Importante momente aniversare tehnico-economice in 2016 (X)
Data: 1-15 septembrie 2016 2016
Avem prilejul - şi în numărul de faţă - să readucem în atenţia cititorilor date şi fapte semnificative privind realizările ştiinţei şi tehnicii româneşti şi nu numai, înscrise prin aniversări „rotunde" în cronica lui 2016.
95 de ani de la:
♦ Începerea construirii la Dayton (SUA), de către inginerul George de Bothezat (inventator american de origine română), a unui elicopter cu patru rotoare portante, fiecare cu câte şase pale, antrenate de un motor Gnôme-Rhône de 170 CP. Elicopterul, care putea transporta două persoane, a fost experimentat cu succes la 18 decembrie 1922 şi la 19 ianuarie 1923. Calculele privind traiectul Pământ - Lună - Pământ, efectuate de Bothezat după o metodă proprie, au fost consultate la pregătirea programului american Apollo de cercetare a spaţiului cosmic;
♦ Apariţia primului volum al lucrării Introducere în chimia fizicală, a chimistului Petre Bogdan, lucrare care reprezintă primul curs de specialitate în limba română şi include patru volume: Teoria cinetică (1921), Termodinamica (1924), Electrochimia (1929) şi Radioactivitatea şi structura materiei (1929).
90 de ani de la:
♦ Înfiinţarea, la Pietroasele (jud. Buzău), a primei plantaţii viticole experimentale, urmată, după 1939, de cele de la pepinierele Cotnari (jud. Iaşi) şi Murfatlar (jud. Constanţa), de la şcolile de viticultură din Miniş (jud. Arad), Valea Călugărească (jud. Prahova) şi Diosig (jud. Bihor), de la staţiunea Odobeşti (jud. Vrancea) etc.;
♦ Emiterea - de către inginerul Nicolae Vasilescu Karpen (care, începând din 1920, efectuase cercetări asupra fenomenelor electrochimice) - ipotezei existenţei electronilor liberi în lichide, elaborând teoria electronică a acestora. Ipoteza electronilor liberi a fost reluată abia în 1963 de cercetători francezi, pentru explicarea proceselor electrochimice de oxidoreducere în electroliţi;
♦ Înfiinţarea, ca proprietate a statului, a Societăţii Carbonifere Lonea, pentru exploatarea minelor de cărbuni din Valea Jiului;
♦ Construirea, la Întreprinderea Industria Aeronautică Română (IAR) din Braşov (înfiinţată în 1925), a primului hangar pentru avioane cu o secţiune parabolică de circa 60 m deschidere. Lucrarea, îndrăzneaţă pentru acel timp, avea arce stabilizate prin contravântuiri la ambele capete;
♦ Apariţia Catalogului sistematic al revistelor Bibliotecii Universitare din Cluj, întocmit pe baza unui sistem propriu de culegere, clasificare, prelucrare şi acumulare a datelor bibliografice ale lucrărilor, documentelor şi fotografiilor.
85 de ani de la:
♦ Apariţia, la Bucureşti, a Cursului de mecanică raţională al lui Andrei G. Ioachimescu, unul dintre cele mai complete manuale de specialitate din acel timp;
♦ Introducerea, la Turda, a primelor contoare de înregistrare a gazului metan consumat de beneficiari, care până atunci era plătit în pauşal;
♦ Producerea, la fabrica de la Fieni (jud. Dâmboviţa), a cimentului alb, având rezistenţa cimentului Portland;
♦ Apariţia, sub îngrijirea profesorilor Aurel I. Candrea şi Gheorghe Adamescu, a Dicţionarului enciclopedic ilustrat „Cartea Românească", primul dicţionar de acest fel, cuprinzând, pe lângă explicarea cuvintelor uzuale din limba română, date istorice şi geografice referitoare la ţara noastră şi la alte state, biografii ale unor personalităţi din ţară şi de peste hotare, maxime şi proverbe etc.;
♦ Stabilirea, de către aviatoarea Smaranda Brăescu, la 2 octombrie 1931, a recordului mondial pentru femei de coborâre cu paraşuta, realizând un salt de la înălţimea de 6000 metri. În anul următor, la 19 mai, pe aeroportul de la Sacramento (SUA), a îmbunătăţit acest record printr-un salt de la 6820 metri