INFRASTRUCTURA, CALCAIUL LUI ACHILE AL ECONOMIEI ROMANESTI
Data: 1-15 octombrie 2003
* "Valsul" terminologic * Perceptia empirica si viziunea stiintifica * De la programe la planuri si pana la proiecte * Puncte de plecare si puncte terminus * Mai este mult pana departe ...
In ultima vreme se vorbeste tot mai des si mai apasat despre infrastructura economiei romanesti. Se vorbeste ... insa acceptiunea care se da acestui termen (infrastructura) este extrem de diversa, astfel incat devine foarte dificila o discutie bine inchegata pe tema data. Intr-o asemenea situatie, "salvarea" consta in apelul la dictionar. Unua dintre cele mai cuprinzatoare definitii o gasim in Dictionarul enciclopedic, volumul III: Infrastructura (fr.) s.f. 1. Ansamblul elementelor care sustin partea principala a unei constructii, care o leaga de teren si care transmit acestuia fortele ce actioneaza asupra constructiei. 2. Totalitatea instalatiilor de la sol (hangare, piste, faruri, balize etc.) necesare pentru decolarea, aterizarea, adapostirea si intretinerea aeronavelor. 3. Trecem peste acest punct deoarece se refera la sensul filozofic, sociologic al termenului. 4. Structurile de baza ale unei economii, incluzand retelele de drumuri si alte sisteme de transport, telecomunicatii, alimentarea cu energie electrica, apa si gaze, sistemul de canalizare si alte servicii publice indispensabile activitatii economice in general".
Credem ca cititorii vor fi de acord sa acceptam - pentru dezbaterea pe care o initiem in legatura cu situatia si perspectivele infrastructurii economiei romanesti - punctul 4 din definitia reprodusa inainte. Argumentele sunt continute, de fapt, in definitie, asa ca nu vom mai insista pe aceasta tema.
Inainte de a dezvolta tema propusa, se cuvine sa facem o precizare. In documentele oficiale (cele inspirate din programele si reglementarile din Uniunea Europeana) notiunea de infrastructura este folosita in sens restrans, respectiv se rezuma la transporturi.
Programul de guvernare, Programul Economic de Pre-Aderare la UE, Rapoartele de tara ale Comisiei Europene utilizeaza sensul restrans al notiunii. Mai mult decat atat: nu exista un capitol de negociere care sa cuprinda toate componentele definitiei largi pentru care am optat in aceste pagini. Capitolul 9 al negocierilor de aderare vizeaza
" politica din domeniul transporturilor". Elemente ale definitiei largi sunt incluse in mai multe capitole, intre care nr. 14 "energia", nr. 19 "telecomunicatii si tehnologia informatiei", nr. 21 "politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale" si nr. 22 "protectia mediului inconjurator". Vom incerca sa imbinam toate aceste elemente intr-o prezentare sintetica si pe cat posibil coerenta.
Repere fundamentale
Indiferent de opiniile noastre personale, de optiunile politice si de alte pozitii care ne angajeaza doar individual sau in diversele comunitati din care facem parte (inclusiv Asociatia Generala a Inginerilor din Romania - AGIR), in ultima instanta, dreptul de decizie privind politicile in domeniul infrastructurilor il au organele abilitate ale statului. Mecanismul constitutional de la noi, in curs de adaptare la noile cerinte, confera Guvernului dreptul de a elabora respectivele politici, potrivit programului adoptat de Parlament.
Reamintim toate acestea deoarece consideram ca premisa unei abordari corecte a temei propuse o constituie luarea in considerare a documentelor oficiale, a celor care poarta girul Guvernului abilitat sa asigure realizarea politicii interne si externe a tarii si sa exercite conducerea generala a administratiei publice. Sigur, este dreptul fiecaruia sa aprecieze masura in care Guvernul actual isi exercita aceste prerogative, iar modalitatea de exprimare a parerilor proprii o constituie votul, respectiv gradul de incredere in actualul partid de guvernamant, in modul in care conduce sau nu conduce tara.
Reamintim ca Guvernul in functiune a prezentat la 21 decembrie 2000 programul pentru perioada 2001 - 2004, adica pana la viitoarele alegeri. |n program sunt cuprinse numeroase obiective referitoare la dezvoltarea infrastructurii economiei. Nu le vom prezenta aici deoarece intereseaza mai mult rezultatele decat intentiile. De asemenea, se impune a evita repetarile. De aceea, vom apela la textele ce se refera la rezultatele inregistrate in primii doi ani de guvernare, adica la elementele continute in documentele date publicitatii in primavara si vara lui 2003.
Amenajarea teritoriului
Incepem cu aceasta componenta a politicii guvernamentale deoarece este vorba - daca ne putem exprima astfel - de baza proceselor destinate dezvoltarii si modernizarii infrastructurii economice. Nu mai trebuie demonstrat ca toate elementele infrastructurii se situeaza in anumite spatii ale teritoriului national. Fara corelarea acestor elemente este imposibila atingerea obiectivelor stabilite pentru fiecare domeniu in parte.
Temeiul juridic al tuturor actiunilor de amenajare a teritoriului tarii il constituie Legea nr. 350/2001 privind (iertata sa ne fie repetarea) amenajarea teritoriului si urbanismul.
In functie de reglementarile de ordin general au fost adoptate urmatoarele reglementari care intereseaza direct sau indirect tema noastra: Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national (PATN), sectiunea a IV-a, reteaua de localitati; Legea nr. 375/2001 privind aprobarea PATN, sectiunea a V-a, zone protejate, HG nr. 855/2001 privind modificarea HG nr. 525 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, HG nr. 711/2001 privind infiintarea Centrului National pentru Asezari Umane (Habitat).
Pentru respectarea adevarului istoric, mentionam ca legile de aprobare a PATN referitoare la reteaua de comunicatii, inclusiv rutiere si feroviare, au fost adoptate in perioada 1997 - 2000. |n acest fel s-a conturat - dincolo de pozitiile politice - o conceptie profesionala referitoare la amenajarea teritoriului.
Trebuie, totodata, spus ca in contextul proceselor de integrare europeana s-au derulat actiuni care privesc amenajarea teritoriului in zonele transfrontaliere, deocamdata cu Bulgaria si Republica Moldova, un loc important ocupandu-l Podul peste Dunare la Calafat-Vidin (din partea romana fiind angajate URBANPROIECT, IPTANA, ISPCF) si reactualizarea planului de amenajare a zonei riverane a raului Prut (finalizarea primei etape).
In prezent, continua procesul elaborarii si reactualizarii (dupa caz) a Planurilor de Amenajare a Teritoriului Judetean (PATJ), ceea ce constituie o detaliere semnificativa a obiectivelor stabilite la nivel national.
Mai retinem ca din totalul de 2.955 municipii, orase si comune au fost finalizate 2.596 Planuri de Urbanism General (PUG), din care 79 (97,9%) pentru municipii, 154 (91,1%) pentru orase si 2.363 (87,9%) pentru sate. Dintre toate PUG-urile, cca 90% au fost avizate de ministerul de profil, restul aflandu-se in diferite stadii de evaluare.
|n sfarsit, notam realizarea lucrarilor de cadastru imobiliar-edilitar in proportie de 20% in 38 de judete, respectiv 99 de municipii si orase.
Transportul feroviar
Potrivit conceptiei generale de amenajare a teritoriului, conceptie care a tinut si tine seama si de procesele de integrare europeana, in special prin modernizarea infrastructurii pe coridoarele pan-continentale IV si IX s-a elaborat si aprobat Strategia de dezvoltare a sistemului feroviar din Romania in perioada 2001 - 2010.
In cele ce urmeaza ne vom referi - ca si in cazul amenajarii teritoriului - la ce s-a realizat in primii doi ani din prevederile programului de guvernare la acest capitol.
A continuat concretizarea programului de modernizare a infrastructurii si a parcului de material rulant pentru asigurarea unei mai mari sigurante a circulatiei si a confortului pasagerilor, respectiv:
* Executarea, in proportie de 80%, a lucrarilor de modernizare a infrastructurii, suprastructurii, liniilor de contact, semnalizari si telecomunicatii pe sectorul Bucuresti - Campina, din linia de cale ferata de pe coridorul IV - tronson Bucuresti - Brasov.
* Finalizarea actiunilor pentru contractarea lucrarilor de executie pe tronsonul Bucuresti Baneasa - Fetesti, in vederea modernizarii liniei de cale ferata pe tronsonul Bucuresti - Constanta de pe coridorul IV.
* Promovarea studiilor de fezabilitate pentru restabilirea tronsonului feroviar Frontiera - Curtici - Arad - Simeria la Delegatia UE si BEI pentru obtinerea finantarii.
* Reluarea lucrarilor abandonate pe tronsonul Rm. Valcea - Valcele si asigurarea surselor de finantare pentru constructia liniei Harlau - Flamanzi si electrificarea liniei Doaga - Tecuci - Barbosi.
* Consolidarea infrastructurilor feroviare in zona Portile de Fier in proportie de 80%.
* Demararea Proiectului de reabilitare a cailor ferate (credite BIRD si PHARE), prin achizitionarea de utilaje grele si de mica mecanizare a lucrarilor de intretinere a caii, realizarea retelei magistrale de fibra optica, achizitionarea de echipamente pentru dotarea laboratoarelor de mediu, realizarea sistemului informatic integrat al caii ferate (IRIS), procurarea de echipamente de transmisie si centrale telefonice digitale, achizitionarea de materiale de cale, modernizarea instalatiilor CED a patru statii principale (Bucuresti, Arad, Timisoara, Brasov).
* Elaborarea proiectelor tehnice pentru modernizarea statiilor feroviare majore (Bucuresti Nord, Constanta, Craiova, Cluj-Napoca, Timisoara Nord, Iasi).
* Finalizarea pasajului subteran pentru pietoni statia Basarab - Bd. Dinicu Golescu si a constructiilor pentru lifturile destinate persoanelor cu handicap, in scopul reabilitarii si modernizarii metroului Bucuresti.
* Reabilitarea statiei Nicolae Grigorescu, a galeriilor adiacente si consolidarea tunelurilor apartinand tronsonului Nicolae Grigorescu-centura Bucuresti.
* Extinderea metroului pe tronsonul Drumul Taberei - Pantelimon, prin elaborarea documentatiei pentru stabilirea traseului, a solutiilor si a surselor de finantare, si finalizarea lucrarilor la galeria 1 Mai - Pod Constanta si a structurilor intre Podul Constanta si statia Pajura.
* Achizitionarea, in anul 2002, a doua trenuri automotor DESIRO.
* Reconstructia integrala a 60 de vagoane de calatori si punerea lor in circulatie.
* Modernizarea a 10 vagoane cisterna, 100 vagoane de marfa, 40 vagoane de dormit, 25 vagoane de calatori si achizitionarea a 6 vagoane noi de calatori construite la ASTRA Arad.
* Modernizarea a 27 de locomotive electrice, a 100 de locomotive Diesel electrice si a 6 locomotive Diesel hidraulice.
* Realizarea unui sistem computerizat de eliberare bilete si rezervare locuri in statiile Bucuresti Nord, Bucuresti Basarab, Ploiesti Vest, Ploiesti Sud.
* Achizitionarea, in anul 2002, de la firma BOMBARDIER TRANSPORTATION SWEDEN AB a 4 trenuri de metrou si punerea in functiune a doua dintre ele.
Transportul rutier
In acest domeniu accentul s-a pus si se pune pe obtinerea de credite pentru construirea si modernizarea de autostrazi, drumuri expres si linii de centura, astfel incat Romania sa se alinieze la standardele europene in materie, respectiv:
* Finalizarea etapei a II-a si in proportie de 95% a etapei a III-a de reabilitare a drumurilor nationale, respectiv cca 760 km.
* Demararea lucrarilor din etapa a IV-a de reabilitare a drumurilor nationale cu finantare BEI si JBIC si elaborarea proiectelor tehnice pentru etapele V si VI.
* Demararea executiei lucrarilor de reabilitare primara a unor drumuri nationale aflate intr-o accentuata stare de degradare, realizandu-se peste 600 km drum, din care 176 km drum realizati cu o noua tehnologie de "reciclare a mixturilor asfaltice la rece".
* Realizarea in proportie de 45% a lucrarilor de constructie pe tronsonul Bucuresti - Drajna, apartinand autostrazii Bucuresti - Constanta.
* Elaborarea studiului de fezabilitate a tronsonului Bucuresti-Ploiesti pentru constructia autostrazii Bucuresti - Brasov in regim de parteneriat public-privat.
* Executia lucrarilor pentru varianta de ocolire Adunatii Copaceni in cadrul proiectului de extindere la patru benzi a DN 5 Bucuresti-Giurgiu (finantare ISPA).
* Finalizarea studiului de fezabilitate cu finantare dintr-un imprumut nerambursabil acordat de Guvernul Japoniei pentru constructia Podului peste fluviul Dunarea - zona Braila.
* Demararea actiunilor de intocmire a proiectului tehnic si documentatiei de licitatie pentru construirea infrastructurii feroviare si rutiere conexe noului pod peste fluviul Dunarea - zona Calafat-Vidin.
* Derularea actiunilor pentru asigurarea finantarii prin BEI a lucrarilor de executie la autrostrada Nadlac - Deva.
* Demararea actiunilor pentru inceperea lucrarilor de constructie a variantelor de ocolire a oraselor de-a lungul coridorului IV (Sibiu, Pitesti, Sebes, Orastie, Deva).
* Finalizarea amenajarilor spre si in punctele de control si trecere frontiera Giurgiu, Varsand, Bechet, Petea, Cenad.
* Demararea unui program comun cu Ministerul Educatiei si Cercetarii in scopul dezvoltarii infrastructurii comunale si crearii transportului rutier specializat pentru elevi in minimum 120 de localitati, cu sprijinul consiliilor judetene si locale.
* Continuarea actiunilor pentru asigurarea sursei de finantare a constructiei centurilor de nord si sud ale municipiului Bucuresti.
* Crearea conditiilor favorabile pentru rentabilizarea activitatii in transporturi:
- aprobarea Legii nr. 264/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea si utilizarea Fondului special al drumurilor publice;
- reclasificarea drumurilor prin publicarea listei drumurilor nationale grupate pe categorii;
- introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier conform OG nr. 15/2002 pentru reorganizarea si simplificarea sistemului de taxe pentru transportul rutier intern si international;
- elaborarea metodologiilor simplificate de acordare a autorizatiilor pentru trafic intern/international si de repartizare a acestora printr-un sistem informatic integrat in toata tara.
Transportul aerian
Au continuat lucrarile de modernizare a aeroporturilor concomitent cu modernizarea echipamentelor de dirijare si control al traficului, respectiv:
* Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti Otopeni faza a II-a prin finalizarea lucrarilor: parcare etajata, terminal sosiri, instalatii diverse.
* Modernizarea Aeroportului International Bucuresti Baneasa prin realizarea lucrarilor de imprejmuire incinta aeroport si reparatii suprafete de miscare.
* Executia unor lucrari de reparatii capitale la Aeroportul International Timisoara si Aeroportul International Constanta.
* Achizitionarea, in anul 2001, a doua nave Boeing 737 - 700 in leasing financiar.
* Punerea in functiune a cladirii noului Centru de Dirijare a Zborurilor Bucuresti in anul 2001.
* Derularea actiunilor de modernizare si constructie de aeroporturi regionale cu contributia autoritatilor publice locale, conform HG nr. 190/2002.
* Restructurarea si eficientizarea Companiei TAROM.
Transportul naval
In ceea ce priveste acest domeniu de activitate nu putem face abstractie de faptul ca in perioada de tranzitie flota nationala a disparut practic din cauze pe care nu este locul aici sa le analizam. Probabil, justitia isi va spune cuvantul in procesele ce se vor derula in functie de concluziile anchetelor in curs. Retinem doar ca flota maritima avea in 1990 288 de nave, iar in 2001 doar 44.
In conditiile date, atentia principala s-a indreptat spre investitiile portuare. Din rezultatele inregistrate in perioada de care ne ocupam retinem:
* reabilitarea portului Constanta, lucrari la digurile de Nord si Sud - 70 milioane de EURO - realizat in 2001;
* terminal de containere portul Constanta - 90 mil. USD (75% JBIC si 25% buget), realizat la 31.03.2003 - 1628 miliarde de lei;
* proiect port Constanta Sud - Zona Libera - total proiect 9.603 miliarde de lei realizat la 31.03.2003 - 257 miliarde de lei;
* sistem informatic - total 2,5 milioane USD realizate;
* sistem informational si de management privind traficul navelor - port Constanta - 2,5 milioane de USD realizate;
* proiect de mediu si infrastructura - total 35,5 milioane EURO (15 mil. BEI si 15,5 mil. EURO APMC Constanta), realizat la 31.03.2003 - 3,2 miliarde de lei;
* sistem de comunicatii radio si de siguranta maritima - total 17 miliarde de lei realizate;
* sistem informatic privind evidentele de nave, personal navigant, evenimente de navigatie - total 500.000 de EURO realizate;
* aparari de maluri la canalul Sulina. |n perioada 2001 - 2003 s-au alocat de la buget 194 miliarde de lei - realizat; in perioada 2004 - 2007 lucrarile vor fi finantate dintr-un credit BEI cu o valoare de 38 milioane de EURO si 38 milioane de EURO de la bugetul de stat; pe langa lucrarile de aparari de maluri, proiectul mai prevede ranfluarea navei Rostok si implementarea unui sistem de masuratori si semnalizare;
* reabilitare gara fluviala Galati - total 780.000 de USD; realizat la 31.03.2003 - 550.000 de USD;
* echipamente pentru cautare si salvare vieti omenesti pe mare si echipamente de depoluare - total 789.000 de EURO si 35,5 miliarde de lei - realizat la 31.03.2003 - 35,5 miliarde de lei;
* achizitionare nava de depoluare - total 44,2 miliarde de lei, realizat;
* sistem VTMIS pentru managementul traficului pe canalul Dunare - Marea Neagra - total 1,4 milioane de EURO - realizat.
Putinele nave ramase sub pavilion romanesc, nefiind atractive in afacerea vanzarii flotei, datorita starii precare tehnice, creeaza probleme majore in procesul de integrare europeana.
In numarul viitor vom prezenta situatii din celelalte componente ale infrastructurii romanesti.