnologia, cu practica. Noi trebuie sa formam inginerul avand la baza concepte fundamentale. Nu putem vorbi de un inginer care sa fie creativ fara sa aiba o pregatire fundamentala si ar trebui sa asiguram cunostinte de fizica, matematica, chimie, biologie, informatica pe baza carora ar putea sa conceapa noi produse, noi metodologii si tehnologii. In acelasi timp, nu putem rupe inginerul de partea aplicativa, astfel incat sa transpuna acele concepte in tehnologii fezabile care sa fie eficiente pentru anumite zone ale industriei. Prin insasi misiunea pe care o are, inginerul ar trebui sa aiba o consistenta pregatire practica, fara de care nu se pot gasi solutii optime, fara de care nu putem fi inovativi, nu putem crea acele produse cu elemente de noutate, care sa le confere acest atribut. De aceea spuneam ca atunci cand vorbim despre pregatirea viitorului inginer trebuie sa o plasam in contextul unei noi economii. Ne gandim la dezvoltarea unei economii bazata pe cunoastere, pe creativitate, pe inovare; o economie „verde“, mai inteligenta, o economie sustenabila, care sa ia in calcul si aspectele de coeziune sociala. Asta ne duce cu gandul la o dezvoltare durabila, pentru care inginerul sa fie pregatit de la bun inceput cu acele cunostinte fundamentale care sa-i dea credibilitate. Este necesar, indeosebi, ca inginerul sa aiba acele cunostinte stiintifice care sa-i permita sa dezvolte noul, sa creeze produse cu un pronuntat caracter inovativ, sa fie capabil sa le aplice, sa gaseasca nisele in care produsele concepute sa poata fi utilizate intr-o economie bazata pe cunoastere.
E.S.M.: Asta implica educatia permanenta, inginerul fiind student toata viata.
I.D.: Este absolut necesar ca inginerul sa-si actualizeze cunostintele, pentru ca stiinta si tehnologia evolueaza rapid, cunostintele se perimeaza. De altfel, la Conferinta am propus definirea unor grade si a unui sistem de pregatire continua. Ar trebui sa existe o legislatie, cum exista in unele tari, astfel incat fiecare inginer sa fie testat, dupa un anumit timp, astfel incat sa poata face fata noilor provocari ale stiintei si tehnologiei.
E.S.M.: Una dintre noile paradigme, care intra si in preocuparile Dvs., este cea numita Cyber - Physical - Systems. In ce consta?
I.D.: Una dintre preocuparile majore la nivel global este aceea de a valorifica eficient progresele deosebite din domeniul stiintei si tehnologiei informatiei, al comunicatiilor si al conducerii. Este un program care a fost lansat in SUA in anul 2009, iar in Germania in 2010. De fapt, este vorba despre o integrare a calculatoarelor, comunicatiilor si proceselor fizice conduse. Este o evolutie fireasca de la paradigma C4, elaborata prin anii 2004 - 2005, insemnand Calculatoare, Comunicatii, Control si Cunoastere. Noua paradigma inseamna ca toate elementele fizice sa fie dotate cu elemente de tip cyber, de procesare de informatii, de cunostinte, facand posibila comunicarea intre obiecte, identificarea obiectelor astfel incat sa se realizeze sisteme mari interconectate de obiecte care sunt dotate cu capacitati de procesare si de comunicare a informatiilor.
E.S.M.: Cum stiu ca ati fost si initiatorul acestei Asociatii, cred ca sunteti optimist. Pe ce va bazati?
I.D.: Sunt foarte optimist. Ma bazez pe capacitatea acestui popor, a multor profesori si, indeosebi, a multor ingineri care au probat reale capacitati. La Conferinta au participat asemenea ingineri care ne-au impresionat prin capacitatea de sinteza legata de necesitatea regandirii intregului sistem formativ si a sistemului de dezvoltare a tarii. Se pune problema dezvoltarii bazate pe strategii coerente la nivel national.
E.S.M.: Despre necesitatea acestei strategii cred ca nu se indoieste nimeni. Dar, de ce aceasta strategie ramane mereu la nivelul dezideratului?
I.D.: Nu avem vizionari si nu am identificat inca destui oameni dedicati acestei tari pentru a putea lansa un program global de dezvoltare. Se incearca, dar nu se finalizeaza si, in momentul de fata, nu putem vorbi despre o strategie coerenta de dezvoltare a Romaniei pe termen lung.
E.S.N.: Si optimismul dvs.?
I.D.: Incerc, am incercat si acesta este si motivul pentru care am creat aceasta Coalitie. Vreau sa atrag un numar suficient de mare de oameni care sa puna umarul la realizarea unei strategii cel putin in domeniul formarii resurselor umane. E nevoie de asemenea strategie. In inginerie, o asemenea educatie trebuie sa inceapa de timpuriu, sunt convins ca nu orice copil sau tanar are aptitudini pentru a deveni inginer si sa-i pregatim inca din liceu pentru aceasta profesie, care este foarte pretentioasa. E grea, e dificila, necesita cunostinte fundamentale, dar si practice, orientate spre realizarea unor produse. Pe de alta parte, este si o meserie frumoasa, prin satisfactia pe care o ofera atunci cand realizezi un produs pe baza ideilor tale - ai conceput ceva, ai proiectat, ai realizat si vezi ca functioneaza. E cea mai mare bucurie pentru un inginer. Dar nu oricine poate face asa ceva.
E.S.M.: Cum inceputul a fost facut si speram sa fie de bun augur, ce urmeaza?
I.D.: In legatura cu acest nou concept Cyber - Physical - Systems, am dori sa avem si la noi in tara un asemenea program si, din acest motiv, Academia Romana, prin Sectia de Stiinta si Tehnologia Informatiei, impreuna cu Societatea Romana de Automatica Tehnica a initiat primul workshop international in acest domeniu de varf. Prin intregul program, care-si propune sa implice personalitati marcante din tara si de peste hotare, punem in discutie o problematica vasta, complexa, prezentand lucrari in tema. Avem in vedere ca, prin acest efort stiintific, sa formulam concluzii legate de modul cum poate fi elaborat si lansat un asemenea demers si, mai ales, cum am putea coagula resursele ca Romania sa fie printre tarile care initiaza un astfel de program.
E.S.M.: Credeti ca Romania poate dezvolta un asemenea program?
I.D.: Da. Romania are resurse umane, are cunoasterea necesara pentru a lansa programe de mare anvergura. Cred ca, odata lansat, am putea chiar intra intr-o retea pentru sustinerea, la nivel european, a unui program Cyber - Physical - Systems.