REZERVATIILE FORESTIERE, COMPONENTE ALE PATRIMONIULUI NATIONAL SI EUROPEAN
Data: 1-15 septembrie 2003
Interesul din ce in ce mai mare pentru protejarea mediului inconjurator si cu deosebire a siturilor naturale inca neafectate de interventiile umane a determinat organismele internationale de mare prestigiu, precum Comitetul "Omul si Biosfera" (MAB) din cadrul UNESCO, Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii (UICN), Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator (PNUE), Fondul Mondial pentru Protectia Naturii (WWF) s.a. sa recomande statelor care dispun de asemenea situri sa ia masurile de rigoare pentru conservarea si protejarea lor. Fara a mai relua istoria preocuparilor din tara noastra pentru constituirea unor arii protejate de mare valoare nationala si europeana, daca nu chiar universala, constituire pentru care au militat la timpul lor prof. P. Antonescu (1908), V. Golescu (1912), Al. Borza (1941) s.a., trebuie aratat ca inca din ianuarie 1990, MAPMI a emis un ordin prin care erau recunoscute 13 parcuri nationale, in suprafata de 397.400 ha (6,3% din fondul forestier), date in grija ocoalelor silvice in raza carora se gaseau. Doi ani mai tarziu, tara noastra adera la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (Legea 13/1993), iar prin Legea 58/1994 ratifica si Conventia din 1992 de la Rio de Janeiro, privind conservarea biodiversitatii.
O masura deosebit de oportuna, desi adoptata cu oarecare intarziere in raport cu presiunea si furia retrocedarii padurilor fostilor proprietari, a fost exceptarea de la aceasta actuine - prin Legea nr. 1 din 11 ianuarie 2000, art.24, al. 2 - a unei serii de terenuri forestiere precum : (1) acelea pe care se afla sau sunt in curs de realizare constructii sau amenajari silvice, drumuri forestiere ori alte amenajari sau instalatii; (2) terenurile pe care sunt instalate culturi forestiere experimentale de lunga durata, aflate sub observatia ICAS; (3) rezervatiile forestiere de seminte, de importanta deosebita; (4) rezervatiile stiintifice, padurile-monumente ale naturii si alte arii strict protejate, constituite si declarate astfel potrivit legii; (5) padurile cu rol de protectie deosebita antierozionala si hidrologica, dar si (6) terenurile defrisate total sau partial dupa 1 ianuarie 1990. |n mod firesc, alineatul 3 din acelasi articol stipuleaza ca "pentru cazurile prevazute in art. 2 punerea in posesie se va face pe alte terenuri, situate in apropierea vechilor amplasamente. |n plus, pentru a inlesni aplicarea punctului (e) din al. 2 al articolului 24, Guvernul Romaniei a luat la 4 martie a.c. hotararea nr. 230 - publicata in M.O. nr. 190 din 26 martie 2003 - privind "delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora".
Luata in temeiul art. 107 din Constitutie si articolelor 13, 17 si 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 101/2001, hotararea vizeaza urmatoarele rezervatii si parcuri:
a) Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, care detine un triplu statut de nivel international: calitatea de "rezervatie a biosferei" atribuita de Comitetul UNESCO - MAB, "zona de importanta internationala" desemnata de Secretariatul Conventiei Ramsar si "sit al patrimoniului natural universal" recunoscut de UNESCO - avand 580.000 ha;
b) Parcul National Retezat, desemnat ca Rezervatie a Biosferei de Comitetul UNESCO-MAB, avand 38.047 ha;
c) Parcul National M. Rodnei, desemnat ca Rezervatie a Biosferei de Comitetul UNESCO-MAB, avand 46.399 ha;
d) Parcul National Domogled-Valea Cernei, avand 60.100 ha;
e) Parcul National Cheile Nerei-Beusnita, avand 37.100 ha;
f) Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas, avand 6575 ha;
g) Parcul National Ceahlau, avand 8.396 ha;
h) Parcul National Calimani, avand 24.041 ha;
i) Parcul National Cozia, avand 17.100 ha;
j) Parcul National Piatra Craiului, avand 14.800 ha;
k) Parcul National Semenic-Cheile Carasului, avand 36.665 ha;
l) Parcul National M. Macinului, avand 11.321 ha;
m) Parcul Natural Portile de Fier, avand 115.656 ha;
n) Parcul Natural M. Apuseni, avand 75.784 ha;
o) Parcul Natural M. Bucegi, avand 32.663 ha;
p) Parcul Natural Gradistea Muncelului-Ciclovina, avand 10.000 ha;
r) Parcul Natural Balta Mica a Brailei, desemnat ca Zona Umeda de importanta internationala de Secretariatul Conventiei Samsar, avand 17.529 ha;
s) Parcul Natural Vanatori-Neamt, avand 30.818 ha.
Desi fiecare dintre rezervatiile si parcurile de mai sus merita cel putin o scurta caracterizare, pe care spatiul nu ne-o permite, este meritul Bancii Mondiale si al Fundatiei Internationale de Management (FIMAN) de a finanta in cadrul campaniei de constientizare publica a conservarii biodiversitatii, intocmirea unui catalog al acestora cu descrierea limitelor si a principalelor particularitati de ordin geografic, floristic, faunistic, istoric si turistic.
Hotararea guvernamentala mentionata cuprinde de asemenea prevederile si masurile necesare pentru constituirea administratiilor ce se vor ocupa de buna gospodarire a rezervatiilor biosferei si parcurilor atribuite.
Cum se vor aplica aceste prevederi si masuri si care vor fi rezultatele implantarii lor, ramane insa de vazut in perioada ce urmeaza.