NOUA ECONOMIE SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICATIILOR Evolutia extrem de rapida a tehnologiei informatiei si comunicatiilor (Urmare din nr. trecut)
Data: 1-15 septembrie 2004
Procedeele, metodele si tehnicile care stau la baza utilizarii TIC continua sa se dezvolte si sa se diversifice an de an si se estimeaza ca ritmul de crestere exponentiala va continua sa se mentina cel putin si in urmatorii 20 de ani, determinand noi caracteristici specifice mediului social in care vom trai.
- Planeta cablata. (wired planet). In ultimul deceniu al secolului al XX-lea am fost martorii unei imbunatatiri spectaculoase a comunicarii. In anul 1992 se naste World Wide Web, reteaua mondiala de comunicare Internet, pe calculatoare personale, deschisa marelui public, care poate facilita, pe de o parte, legatura, in timp real, intre persoane aflate la zeci de mii de kilometri distanta, pe de alta parte, permite accesul oricui la ultimele informatii de orice natura. Dezvoltarea programului Mosaic, in anul 1993, a determinat recunoasterea faptului ca viitorul retelelor de calculatoare nu va fi al oamenilor de stiinta, ci al omului de rand care doreste sa obtina informatie pe canale multimedia.
Oricine si orice poate fi conectat la Internet, ceea ce a si inceput, de fapt. Suntem obisnuiti sa gandim ca fiecare dintre noi are un calculator personal si ca in anul 2000 aproximativ 200 de milioane de oameni aveau acces la Internet. Se preconizeaza ca in anul 2002 vor fi conectati la Internet circa 450-480 milioane de oameni, ceea ce va reprezenta numai circa 9% din populatia lumii. Procentajul de numai 9% nu inseamna populatia “intregii lumi” si trebuie facut inca foarte multe pentru a elimina posibilitatea adancirii decalajului existent intre cei care au acces si cei care nu au acces la Internet.
Zona 1995 1998 2000 2004(prev.)
America de Nord 85 270 475 725
Europa de Vest 20 55 150 500
Europa de Est * * 25 100
Dinamica numarului utilizatorilor Internet la 1000 locuitori este sugerata de tabelul alaturat. Tabelul arata decalajele mari intre regiuni (nu sunt incluse date Africa neagra si Asia) si demonstreaza necesitatea reducerii acestor decalaje, intr-o perioada mai mult sau mai putin acceptabila.
In “Raportul PNUD privind dezvoltarea umana in anul 2001” se arata ca separarea tehnologica nu trebuie sa urmeze separatia existenta intre tarile bogate si cele sarace. In realitate mai mult de 96% din calculatoarele conectate la Internet provin din tarile bogate in care traieste numai 15% din populatia globului. Modul in care venitul pe cap de locuitor se reflecta in accesul la realizarile tehnologice rezulta si din aceea ca in anul 2001, 60% din populatia SUA. dispunea de o modalitate de acces la Internet, in timp ce in India mai putin de 0,5% din populatie dispunea de o posibilitate de a se conecta la reteaua mondiala de calculatoare.
Un PC modern este prea complicat pentru a putea fi conectat de oricine de pe glob. In consecinta si calculatorul va trebui sa urmeze evolutia desfacerii pe care a cunoscut-o motorul electric, va trebui sa fie integrat in alte dispozitive, aparate, masini. In catalogul din 1990 se oferea spre vanzare un motor electric care putea fi conectat la tot felul de unelte pentru diverse aplicatii. Dar, foarte rapid, singura cale reala de a vinde dispozitive era de a-i integra un motor electric, aspect care nu te obliga sa intelegi cum erau cuplate impreuna motorul electric cu dispozitivul respectiv. Calculatorul personal va deveni ceva care se imparte in mai multe lucruri mici, fapt care incepe sa se intample deja. Dispozitivele, cum sunt telefoanele digitale, au deja inglobate calculatoare reale. In curand oamenii vor incepe sa comunice cu ajutorul acestora, nu cu alte aparate.
In prezent, exista posibilitatea de a se cumpara soft care permite sa se dicteze unui calculator. Tu vorbesti, calculatorul dactilografiaza, dar nu intelege nimic. In laboratoare exista tehnologii care permit ca un calculator sa inteleaga contextul a ceea ce comunica oamenii. Se numeste intelegerea ”limbajului natural”. Daca dialogul se limiteaza la un anumit domeniu, calculatorul va intelege contextul conversatiei si va fi capabil sa raspunda. Unele elemente ale acestei tehnologii au intrat in productie inca de cativa ani. Nu este science fiction, intelegerea limbajului natural a devenit o realitate. Daca oricine si orice se pot conecta la un calculator, se intelege ca acesta nu mai poate ramane la nivelul actual de dezvoltare. “ Eu vorbesc, el dactilografiaza” trebuie sa devina “eu vorbesc, el dactilografiaza si ma intelege”. Mergand mai departe, obiecte considerate ca fiind lipsite de inteligenta - si pe care oamenii le studiaza prin analogie – vor fi conectate, de asemenea, la lumea numerica. Masini de spalat sau unele automobilele sunt conectate, deja, la Internet.
In curand, in cel putin doi ani, microprocesorul multiplu din automobil va fi conectat la o retea locala care va dispune de un set de calculatoare puternice. si in prezent capacitatea microprocesorului dintr-un Ford modern este mai mare decat cea a primului modul lunar. In curand reteaua locala a masinii va fi conectata la Internet.
Tehnologia informatiei si a comunicatiilor a inceput sa fie incorporata in mediul ambiant si in obiectele de folosire curenta, iar folosirea ei este atat de “prietenoasa” in raport cu omul, incat acesta poate sa nu mai realizeze ca o foloseste. Un conducator auto la volanul masinii va putea dialoga si solicita informatii privind starea drumului si evolutia vremii, primind imediat raspunsul. El va actiona astfel fara a mai realiza ca in felul acesta utilizeaza sisteme de recunoastere si sinteza ale vocii, un sistem mobil de comunicatii conectat prin Internet, un sistem de pozitionare global etc.
Cea mai importanta problema pe care companiile de automobile o au in prezent este gasirea celei mai adecvate modalitati de a mentine legatura cu clientii. Daca o masina este conectata la Internet, compania va sti unde se afla clientul, unde se afla masina, dupa ce termenul de garantie a expirat, si-l poate ajuta in continuare pe cel a carui masina este conectata. Mentinerea legaturii cu clientul va spori, fara indoiala, si vanzarile.
Sa consideram cazul unei masini automate de desfacere produse. In Japonia toate masinile de desfacere produse sunt interconectate in retele. Se poate ca o asemenea masina sa cheme service-ul cand nu mai raspunde corect la comenzi sau sa anunte centrul de comanda cand nu mai are marfa in stocul minim. Este o zi fierbinte si numarul de sticle de racoritoare a scazut sub limita minima. Ce se va intampla? Va fi oare crescut instantaneu pretul unitar? Cu cat?
Aparitia INTERNETULUI, a carui dezvoltare se face cu o ratie logaritmica, a facut sa se nasca un nou univers: - CYBERSPA}IUL - care poate fi accesat, cu unele limitari, oricand si de catre oricine care poseda un calculator conectat la o retea. Astfel cyberspatiul se intinde de la simplul PC, eventual dotat si cu o camera digitala de luat imagini, pana la uriasele calculatoare ale sistemelor nationale: bancar, de aparare, energetic, transport auto, naval sau aerian etc. Aceste enorme surse de informatie, care ar putea fi accesate de la orice calculator personal interconectat la sistem, pun la dispozitia celor interesati un volum de informatii atat de variat si de mare, incat modul practic de utilizare a informatiei accesate nu poate fi nici macar aproximat si, cu atat mai putin, evaluat.
In aceste conditii cand o atare bogatie enorma poate fi utilizata, in mod potential, de orice participant la sistem, este de inteles ca in afara utilizatorilor obisnuiti, atat amatorii de incursiuni efractionale sau criminale, dar mai ales serviciile secrete de spionaj, duc o lupta continua, 24 din 24 de ore, pentru a prelua informatiile de utilitate publica si mai ales pentru a penetra codurile si parolele de acces secretizat la bancile secrete de date ale gigantilor economici sau militari.
Un razboi tacut, dar mai real decat orice alte interventii militare se poarta astazi intre protagonistii cyberspatiului. O atare stare a condus la formarea de noi profesiuni, legate implicit de utilitatile puse la dispozitie de cyberspatiu. Exista cautatori de informatii securizate si spargatori de coduri, exista “creatori” care initiaza programe de “virusi” pe care le implanteaza in sistemele accesate, dar exista si detectivi cyberspatiali care urmaresc depistarea intrusilor si protejarea sistemelor, precum si specialisti in crearea de programe de secretizare a informatiei.
Din perspectiva utilizatorilor de sisteme informatice folosite in comertul electronic si in generarea de coduri pentru identificarea produselor si serviciilor, factorii care pot avea impact asupra accesibilitatii unui sistem sunt: siguranta in functionare, credibilitatea si confidentialitatea, usurinta exploatarii, timpul de raspuns. Bazele de date destinate comertului electronic si generarii de coduri trebuie sa fie expandabile, ceea ce inseamna ca acestea trebuie sa poata fi dezvoltate pentru a accepta cat mai multi utilizatori, fara a afecta timpul de raspuns. Expandabilitatea bazelor de date este o problema importanta deoarece se asteapta ca numarul utilizatorilor unei baze de date a unui magazin online sa creasca continuu.
Securitatea unei baze de date este, de asemenea, o problema importanta deoarece, de exemplu, daca un spargator de coduri poate patrunde in sistemul informatic care asigura gestiunea unui magazin online se pot transfera valori fara nici un control sau ca depistarea epuizarii unor produse si controlul disponibilitatii produselor la raft sa devina imposibile. In plus, daca un “creator” ar implanta “virusi” in sistemele accesate, fie in sectiunea programului de inscriptionare, fie in cea de citire si identificare, ar putea transforma sistemul informatic al unui magazin online intr-un nou turn Babel sau ar putea face ca sistemul sa nu mai ofere comerciantilor posibilitatea unui acces in timp real la informatiile despre produse si locatia acestora.
Frecventa radio este utilizata in prezent pentru identificarea cardurilor de securitate si in literatura de specialitate se apreciaza ca in urmatorii 10-15 ani acest relativ nou mod de identificare va inlocui actualele coduri de bare.
Aceasta potentiala inlocuire ridica problema unei posibile subminari a vietii private a cumparatorilor. Daca nu ar fi dezactivat sistemul de identificare inainte ca beneficiarul sa paraseasca magazinul comercial, o simpla cutie de conserve sau un prospect de servicii oferite ar putea indica exact locul unde se afla potentialul beneficiar sau ar putea sa serveasca la stabilirea tipului de servicii sau de produse folosite preferential de o anumita familie sau o anumita persoana, magazinele preferate pentru aprovizionare etc.
Omul este elementul comparabil in raport cu care se pot elabora schemele cele mai uzitate de judecata prin analogie. Fiinta umana poate fi conectata la orice retea de comunicare, inclusiv la Internet. O persoana fizica, care participa la o dezbatere locala, foloseste un mod personal de comunicare, inteligibil pentru interlocutori. Este vorba de o aura pe care o persoana o poarta in jurul capului prin intermediul careia poate sa comunice cu alte persoane cu aure similare, schimband informatii prin intermediul unor curenti slabi care circula intre cele doua persoane in contact. Un schimb de informatii util se poate realiza si printr-o simpla strangere de mana sau printr-un schimb de priviri. Prin comunicarea nonverbala informatiile circula de la o persoana la alta, uneori in cantitate mai mare decat prin comunicarea verbala. Sa ne imaginam ce instrument util s-ar putea realiza daca s-ar reusi sa se organizeze teleconferinte, dezbateri politice, in cadrul carora s-ar realiza atat transmisii verbale cat si nonverbale prin intermediul Internetului. Astfel de tehnologii se experimenteaza, deja, in laboratoare.
- “Cunostintele devin noua valuta”. In prezent, o companie sigura, in plina dezvoltare, ruleaza cel putin 1,3 milioane pagini pe Internet si Intranet. In total exista peste 300 milioane de site-uri pe WWW si numarul lor creste zilnic cu circa 80.000. Cum se poate tine evidenta lor? Cum se poate dispune de una sau doua chei pentru a se gasi ceea ce se cauta? Este ca si cand ai primi un milion de scrisori in fiecare noapte si stii ca la doua sau trei dintre ele trebuie sa raspunzi neaparat. Acest lucru se intampla deoarece stocarea numerica a informatiei este foarte ieftina. Este usor si ieftin sa depozitezi datele undeva unde oamenii pot avea acces la ele.
Cunostintele si nu datele sau informatiile vor deveni valuta secolului curent. In trecut companiile concurau pe baza unor active ca pamanturile si cladirile. In viitor companiile vor concura pe baza de cunostinte, de informatii. Adesea informatia asupra continutului este mai valoroasa decat continutul in sine. In cadrul unei companii farmaceutice, de exemplu, informatia genetica care sta la baza descoperirii medicamentelor este mai valoroasa decat orice activ posedat.
Vreme indelungata memoria culturala a omenirii putea fi cuprinsa cu mintea omului: circa saptesprezece secole teoriile elaborate in antichitate in domeniul stiintelor naturii au ramas necontestate, dar astazi, volumul de cunostinte acumulate depaseste cu mult capacitatea de inmagazinare a unui om. Matematicianul nu mai intelege munca colegului sau, in timp ce o data la 10 ani, manualele de predare a stiintelor naturale trebuie complet rescrise.
In societatea actuala, in continua perfectionare, nu se mai poate obtine o slujba fara instruire, iar fara cunoastere nu mai exista nici o sansa in competitia globala. In SUA, unii pedagogi sustin deja ca elevilor nu trebuie sa li se transmita cunostinte ca atare, ci numai metode cu ajutorul carora acestia sa poata sa-si insuseasca, la nevoie, cunostintele necesare, intr-un volum cat mai mare si intr-un timp cat mai scurt. In tarile dezvoltate din punct de vedere industrial exista deja meseria de “manager in domeniul cunoasterii”, care consta in capacitatea de a extrage cu ajutorul calculatorului informatiile esentiale in ansamblul de cunostinte si a le interconecta pentru a stabili solutia optima care corespunde scopului urmarit. In prezent nu “cunoasterea inseamna putere”, ci abilitatea de a interconecta cu ajutorul calculatorului o infinitate de informatii adecvate pentru a dezvolta noi cunostinte care sa aiba o finalitate intr-un proiect.
Tehnologiile-cheie ale viitorului sunt acelea care urmeaza sa extraga informatiile valoroase dintr-o masa de date. Aceste tehnologii ca “data mining” sau “clustering” sunt bazate pe algoritmi matematici care identifica anumite directii de evolutie, precum si trasaturi comune ce caracterizeaza un masiv de date. Astfel de tehnologii se aplica in prezent pentru a intelege mecanismele mutatiilor care provoaca cancerul. Se presupune ca in urmatorii 5 ani o serie de tehnologii genetice vor conduce la mari descoperiri ce vor schimba fundamental modul actual de tratare a bolilor. Acelasi tip de tehnologie permite construirea unor molecule tridimensionale pentru conceperea de noi medicamente. Se concep molecule si se testeaza pe calculator fara a mai fi necesare testari pe cobai sau pe oameni.