Jurnal de bord Opinia publica vs. Provocarile erei digitale
Data: 16-30 septembrie 2019
Este pe deplin explicabil faptul că, pe măsura trecerii timpului, devin tot mai numeroase şi mai profunde preocupările legate de impactul noilor tehnologii asupra unui complex de fenomene economico-sociale. Metodele utilizate pentru consemnarea şi sintetizarea opiniilor avizate pe diverse teme au o istorie de... 90 de ani, din momentul în care un cercetător american (până atunci, anonim) pe numele lui George Gallup, şi-a publicat teza de doctorat intitulată „O metodă obiectivă pentru determinarea interesului cititorilor faţă de textele unui ziar". Ecoul a fost atât de puternic încât Gallup şi-a înfiinţat, la scurt timp, propriul institut, consolidat apoi prin înfiinţarea de filiale în ţări de pe toate continentele. Respectivul institut are la activ, în prezent, peste 10.000 de sondaje care şi-au demonstrat viabilitatea, cu marje de eroare dintre cele mai mici. Bineînţeles, în timp, au apărut alte şi alte instituţii specializate în sondaje de opinie, numărul lor fiind în continuă creştere. Este interesant de reamintit că, în ţara noastră, primul institut de sondaje a apărut în 1967, ca un departament distinct al Radioteleviziunii române.
După acest excurs istoric, menit să ofere suportul necesar pentru manifestarea încrederii în sondajele de opinie, evident, numai şi numai a acelora care se derulează după metodologii ştiinţifice, putem să trecem la prezentarea sintetică a unor investigaţii referitoare la percepţia întreprinzătorilor şi managerilor din ţara noastră faţă de modul în care noile tehnologii influenţează şi vor influenţa, într-o măsură tot mai mare, deciziile din mediul de afaceri.
Prima idee, de fapt, ideea centrală, vizează însăşi tema, şi anume conştientizarea dimensiunilor şi efectelor acestui proces complex, de largă perspectivă. Toate sondajele arată că nu s-au înregistrat sub cota de 80% opinii potrivit cărora respondenţii consideră că nu pot asigura existenţa propriilor firme fără conectarea la cerinţele erei digitale. Este un progres remarcabil. Desigur, de la această percepţie până la punerea în practică a concluziilor este un drum dificil, dar, incontestabil, existenţa unui asemenea grad de convingere reprezintă o premisă extrem de favorabilă pentru o acţiune hotărâtă în direcţia menţionată.
Procentaje ridicate, care tind spre unanimităţi, se înregistrează şi în răspunsurile la alte întrebări incluse în chestionarele completate de manageri şi întreprinzători. Se indică priorităţi privind implementarea noilor tehnologii, pornindu-se de la realităţile româneşti, de la necesitatea mai bunei folosiri a potenţialului productiv, în primul rând de la agricultură, pentru a se ajunge, firesc, la posibilităţile reale de diminuare a efectelor negative ale deficitului de forţă de muncă. Practic, nu există domeniu al activităţii economice în care să nu se ia în considerare, cu seriozitate, necesitatea imperioasă de a se recurge la robotică, la inteligenţa artificială, în vederea creşterii semnificative a competitivităţii fiecărei firme de pe întregul teritoriu al ţării.
Bineînţeles, nu a fost şi nici nu era posibil să fie neglijată cerinţa pregătirii personalului pentru a face faţă, cu succes, cerinţelor impuse de noile tehnologii. Este vorba, în special, despre reorientări radicale în învăţământ, dar şi despre ceea ce pot şi trebuie să facă firmele în această sferă de preocupări. Pregătirea vizează domeniile economico-financiar, resurse umane, planificarea activităţii, mentenanţa, logistica, marketingul, de fapt, tot ceea ce implică derularea unui business eficient. Se poate, deci, conchide, cu tot temeiul, că o corectă percepţie a influenţei noilor tehnologii asupra ansamblului activităţii din economie generează o stare de spirit favorabilă acţiunii practice, singura care poate şi trebuie să confirme valabilitatea sondajelor de opinie.