85 de ani de la infiintarea AGIR
Data: 1-15 septembrie 2003
Cu toate ca marcam un moment aniversar din viata Asociatiei noastre, nu ne-am propus sa facem aici o trecere in revista a istoricului AGIR. Acesta a fost prezentat pe larg in lucrarea "Repere ale ingineriei romanesti", aparuta in anul 2000 la Editura AGIR. Am vrut doar sa subliniem inca o data actualitatea idealurilor ce au stat la baza constituirii AGIR, justetea si perenitatea obiectivelor pe care si le-a propus inca de la infiintare.
Imprejurarile create dupa Marele razboi pentru intregirea neamului si conditiile grele ce au urmat, i-au facut pe ingineri sa simta nevoia de a strange mai mult randurile, pregatindu-se pentru marea opera de refacere economica a tarii.
Asociatia Generala a Inginerilor din Romania (AGIR) s-a constituit la 12 august 1918, la putina vreme dupa Pacea de la Bucuresti, cand activitatea economica, in general, si cea tehnico-economica, in special, nu erau deloc incurajate.
Sedinta de constituire a asociatiei s-a incheiat cu alegerea celor 9 membri ai Consiliului de administratie, in persoana inginerilor Gheorghe Bals, Constantin Busila, Tiberiu Ieremia, Alexandru Perieteanu, Ion Tzintzu, Mihail Florescu, Serban Ghica, Alexandru Barbacioru, Mihail Manoilescu.
La 20 august, Comitetul de administratie, in prima sa sedinta, a ales In unanimitate ca presedinte al AGIR pe Gheorghe Bals, ca vicepresedinti pe Constantin Busila si Tiberiu Ieremia, casier pe Ion Tzintzu si secretari pe Serban Ghica, Mihail Florescu, Mihail Manoilescu, acesta din urma fiind rugat sa indeplineasca, in mod onorific, si functia de secretar general.
Pornind de la ideea ca asociatia sa se poata afirma in concordanta cu demnitatea corpului pe care il reprezinta, prin Decretul lege nr.3800 din 21 decembrie 1918, publicat in Monitorul Oficial la 30 decembrie 1918, asociatia este recunoscuta “persoana morala si juridica”. Un sprijin deosebit pentru obtinerea acestui decret regal a fost primit din partea lui Anghel Saligny.
In primul an al existentei sale, asociatia a extins legaturile cu Uniunea Tehnicienilor Romani din Transilvania (cu sediul la Sibiu) si cu Asociatia Inginerilor si Arhitectilor Academiei Romane din Bucovina si Basarabia in scopul de a uni lumea tehnica din Romania Mare.
Referindu-se la obiectivele asociatiei, iata ce scria la 30 septembrie 1918 Constantin Busila, vicepresedinte al AGIR la acea data: “Conducatorii tarii, ce se perindeaza in capul afacerilor statului vor trebui sa tie seama de studiile specialistilor, sa nu mai lucreze, in numele tarii, dupa alte consideratiuni decat ale interesului general, si sa se bazeze pe studii serioase, care sa evite greseli, cum asa de multe se gasesc in trecut”, si, mai departe: “Opera viitorului sa nu mai iasa din colaborarea necompetentilor, si sa nu mai fie asezata pe interesele individuale, si dupa intamplare; pentru aceasta organizarile profesionale sa se impuna, pentru a fi consultate si tinute in seama, in cadrul specialitatii si activitatii lor. De aceea si noi inginerii, in solidarizarea ce facem in noua AGIR, urmarim in primul rand colaborarea tehnica in opera de refacere economica si sociala a tarii. Concursul ce asociatia il va da statului prin studiile ce ar face, sau prin avizele ce i s-ar cere, va contribui la o mai buna asezare a institutiilor ce sunt bazate pe tehnica”.
Asociatia nu-si propunea sa urmareasca in principal probleme cu caracter stiintific, ele urmand sa ramana in continuare in preocuparile “Societatii Politehnice” sau ale altor societati stiintifice. Isi propunea ca impreuna cu acestea sa stranga inginerii si sa contribuie la progresul stiintei si tehnicii ingineresti, nefiind in contradictie sau opozitie cu scopurile altor societati cu care dorea sa colaboreze.
In decembrie 1989, in contextul transformarilor post-revolutionare, a fost initiata reconstituirea Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania.
Prin activitatea sa de pana acum, AGIR a demonstrat nu numai capacitatea de a se organiza intr-o forma de activitate autonoma, ci s-a reafirmat si ca o forta activa, unanim recunoscuta, a societatii civile.
Potentialul de a-si infaptui functiile asumate s-a datorat faptului ca asociatia noastra, in conditiile In care tara are atata nevoie de ingineri, se caracterizeaza prin putere morala, nu cuprinde grupuri de interese divergente si nu foloseste metode nedemocratice.
Politica noastra privind cresterea numarului membrilor asociatiei se va face tinand seama de ceea ce spunea prof.ing. Ion Ionescu despre membrii Societatii Politehnice: “o societate nu este, insa, mare si puternica numai prin numarul membrilor ei, ci si prin valoarea acelora care o compun, prin rolul pe care l-au jucat cat mai multi dintre dansii in dezvoltarea si prosperitatea tarii, prin progresele pe care le-au dat stiintei pure sau aplicate in ramura in care se indeletnicesc, prin lucrarile pe care le-au proiectat sau executat si prin renumele pe care il dau tarii in lumea intreaga”. Noi nu-i dorim in randul asociatiei decat pe cei care doresc si sunt dispusi sa se identifice cu idealurile ei.
In mare masura ne preocupa cresterea demnitatii noastre si prin cunoasterea trecutului, dar nu vorbind fara substanta despre romanism. Am comemorat importante evenimente si personalitati din istoria ingineriei romanesti.
Sustinand reconectarea cu istoria stiintei si tehnicii romanesti, stim ce face istoria cu noi si invatam ce sa facem noi pentru istorie.
In conditiile in care Academia Romana poate asigura doar un cadru limitat de afirmare a oamenilor de valoare din domeniul stiintelor tehnice, AGIR a initiat infiintarea “Academiei de Stiinte Tehnice din Romania” care functioneaza deja de 5 ani. Aceasta institutie de consacrare isi propune, in principal, incurajarea si indrumarea creatiei stiintifice, prin formarea si intretinerea mediului prielnic care sa dezvolte talente pe care le asteapta in randurile sale. Atragerea, formarea si consacrarea elitelor constituie principalele deziderate atat ale Academiei, cat si ale Asociatiei. Cultivam elitele, pentru ca o societate fara elite nu se poate afirma.
Reteaua de cunoastere oferita de Internet este intens folosita, pe masura ce dezvoltarea si distributia cunostintelor au devenit o activitate generatoare de putere. Avem o pagina Web a AGIR, prin care ne prezentam si ne facem cunoscuta activitatea in lume. In ceea ce priveste Internet, am si realizat o retea proprie cu filialele din tara.
Acum, dupa 13 ani, putem spune ca am realizat ce ne-am propus si chiar mai mult, in toate domeniile pe care le-am avut in vedere.
Continuand traditia inaintasilor, AGIR nu este o asociatie de parada, fara utilitate, de vanitati satisfacute, dominata de ambitii si intrigi. Portile sale sunt intotdeauna inchise intereselor meschine, se deschid numai la sunetul inaltei tinute morale.
Prin publicatiile noastre am incercat, si poate am si reusit, sa facem cunoscute problemele si framantarile noastre legate de profesia de inginer In Romania de azi, pe care o dorim mai bogata, mai frumoasa, cu oameni care sa se bucure de viata.
Suntem, insa, profund nemultumiti de aroganta cu care suntem tratati de cei ce conduc tara. N-am reusit sa promovam Legea profesiei de inginer, n-am reusit nici recunoasterea ca asociatie de utilitate publica, iar in ultimul timp Apelul adresat de catre AGIR impreuna cu Academia Romana - Sectia de Stiinte tehnice, Academia de Stiinte Tehnice din Romania, Universitatea "Politehnica" Bucuresti, Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" Bucuresti, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti si Institutul Carpati Proiect SA Bucuresti pentru realizarea Parcului National al Stiintei si Tehnicii a fost tratat cu indiferenta de cei carora ne-am adresat.
Regretam ca inca nu se intelege ca noi vrem sa participam la schimbarea in bine a tarii. Trebuie sa se inteleaga ca situatia economica grea a tarii nu poate fi redreasta fara implicarea totala a corpului ingineresc, asa cum si-au propus inaintasii nostri, intr-o situatie similara, acum 85 de ani.