Ceremonie de ridicare a drapelului Romaniei la CERN
Data: 1-15 septembrie 2016 2016
La 5 septembrie a.c., a avut loc, la Geneva, în prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis, ceremonia de ridicare a drapelului României la sediul Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), marcând astfel, în mod solemn, aderarea țării noastre la cea mai prestigioasă organizaţie de cercetare din lume. Reamintim că, la 17 iulie 2016, România a devenit cel de-al 22-lea stat membru cu drepturi depline al CERN. Organizaţia este, printre altele, cunoscută ca locul în care s-a creat web-ul (în anul 1989), precum şi locul unde se află un accelerator de particule de mari dimensiuni (Large Hadron Collider), în care se urmăreşte recrearea condiţiilor existente imediat după Big Bang.
Klaus Iohannis: Aderarea României la CERN, o recunoaștere a excelenței românești în domeniu
Cu acest prilej, președintele României a susţinut, alături de directorul general al CERN, Fabiola Gianotti, şi de președintele Consiliului CERN, Sijbrand De Jong, o alocuţiune în faţa celor prezenţi la eveniment, a avut o întâlnire cu cercetători români care lucrează la CERN sau colaborează la proiectele organizaţiei şi a vizitat principalele facilități ale acesteia (tunelul Large Hadron Collider - acceleratorul de particule de mari dimensiuni - şi proiectul ATLAS - A Toroidal LHC ApparatuS).
Cu prilejul alocuțiunii sale, președintele Klaus Iohannis a evidenţiat însemnătatea deosebită a aderării României pentru mediul științific și de cercetare din România, care reprezintă o recunoaștere a excelenței românești în domeniu și a contribuției ţării noastre la realizarea unor proiecte și experimente cu o valoare științifică deosebită. În acest context, şeful statului a evocat meritele cercetătorilor, inginerilor şi tehnicienilor români care au participat, în ultimii 20 de ani, la activitățile CERN și care, prin activitatea lor valoroasă, au consolidat imaginea țării noastre peste hotare. În prezent, peste 170 de fizicieni şi ingineri români de la cinci universităţi şi trei institute de cercetare din România lucrează în cadrul a 9 proiecte ale CERN.
La întâlnirea cu cercetătorii români, care au prezentat proiectele în derulare în care sunt implicați, președintele Klaus Iohannis i-a încurajat pe aceştia să fructifice oportunitățile care se deschid odată cu aderarea României la CERN, implicaţiile aderării fiind semnificative nu numai pentru comunitatea științifică și de cercetare, ci şi pentru posibilităţile de cooperare economică create pentru industria românească. Președintele României a subliniat că este mândru pentru realizările cercetătorilor români care colaborează cu CERN, i-a felicitat și a exprimat aprecieri deosebite pentru rezultatele activității lor, îndemnându-i, totodată, să continue importanta muncă pe care o desfășoară.
Noi oportunități în domeniul educației de specialitate
„Datorită noii calităţi a României de stat membru, companiile, institutele de cercetare şi antreprenorii români vor avea la dispoziţie amplul portofoliu de competenţe tehnologice şi ştiinţifice al CERN, rezultat a peste 50 de ani de activitate. Cercetătorii români vor avea astfel posibilitatea de a beneficia, în condiţii de gratuitate, de tehnologiile aflate sub proprietatea intelectuală a CERN. Companiile românești vor avea dreptul să participe la licitațiile organizate de CERN privind furnizarea de echipamente și servicii industriale", se precizează într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. Președintele Iohannis a subliniat, de asemenea, că prin aderarea la CERN se deschid şi noi oportunități în domeniul educației de specialitate, prin acces la programe de pregătire profesională, programe doctorale și de master. Crearea de astfel de șanse pentru tineri este, prin urmare, foarte importantă.
Cu ocazia vizitei, preşedintele Klaus Iohannis a dorit să transmită şi un mesaj de încurajare tinerei generații pentru a accede la structuri de elită în domenii ale cercetării de vârf. De aceea, din delegaţia oficială au făcut parte și doi olimpici la fizică, Mădălina Ravar și Cristian Duțescu, studenți la Facultatea de Fizică a Universităţii din București.
Vizita s-a înscris, totodată, în prima fază a proiectului național „România Educată", iniţiat şi promovat de Președintele României, care își propune să antreneze întreaga societate în construirea unei viziuni pe termen lung privind sistemul național de educație și cercetare, viziune care să sprijine identificarea opțiunilor strategice ale României şi transformarea lor în obiective de ţară. De altfel, în concepția Președintelui României, astfel cum a fost exprimată cu prilejul vizitei, cercetarea și inovarea fac parte integrantă din proiectul „România Educată".