ROMANIA ARE (INCA) O STRATEGIE
Data: 1-15 septembrie 2008
Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila, realizata de Guvernul Romaniei impreuna cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, prevede obiectivele pe care Romania ar trebui sa le atinga pana in anul 2030, defalcat pe trei perioade: pana in anul 2013, pana in anul 2020 si pana in anul 2030. Documentul a fost pus in dezbatere publica pana la 1 septembrie 2008, dupa care guvernul urmeaza sa si-l insuseasca si sa-l prezinte Parlamentului, care va trebui sa-l voteze.
Pilonii acestei strategii ii reprezinta „provocarile cruciale“ care stau in fata modernizarii Romaniei dupa model european. Printre acesti piloni, un loc important il ocupa transporturile. Cu toate ca Romania se chinuie de multi ani sa realizeze autostrazi care sa o lege de restul Europei, Strategia Nationala propune ca tot ceea ce nu s-a reusit in 18 ani sa se construiasca in urmatorii cinci ani. Pana in anul 2013, Romania ar trebui sa modernizeze si sa dezvolte principalele „axe prioritare de transporturi transeuropene“ si sa dezvolte o infrastructura nationala completa.
Strategia recomanda in paralel si reducerea ponderii sectoarelor economice care lucreaza cu mari cantitati de materiale transportate, cum ar fi activitatile extractive de minereuri, astfel incat sa se reduca ponderea transporturilor rutiere.
In domeniul energiei, este recomandata extinderea folosirii energiei nucleare, care ar trebui sa se dubleze in anul 2008, „cu perspectiva construirii altor doua unitati in 7 – 9 ani“.
Desi este un document-cadru, Strategia Nationala stabileste cateva masuri concrete, cum ar fi restructurarea Ministerului Economiei si Finantelor si crearea unui Minister al Energiei si Resurselor.
De asemenea, se mai propune elaborarea unor bugete nationale multianuale pe sapte ani, dupa modelul folosit in Uniunea Europeana, care sa asigure o finantare continua pentru realizarea obiectivelor mentionate in document.
Autorilor Strategiei le-au scapat din vedere problema resurselor umane precum si caracteristicile care ar trebui sa se dezvolte pe piata muncii.
Se poate aprecia ca ar trebui sa se insiste mai mult asupra transportului pe calea ferata, care ar putea aduce avantaje importante Romaniei.
Indraznesc sa sper ca inginerii din Romania vor veni cu numeroase propuneri concrete, in timp util, pentru ca Strategia Romaniei sa devina un document de maxima eficienta, atat pentru romani, cat si pentru Romania.