Destine paralele cu pasiuni ingineresti
Data: 16-31 august 2018
Vocația inginerească se poate remarca din fragedă pruncie, mai ales prin spiritul analitic abordat de fiecare persoană, în raport cu sistemele tehnice întâlnite. Din această perspectivă, este de remarcat că 1921 este anul nașterii a doi români care aveau să devină personalități de seamă, definite şi prin pasiunea lor excepțională pentru tehnică. La 23 mai, la Turda, în casa preotului profesor Aureliu Nanu, s-a născut Pionierul tehnologiilor neconvenționale în România, Aurel Nanu, căruia, datorită legăturii datei nașterii cu Ziua Regelui, i s-a mai adăugat și prenumele de Carol. În toamna aceluiași an, la 25 octombrie, în Casa Regală românească s-a născut prințul Mihai, care avea să devină Regele Mihai I al României.
Deși pentru fiecare dintre cei doi, conjuncturile familiale anunțau cariere mult diferite de inginerie, pasiunea pentru tehnică a fost definitorie pe întreg parcursul vieții fiecăruia.
Mihai, Marele Voievod de Alba Iulia, încă de la 10 ani (20 iulie 1931) a fost înscris la Școala Tehnică a Aero. Din anii copilăriei și ai adolescenței, a rămas în memoria multor locuitori ardeleni (din preajma Săvârșinului - județul Arad), precum și din tot Regatul, un prinț mândru și ambițios, mereu la volanul vreunui automobil sau în atelier, pasionat de întreținerea acestora. Aurel Carol Nanu, încă din copilărie, a fost atras mai mult de tehnică. După absolvirea, în 1939, a liceului, la Sibiu, urmează, în paralel, cursurile superioare la Școala Politehnică din Timișoara și la Facultatea de Matematică. În 1944, devine inginer, absolvind Facultatea de Electromecanică.
Timișoara a însemnat un loc aparte, comun pentru cei doi, chiar dacă nu s-au întâlnit vreodată. La 2 iulie 1936, Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia, a efectuat prima vizită la Timișoara, însoțindu-și tatăl, Regele Carol al II-lea. Ca Rege încoronat, Majestatea Sa Mihai I a venit prima dată la Timișoara la 16 septembrie 1941, când, împreună cu Regina Mamă Elena, a vizitat spitalele de stat, de Cruce Roșie și cel militar. La 6 septembrie 1942, Regele Mihai, însoțit de Anton Mocsony, vizitează Muzeul Banatului. Timișoara, oraș mult îndrăgit de Rege, îi este recunoscătoare pentru întemeierea aici a unor instituții fundamentale de cult, învățământ și cultură: Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, Opera Română, Universitatea de Medicină și Farmacie, Biblioteca Centrală Universitară, Universitatea (de Vest) Timișoara, Filar-monica de Stat Banatul, Facultatea de Agronomie (devenită ulterior Universitatea de Științe Agricole a Banatului Regele Mihai I al României).
În 1947, Aurel Carol Nanu și-a început cariera universitară ca asistent la Catedra de Bazele Electrotehnicii ale Politehnicii timișorene. La finalul aceluiaşi an, Regele Mihai, după abdicarea forțată, își începe, în exil, o altă viață. Existența sa și a numeroasei sale familii trebuia să o asigure pe baza propriilor cunoștințe și aptitudini tehnice, lucrând o mare parte a timpului în aviație. Pasiunea Regelui Mihai pentru tehnică poate fi rezumată și în cifre: s-a îngrijit, în mod special, de 38 de automobile, care au parcurs, în total, două milioane de kilometri.
Aurel Carol Nanu, devenit, în 1966, profesor universitar, iar în 1972 obținând și titlul de doctor docent în științe tehnice, s-a dedicat total activității didactice și științifice, ocupând și funcții administrative și manageriale de mare importanță pentru Școala Politehnică timișoreană.
În seara zilei de 18 decembrie 1989, când deja izbucnise revoluția anticomunistă de la Timișoara, în cadrul emisiunii Actualitatea românească de la Radio Europa Liberă, Majestatea Sa Regele Mihai transmitea un mesaj special pentru timișoreni, cu un conținut de exact 100 de cuvinte de iubire, speranță și credință: „Sunt cu gândul și cu sufletul alături de voi. Sunt, ca și voi, îngrijorat când aflu cruzimea cu care reacționează cei de la Putere atunci când cereți doar drepturile cele mai elementare. Și, totuși, totodată am și aveți mari speranțe fiindcă luați cuvântul, manifestând. Fiindcă nu vă mai temeți. Fiindcă prin însăși sălbăticia represiunii înțelegeți și înțelegem cu toții că le e frică de voi celor de la Putere. Manifestați pașnic, cu lozinci care să le spună care vă sunt năzuințele! Armele nu pot zdrobi sufletele, nu pot nimici idealurile. Nu îi provocați, fiți pașnici, dar demni! Cu Dumnezeu înainte!".
Deși ajunși amândoi la vârsta de 68 de ani, 1989, anul Revoluției anticomuniste, a însemnat, pentru fiecare dintre cei doi învingători, un an de nou început alături de întreaga societate românească, dar și un an de deschidere pentru o reconsiderare valorică, de recunoaștere a contribuțiilor proprii, organizându-se manifestări speciale dedicate în parte fiecăruia, de instituții publice românești, atât din mediul academic, cât și dintre cele administrative, sociale și culturale.
Profesorului dr. ing. dr. doc. ș.t. Aurel Carol Nanu, pentru întreaga carieră (în care a înregistrat, ca autor, 8 invenții, 48 de prototipuri de noi mașini realizate, 65 de noi tehnologii aplicate, a publicat ca unic autor sau în colaborare peste 200 de lucrări științifice și 16 cărți de specialitate, iar în calitate de conducător de doctorat a îndrumat în mod direct 72 de actuali doctori-ingineri), i s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa a patru mari universități din România: Universitatea Lucian Blaga din Sibiu (1995), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (1997), Universitatea din Craiova (1998), Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași (2007), precum și din partea Universității Tibiscus din Timișoara (2006), unde, de la înființare, a îndeplinit funcția de rector, în perioada 1994 - 1999. De asemenea, Aurel Nanu a devenit și Profesor Emerit al Universității Politehnica Timișoara și Membru de Onoare al Academiei de Științe Tehnice din România.
Pentru contribuția adusă la dezvoltarea mediului academic timișorean, Regelui Mihai i-au fost acordate titlul de Doctor Honoris Causa de Universitatea de Medicină și Farmacie (2006), Universitatea de Vest (2009), Universitatea Politehnica (2010), iar Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului și-a adăugat la nume „Regele Mihai I al României" (în temeiul H.G. nr. 493/17.07.2013).
Sub același semn al aprecierii excepționale, celor doi mari români li s-a acordat titlul de Cetățean de Onoare de Consiliul Municipal Timișoara: Regelui Mihai la 21 mai 2009, iar profesorului Aurel Carol Nanu la 24 mai 2015.
2017 a fost un an de tristă amintire, fiind anul trecerii în eternitate a celor doi, profesorul Aurel Nanu la 4 octombrie, iar Regele Mihai la 5 decembrie.
Dumnezeu să-i odihnească în pace!
*
Prin imaginea demnă a Regelui Mihai I al României, în mintea românilor care sărbătoresc anul acesta România la 100 de ani, valorile Regalității sunt mereu reluate în considerare, iar istoria neamului devine alt-fel înțeleasă.
Prin imaginea demnă rămasă a profesorului emerit dr. ing. dr. doc. ș.t. DHC Aurel Carol Nanu, se încoronează valorile ingineriei românești, cu o deschidere mereu către inovare, către tehnologiile neconvenționale, de avangardă. A inițiat și dezvoltat domeniul tehnologiilor neconvenționale în România, din 1974 conducând Centrul de Cercetări în Tehnologii Neconvenționale, iar din 1985, în calitate de președinte al Comisiei de Cercetări în Tehnologii Neconvenționale, Filiala Timișoara, sub egida Academiei RSR, iar din 1993, președinte al Asociației Române pentru Tehnologii Neconvenționale. Din această perspectivă, a și coordonat realizarea a 13 volume din Tratatul de tehnologii neconvenționale.
În semn de aleasă prețuire, Asociația Română de Tehnologii Neconvenționale, sub egida Academiei pentru Științe Tehnice în parteneriat cu Universitatea Politehnica Timișoara și Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, organizează, în perioada 4 - 6 octombrie 2018, la Timișoara, a XIX-a ediție a Conferinței Internaționale de Tehnologii Neconvenționale ICNcT 2018. (detalii: http://www.artn.ro/conference2018/). Întâlnirea se dorește a fi un moment de etalare a noutăților și perspectivelor din domeniul cercetării științifice în domeniul tehnologiilor neconvenționale, dar și un moment de omagiere a personalităților care s-au dedicat cu respect și corectitudine științei și tehnicii.