Gheorghe BALS (1868 – 1934) Inginer constructor, cercetator al istoriei artelor, primul presedinte al AGIR – 1918
Data: 1-15 septembrie 2008
S-a nascut la Adjud, judetul Vrancea, la 24 aprilie 1868. Studiile le-a facut în Elvetia. Dupa ce a sustinut examenul de bacalaureat la Laussanne, a urmat cursurile la Politehnica din Zurich, obtinand diploma de inginer.
Tanarul inginer, reîntors în tara, a fost angajat în anul 1891 la Serviciul verificari poduri CFR si a colaborat la constructia podului de la Cernavoda, avandu-l ca sef pe celebrul Anghel Saligny. Transferat la lucrarile care se executau la portul Constanta, a lucrat sub conducerea inginerului Gh. Duca.
Din 1908 pana în 1911 a fost angajat al Ministerului de Interne, la Directia Sanitara, unde s-a ocupat cu constructia de policlinici si spitale.
Dupa ce s-a retras definitiv din serviciul statului, a organizat o serie de societati particulare industriale, comerciale, forestiere si prima societate de loterie.
O deosebita pasiune a manifestat pentru cercetarea constructiilor medievale din Romania si în special a celor din Moldova. A fost primul cercetator care a studiat sistematic monumentele vechi. Studiile lui sunt complete, incluzand tehnica constructiilor, istoria monumentelor, epigrafia si iconografia, devenind de referinta.
Cercetand vechile opere de arta, a cautat sa descopere influenta scolilor din diferite regiuni europene asupra artei romanesti. Bals a demonstrat ca, în afara de influenta bizantina, care este cea mai importanta, arta veche romaneasca, în special în constructia de biserici, a fost influentata de arta mesterilor armeni si sarbi.
În domeniul istoriei artei romanesti, s-a remarcat printr-o serie de studii, cum ar fi: Biserica de la Filipestii de Padure (1908); Histoire de l’art roumain ancien (1922); Bisericile lui Stefan cel Mare (1926); Influences armeniennes et georgiennes sur l’architecture roumaine (1931); Les monuments byzantins de Roumaine (1932) s.a.
Lucrarile lui publicate se bazeaza atat pe documente de arhiva, cat si pe deplasari la monumentele din Polonia, Ungaria, Serbia, Bulgaria si Rusia.
La primul Congres de Arta Bizantina, care a avut loc la Bucuresti, în 1924, din initiativa profesorului Nicolae Iorga, a tinut o interesanta comunicare, intitulata Asupra boltilor moldovenesti, în care arata, cu argumente foarte clare, influenta arhitecturii armene, în special în constructiile de cult din Moldova si Muntenia.
Ca urmare a studiilor întreprinse, a fost cooptat în Comisia Monumentelor Istorice, unde a avut o contributie deosebita, atat la conservarea lor, prin pregatirea de inginer, cat si la cunoasterea acestora.
Spiritul lui organizatoric s-a manifestat si în alte domenii. El a organizat Crucea Rosie Romana în timpul Primului Razboi Mondial, devenind la început unul dintre conducatorii acestei institutii umanitare, afiliata la organizatia internationala de la Geneva, ca, mai tarziu, sa fie presedinte pe viata.
Ca presedinte al Societatii pentru Profilaxia Tuberculozei, a organizat sanatorii în tara, care rivalizau cu institutiile similare din strainatate.
La Societatea Politehnica a devenit membru în anul 1892, iar în 1920 a fost ales membru în Comitet si reales pana la sfarsitul vietii sale. La Societate a depus o activitate sustinuta si a participat la redactarea Regulamentului Societatii.
La sedinta de constituire a AGIR din 12 august 1918, la Iasi, care a avut loc dupa încheierea Pacii de la Bucuresti, au fost alesi noua membri ai Consiliului de Administratie, ingineri remarcabili: Gheorghe Bals, Constantin Busila, Tiberiu Ieremia, Alexandru Perieteanu, Ion Tzintzu, Mihail Florescu, Serban Ghica, Alexandru Barbacioru, Mihail Manoilescu. La 20 august 1918, Consiliul de Administratie, în prima sedinta, l-a ales ca presedinte pe Gheorghe Bals, functie pe care a avut-o mult timp. În aceasta calitate a pus bazele temeinice ale asociatiei.
A fost ales membru titular al Academiei Romane, la 4 iunie 1923, în Sectia de istorie, ca unic reprezentant al istoriei artelor.
A încetat din viata neasteptat, la 23 septembrie 1934, în urma unei septicemii.