Craiova: Simpozionul Stiintific al Inginerilor Romani de Pretutindeni - SINGRO 2016, editia a XII-a
Data: 1-15 octombrie 2016
În acest început de toamnă, Craiova a găzduit ediţia din 2016 a Simpozionului Ştiinţific al Inginerilor Români de Pretutindeni - SINGRO. În ziua de 8 septembrie a.c., deschiderea festivă a SINGRO a avut loc în Aula Alexandru Buia a Facultăţii de Agronomie. Cuvântări scurte, cu încărcătură emoţională: preşedintele AGIR, Mihai Mihăiţă, iniţiatorul SINGRO în 1995, şi prof. dr. Radu Constantinescu, prorector al Universităţii din Craiova, gazda ediţiei cu numărul XII. Apoi, a luat cuvântul prof. dr. ing. Aurel Câmpeanu, care a reliefat multiplele valenţe ale evenimentului prin prisma propriei experienţe: a început studiile inginereşti la Institutul de Maşini şi Aparate Electrice din Craiova, a fost şef de catedră, decan, prorector la Universitatea din Craiova, a pus piatra de temelie a „podului profesional" dintre Craiova şi Chişinău, pe care circulă des inginerii de pe cele două maluri ale Prutului şi Jiului. Este membru al AGIR şi preşedintele Filialei ASTR Craiova. A urmat intervenţia prim-prorectorului Petru Todos, de care suntem legaţi, de 24 de ani, prin proiecte de cercetare internaţionale comune, prin cercetări doctorale, care a înmânat Medalii jubiliare celor care continuă construcţia „podului profesional" dintre Chişinău şi Craiova: prof. dr. ing. Sergiu Ivanov şi prof. dr. ing. Marian Ciontu, decanul Facultăţii de Inginerie Electrică. Legătura dintre ingineria din România şi din Franţa a fost subliniată convingător, în cuvântul de salut, de dr. ing. Paul Vlase, inginer format la Institutul Politehnic din Bucureşti, acum expert tehnic la Hydaulique Sans Frontières, Chambery. La rândul său, medicul Ivo Gheorghiev, absolvent al Şcolii de medicină din Craiova, a deschis un drum nou între inginerii şi medicii de pe cele două maluri ale Dunării. Dr. ing. Paul Olaru ne-a convins că este un exponent special al inginerilor români de pretutindeni: a reprezentat la SINGRO 2016 comunitatea inginerilor din Elveţia, lucrează la câteva universităţi din alte ţări ale Europei şi a cunoscut Craiova prin colaborările cu industria aeronautică din vremea ei de glorie.
La început a fost... ideea
Înainte de a relata despre desfăşurarea manifestării, consider că nu este lipsit de interes să amintesc momentul consemnat în octombrie 2014. Atunci, o delegaţie compusă din ingineri din mai multe oraşe ale României s-a deplasat la Chişinău, cu un autobuz, pentru a participa la SINGRO 2014. Universitatea Tehnică a Moldovei din Chişinău a sărbătorit, în acel an, cinci decenii de la înfiinţare. Atmosfera pe durata călătoriei, dar şi la Chişinău, a fost deosebit de animată. Unii au povestit despre poduri şi despre drumuri, alţii despre cărţi, despre poezie. Eu am povestit despre Craiova. Mi-am amintit că, în 2016, şi Universitatea din Bănie va sărbători 50 de ani de la înfiinţare, iar Facultatea de Inginerie Electrică va marca, la rândul ei, 65 de ani de la înfiinţarea Institutului de Maşini şi Aparate Electrice. Aşa am ajuns la ideea „fondatoare": SINGRO 2016 să se organizeze la Craiova. La şedinţa din 18 decembrie 2014 a Consiliului Director al AGIR am făcut această propunere. S-a acceptat. Apoi, la sfârşitul anului 2015, s-a definitivat, după mai multe discuţii, tema pentru SINGRO 2016 - Soluţii pentru un oraş inteligent. S-a stabilit şi data: 8 - 9 septembrie 2016.
Pregătiri riguroase, în spirit ingineresc
Cum bine se ştie, SINGRO este manifestarea ştiinţifică de bază organizată de AGIR. S-a ajuns la a XII-a ediţie. Comitetul ştiinţific desemnat pentru SINGRO 2016 a fost format din membrii Consiliului Director (http://www.agir.ro/conducere.php?conducere=cons) şi o parte dintre preşedinţii de Sucursale care şi-au declarat disponibilitatea, în urma apelului formulat de Consiliul Director. Aceştia sunt: şef lucr. dr. ing. Vasile Iancu - Sucursala AGIR Caraş Severin; prof. dr. ing. Elisabeta Vasilescu - Sucursala AGIR Galaţi; şef lucr. dr. ing. Dumitru Bălă - Sucursala AGIR Mehedinţi; conf. dr. ing. Sorin Mihăilescu - Sucursala AGIR Petroşani; ing. Florin Dănilă - Sucursala AGIR Teleorman. A fost un exerciţiu de voluntariat care şi-a dovedit utilitatea pentru că aceştia au fost prezenţi la Craiova, au participat la şi cu lucrări, s-au implicat în recenzarea lucrărilor, au contactat „ingineri români de pretutindeni". Deoarece SINGRO 2016 a fost organizat în colaborare cu Universitatea din Craiova - Facultatea de Inginerie Electrică, în contextul sărbătoririi a 65 de ani de învăţământ superior electrotehnic la Craiova, din Comitetul ştiinţific a făcut parte rectorul, prof. dr. Cezar Ionuţ Spînu, şi decanul, prof. dr. ing. Marian Ciontu, membru al Sucursalei AGIR Dolj.
Comitetul de organizare SINGRO 2016 a asigurat „continuitatea" procesului de desfăşurare a Simpozionului, prin prezenţa dr. ing. Cristina Puican, secretar general al AGIR, şi a avut „culoare locală", fiind format din conducerea Sucursalei AGIR Dolj: prof. dr. ing. Gheorghe Manolea, dr. ing. Traian Crişu, şef lucr. dr. ing. Laurenţiu Alboteanu, dr. ing. Mihnea Bălteanu, şef lucr. dr. ing. Ştefan Buzatu, prof. ing. Tatiana Bălăşoiu.
Echipa a fost completată cu mai mulţi voluntari, de-adevăratelea, care au contribuit la buna organizare a evenimentului prin iniţiativă, în mod special, prin prezenţa în zilele de desfăşurare a Simpozionului: ing. Valentin Bercă, prof. ing. Doiniţa Bălăşoiu, dr. ing. Ileana Dogaru, şef lucr. dr. ing. Cristian Bratu, dr. Izabela Bratiloveanu, dr. ing. Ştefan Marian Nicolae, conf. dr. ing. Petre Săvescu, Bogdan Petrescu (foto, film).
O prefaţă încărcată de istorie
În ajunul deschiderii manifestării, la 7 septembrie a.c., au fost programate două vizite cu un puternic mesaj emoţional. Ne-am reamintit cu toţii aforismul potrivit căruia „Nimic nu este adevărat fără frumuseţe". Ingineria este adevărată. Noi am vrut să arătăm şi frumuseţea ingineriei. Prima vizită a avut loc la SOFTRONIC. Înfiinţată în anul 1999, având ca principală activitate modernizarea de locomotive, Softronic continuă tradiţia oraşului de peste 50 de ani în construcţia de locomotive electrice. A construit şi rame electrice care pot fi considerate „soluţii pentru un oraş inteligent". A doua vizită a avut loc la Compania Casa Noastră, producătorul ferestrelor QFort, care exportă 74% din producţia fabricii în pieţe din vestul Europei şi a ajuns numărul doi pe piaţa ferestrelor din PVC în Italia.
Craiova are istorie. Repere istorice sunt şi clădirile. De aceea, în prima seară, participanţii la SINGRO 2016 s-au întâlnit cu profesoara Magda Buce Răduţ, critic de artă, autoarea Albumului „Trecutul în Craiova de azi", publicat de Editura AIUS Craiova în 2008 care, prin imagini şi cuvinte bine meşteşugite, a prezentat istoria de 500 de ani a oraşului gazdă. Oltenia a dat neamului nostru oameni cu spirit de sacrificiu. Rapsodul Ion Creţeanu, absolvent al Facultăţii de Electrotehnică din Craiova, „ambasador" activ în lumea întreagă, ne-a amintit de jertfa lor în secvenţa Eroii neamului cântaţi în Balade populare .
La final, în spaţiul în care s-a născut şi a învăţat Nicolae Vasilescu Karpen, unul dintre organizatorii celui de al X-lea Congres al AGIR desfăşurat la Craiova în 1930, preşedintele AGIR, Mihai Mihăiţă, a rememorat istoria SINGRO.
Dezbateri de fond, contribuţii ştiinţifice marcate de spirit creativ
O privire de ansamblu a ceea ce a reprezentat SINGRO 2016 aduce în prim-plan importantele comunicări din plenul manifestării, prefaţate de preşedintele AGIR, Mihai Mihăiţă, prin care a fost jalonată tematica Simpozionului şi s-au reiterat obiectivele SINGRO 2016.
După ce a mulţumit pentru sprijin şi colaborare Universităţii din Craiova, organelor administrative locale şi mai ales Sucursalei AGIR Dolj, tuturor şi fiecăruia în parte pentru participare, preşedintele AGIR şi-a exprimat convingerea că simpozionul va avea succes, îşi va atinge scopul şi va contribui substanţial la întărirea relaţiilor, a colaborării între inginerii din ţară şi cei de peste hotare.
De asemenea, în intervenţia sa privind tema simpozionului, preşedintele AGIR a relevat că Smart City reprezintă „o viziune oficială fundamentată şi adoptată strategic, la nivel european şi mondial, dar mai importantă este înţelegerea largă, instructivă şi informală a ceea ce înseamnă şi trebuie să însemne. Smart City este un obiectiv deliberat, planificat, urmărit şi construit. Prin urmare, nu poate deveni realitate în mod spontan, pur şi simplu. Vorbim despre un concept care are o teorie, o cultură, o practică, toate demne de cel mai mare interes". În acelaşi spirit, vorbitorul a abordat unele aspecte de fond, arătând că „pentru a ne gândi la un parcurs către Smart City este absolut necesar să se cunoască şi să se înţeleagă conceptul de către cei care îl promovează, dar şi de către cei cărora le este destinat. Avem de-a face chiar cu o axiomă: nu există «Smart City» fără «cetăţeni smart». Susţinerea conceptului doar la nivel de declaraţii publice fără înţelegerea profundă a conţinutului, a condiţiilor proprii, specifice, fără consecvenţă în aplicarea principiilor şi fără împărtăşirea convingerilor cu toţi cei care contribuie la desfăşurarea acestui proces este total insuficientă. (...) Smart City cere o voinţă politică reală şi fermă, dublată de consecvenţă administrativă. Smart City nu înseamnă neapărat capitala unei ţări sau alte oraşe cu un număr mare de locuitori. Problematica lor este comună aproape peste tot unde a fost corect înţeleasă şi unde nu se fac compromisuri în numele sărăciei, al situării periferice, al inculturii, al subdezvoltării, al declinului sau al existenţei altor dificultăţi. Va fi pretutindeni un drum mai lung sau mai scurt în funcţie de calitatea viziunii, de resurse, în primul rând umane. De aceea, un element esenţial, indispensabil în această acţiune este recursul la inteligenţă, la competenţă. (...)
O combinaţie bună şi importantă ar fi recursul la competenţele locale, la inteligenţa din propria comunitate, la experienţa şi calificarea unor experţi reali. Ar trebui învăţat cum să se integreze cele două lumi deseori paralele, cea pe bani publici şi cea privată. În absenţa parteneriatului lor, nu poate fi conceput şi construit un Smart City, (...) subiect foarte important pentru oraşele, comunităţile şi regiunile din România, ceea ce atestă şi necesitatea ca iniţiativa AGIR să fie reiterată şi în alte oraşe".
Prima lucrare, Interfaţa dintre urbanism, arhitectură şi tehnologie în contextul conceptului de oraş inteligent, a fost prezentată de arh. urb. Radu Adrian Ionescu, preşedintele Ordinului Arhitecţilor, Filiala Oltenia, şi a cuprins două părţi. Prima parte, un interviu cu Alexander Wandl , de la University of Technology, Delft, Olanda, Catedra de tehnologia şi proiectarea mediului, a demonstrat într-o manieră convingătoare că tematica SINGRO 2016 - Soluţii pentru un oraş inteligent - este de actualitate şi tratată sistematic, concertat de universităţi din lumea întreagă. În a doua parte s-au prezentat exemple de soluţii specifice pentru un oraş inteligent aplicate la Craiova, printre care „robot pentru inspectarea canalelor de cabluri din zona istorică a oraşului".
Academicianul Ion Bostan, de la Universitatea Tehnică a Moldovei din Chişinău, prin lucrarea „Utilizarea surselor regenerabile de energie - o soluţie pentru alimentarea cu energie electrică a oraşelor inteligente" şi prin expoziţia de carte organizată în foaierul Aulei Alexandru Buia a oferit soluţii practice, concrete din domeniul alimentării cu energie electrică.
Lucrarea „Oxi-Jet « V-500 » - Un echipament performant de protecţia mediului acvatic în oraşe", susţinută de dr. ing. Paul Vlase, a fost o îmbinare armonioasă între tehnică, inginerie, utilitate, frumuseţe şi sensibilitate umană.
Echipa formată din Andrei Chiciuc, Carolina Timco şi Stela Guvir, de la Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional din Republica Moldova, a demonstrat, prin lucrarea „Asigurarea calităţii educaţiei, precondiţie pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor inteligente", importanţa componentei educative în dezvoltarea oraşelor moderne.
În partea finală a lucrărilor în plen au fost programate trei intervenţii care au prezentat trei companii de succes pe piaţa internaţională, create şi conduse de absolvenţi de învăţământ ingineresc din Craiova, şi care oferă soluţii pentru un oraş inteligent în domeniul economiei de energie, al mobilităţii colective şi individuale: ▪ QFORT - un produs românesc care cucereşte Europa, Ştefan Cherciu - Casa Noastră SA Craiova; ▪ Provocări şi oportunităţi în transportul feroviar din România, Ion Gârniţă, Augustin Popescu, Sorin Dumitrescu, Daniela Rachieru, Radu Zlatian - SOFTRONIC SRL Craiova; ▪ Tendinţe şi perspective în transportul electric urban individual, Sorin Petcu - NEXTPACK MACHINERY Craiova.
Reflecţii colegiale, deziderate şi împliniri
Aminteam că alegerea Craiovei drept gazdă a SINGRO a fost motivată de două aniversări semnificative. Cum a fost cât se poate de firesc, am reflectat cu toţii şi la mesajul pe care îl transmite sărbătorirea unui număr de ani de la înfiinţarea unei şcoli, a unei Universităţi; este un prilej de a-i aduna pe absolvenţii risipiţi prin ţară, risipiţi prin lume. Mai mult, ei, absolvenţii, revin la facultate după 10... 30 de ani de la terminarea facultăţii. Această constatare m-a făcut să urmăresc cu atenţie întâlnirile absolvenţilor de învăţământ electrotehnic de la Craiova. Îmi amintesc că, pentru a participa la una dintre aceste întâlniri, am revenit la Craiova de la o distanţă de 400 km. A meritat efortul pentru că am întâlnit o absolventă stabilită în Japonia. Am reuşit să contactez doi absolvenţi stabiliţi în Australia. Am găsit adresele câtorva zeci de absolvenţi stabiliţi în Canada sau SUA. I-am întâlnit pe încă trei care lucrează în Franţa, doi chiar la instituţii de învăţământ superior. La ediţiile anterioare ale SINGRO, organizate la Bucureşti, au venit mulţi ingineri români din ţările limitrofe, printre care şi Bulgaria. De la Craiova la Vidin sunt 100 km. Aşadar, mi-am spus că la SINGRO 2016, organizat la Craiova, trebuie să vină mulţi ingineri din Bulgaria. Am găsit datele de contact a 10 asociaţii ale românilor din Bulgaria şi a 9 asociaţii ale românilor din Serbia. Am telefonat. Am scris scrisori. Am trimis mesaje prin e-mail. Unii destinatari au răspuns, dar numărul celor care şi-au exprimat intenţia de participare la SINGRO 2016 a fost mic şi s-a micşorat pe măsură ce termenul de înscriere se apropia, pe măsură ce se conturau detaliile concrete. Motivele au fost multiple: distanţele, alte preocupări decât cele inginereşti, resentimente. Distanţele nu mai reprezintă azi o piedică, dar diferenţa de fus orar este o realitate pe care am luat-o în calcul. În final, le-am cerut „inginerilor români de pretutindeni" să ne trimită un mesaj filmat de 1 - 2 minute pe care să-l transmitem cu ocazia deschiderii oficiale. Primul care a răspuns a fost Valentin Bolborici, absolvent al Facultăţii de Electromecanică, promoţia 1992. În 1995 a emigrat în Canada, unde şi-a continuat studiile la Universitatea din Toronto. Aici a obţinut, în 2009, titlul de doctor. Acum este conferenţiar la Universitatea din El Paso. Le-am trimis şi altor „ingineri români de pretutindeni" mesajul lui Valentin care, apoi, au trimis mesajele lor. Încă o dovadă că modelele... sunt utile.
Cu inginerii din Republica Moldova a fost mai simplu. Oltenii au construit, încă din 1991, un „pod profesional" între Craiova şi Chişinău. Este folosit sistematic. La SINGRO 2016 a venit o delegaţie consistentă: acad. Ion Bostan, rector al Universităţii Tehnice a Moldovei în perioada 1992 - 2015, prim-prorector Petru Todos, Andrei Chiciuc, preşedintele Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional, şefi de catedre etc.
Tot tema participărilor mă determină să mă refer la o experienţă pedagogică reuşită. Este vorba despre Silvia Carmen Sinch, absolventă a Facultăţii de Electrotehnică din Craiova, promoţia 1986. Acum locuieşte în Elveţia şi se numeşte Silvia Progin. I-am scris. Mi-a răspuns: „Aş avea o idee pentru simpozionul SINGRO 2016. Mă gândesc că oraşele româneşti ar putea să se inspire de la sistemul elveţian de colectare şi reciclare a deşeurilor. Sistemul funcţionează de minune şi oraşele strălucesc de curăţenie. Cred că ar fi un subiect interesant, dar nu prea ştiu cum să-l concretizez". I-am dat câteva sugestii şi totul părea să meargă bine. În 3 august îmi scrie din nou şi mă anunţă că... I-am trimis câteva modele şi multe cuvinte de încurajare. La începutul lunii septembrie prezentarea PowerPoint pentru lucrarea „Sistemul de colectare a deşeurilor din oraşul meu, Bulle-Elveţia" era gata. A fost inclusă în Program şi susţinută de sora Silviei, ing. Liana Babiac. Apoi am primit mesajul: „Vă mulţumesc foarte frumos pentru îndrumări, fără de care nu aş fi ştiut de unde să încep şi unde să termin, pentru încredere şi apreciere!". Pentru mine a fost încă o experienţă pedagogică reuşită. Am descoperit şi „secretul" sistemului de colectare elveţian: amenzile... duse până la capăt.
Aprofundări tematice în viziuni inter şi multidisciplinare
Lucrările pe secţiuni s-au desfăşurat în clădirea Facultăţii de Agronomie, str. Libertăţii nr. 19. A fost aleasă această zonă din multe motive, printre care şi faptul că în acest spaţiu geografic s-au născut, au trăit, au învăţat multe personalităţi ale ştiinţei şi tehnicii, ale culturii printre care Gogu Constantinescu, Nicolae Vasilescu Karpen, Petrache Poenaru, Ion Maiorescu, Nicolae Titulescu. Până la urmă, alegerea s-a dovedit inspirată: numărul de lucrări acceptate a impus gruparea lor pe mai multe secţiuni şi organizarea unor sesiuni paralele în şapte săli. Trebuie spus că, încă din etapa iniţială, Comitetul ştiinţific şi Comitetul de organizare au insistat ca titlurile şi lucrările propuse să aibă o legătură evidentă cu tema propusă - „Soluţii pentru un oraş inteligent". Unde a fost cazul, autorii şi-au adaptat lucrarea sau, unii dintre ei, au renunţat. Programul a cuprins 88 de lucrări, iar 81 de lucrări au fost grupate în următoarele secţiuni:
1. Infrastructură şi mijloace de transport în comun şi individual, monitorizarea traficului şi parcărilor;
2. Infrastructură şi mijloace pentru comunicaţii. Platforme IT pentru informarea şi consultarea cetăţenilor privind guvernarea oraşului şi activităţile de interes public;
3. Energia verde - producere, gestionare, utilizare;
4. Alimentarea cu apă - distribuţie, gestionare;
5. Materiale. Deşeuri. Eficienţa energetică a clădirilor şi a sistemului de iluminat;
6. Educaţie, formare continuă specifică pentru cetăţenii unui oraş inteligent. Informarea şi accesul la obiectivele turistice locale;
7. Proiecte destinate unui oraş inteligent. Arhitectura unui oraş inteligent. Standardizare.
Ar fi nedrept să menţionez aici doar câteva dintre lucrările prezentate pe secţiuni şi, de aceea, pentru că fiecare Sucursală AGIR are o pagina web, Programul a fost postat pe pagina http://dolj.agir.ro/stiri.php, dar şi pe http://gheorghe.manolea.ro/2016/09/19/lucrari-singro-2016/.
Din păcate, 12 lucrări nu au fost susţinute. Spun „din păcate" pentru că, la 10 dintre acestea, autorii nu au participat din motive de sănătate. Considerăm că unul dintre factorii care au contribuit la procentajul ridicat de lucrări susţinute a fost condiţia ca lucrarea să fie trimisă în extenso până la o dată limită.
Lucrările acceptate au fost evaluate de doi sau trei recenzori. În unele cazuri, evaluarea a fost mai exigentă, dar, în toate situaţiile, cu bună-credinţă. Fiecare autor a primit rezultatul evaluării, precum şi solicitarea ca prezentarea orală să se încadreze în 10 minute. Pentru că au fost comentarii pe această temă, precizez că iniţiativa mi-a aparţinut.
Ceea ce este important dăinuie şi va dăinui
În loc de concluzii, consider că este necesar să mă refer la momentele prilejuite de deschiderea unei expoziţii şi de lansări de carte. Oricât de mult a influenţat şi va influenţa era digitală gândirea şi practica inginerească, nimeni şi nimic nu va putea să diminueze rolul cărţii în formarea şi perfecţionarea noastră profesională. Cartea, la propriu şi la figurat, a fost prezentă permanent la SINGRO 2016. În foaierul Aulei Alexandru Buia, Editura AGIR a organizat o expoziţie cu cărţile tipărite în ultimii ani. A fost lansată cartea „Ştiinţele inginereşti şi cooperarea cu industria în Republica Moldova", elaborată de academicianul Ion Bostan, apărută în acest an la Editura AGIR. Expoziţia organizată de delegaţia din Republica Moldova a completat tabloul „carte tehnică". În plus, dr. ing. Corneliu Cristescu, participant cu o lucrare ştiinţifică la SINGRO, a citit din volumul „Poezie şi inginerie. Antologie a poeziilor nepublicate", tipărit special pentru a fi lansat la SINGRO 2016. Ingineria este frumoasă şi adevărată.
Aşadar, prin tot ceea ce l-a definit, să reţinem, în final, că SINGRO 2016 s-a desfăşurat la Craiova. Mulţi dintre participanţi nu mai fuseseră în Bănie de ani buni. Alţii au venit pentru prima dată. Programul a cuprins o promenadă scurtă prin centrul oraşului, iar explicaţiile au fost date de arh. Radu Ionescu, cel care a deschis seria lucrărilor prezentate în plen. Multe se pot spune despre un oraş, dar timpul ne grăbeşte mereu. Din acest motiv, Programul tipărit, primit de fiecare participant, cuprinde mai multe detalii despre obiectivele vizitate. Vizita la Teatrul Naţional Marin Sorescu şi întâlnirea cu maestrul Emil Boroghină, director-fondator al Festivalului Internaţional Shakespeare, nu poate fi descrisă doar în câteva cuvinte, dar participanţii îşi vor aminti, multă vreme, că gazda, la despărţire, ne-a recitat, inconfundabil, din Sonetul 66 - Shakespeare.
Fotografiile de grup făcute pe scările de la Prefectură, Teatru şi Universitate ne vor ajuta să ne amintim de SINGRO 2016 şi să ne re...cunoaştem!
Cum se vede, SINGRO 2016 a fost şi este, deopotrivă, o sursă de amintiri emoţionante şi de deschidere spre viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat. În acest spaţiu temporal, să ne reamintim şi că, în urmă cu 65 de ani, adică în 1951, câteva zeci de tineri dădeau admitere la IMAE - Institutul de Maşini şi Aparate Electrice din Craiova, înfiinţat în acel an. IMAE a funcţionat în actuala clădire a Universităţii din Craiova, str. A. I. Cuza, nr. 13. Mulţi dintre acei tineri, după obţinerea diplomei de inginer, au scris pagini importante din istoria industriei electrotehnice româneşti. O parte dintre aceştia, mai albiţi la păr, au venit, ca acum 65 de ani, în Holul Central al Universităţii din Craiova. Printre ei i-am recunoscut pe ing. Nica Constantin, ing. Geamănu (Vintilă) Constanţa, ing. Viziru Emil. Au venit şi reprezentanţii altor generaţii de studenţi ai învăţământului electrotehnic din Craiova: prof. dr. ing. Mihai Dan, prof. dr. ing. Sonia Degeratu, prof. ing. Tatiana Bălăşoiu (promoţia 1979), prof. dr. ing. Marian Ciontu, decanul actual al Facultăţii de Inginerie Electrică, prof. dr. ing. Sergiu Ivanov (promoţia 1986). În numele lor, ing. Valentin Bercă, promoţia 1981, i-a înmânat domnului prof. as. dr. ing. EurIng DHC Mihai Mihăiţă, preşedintele AGIR şi al ASTR, un Mesaj al „absolvenţilor de învăţământ electrotehnic de la Craiova". În această atmosferă, organizatorii SINGRO 2016, în numele participanţilor, au dat citire Mesajului de început din „Ştafeta ingineriei":
„SINGRO a devenit un FOR de dezbatere al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România!
Să credem că Simpozionul Ştiinţific al Inginerilor Români de Pretutindeni SINGRO contribuie, prin fiecare ediţie, la unitatea inginerilor!
Să credem că Simpozionul Ştiinţific al Inginerilor Români de Pretutindeni SINGRO contribuie, prin fiecare ediţie, la implicarea activă a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România AGIR în viaţa socială a României!
Să facem din Simpozionul Ştiinţific al Inginerilor Români de Pretutindeni o ŞTAFETĂ A INGINERIEI româneşti prin transmiterea şi completarea acestui MESAJ de la o ediţie la alta!"
Prof. dr. ing. Gheorghe Manolea
Preşedintele Sucursalei AGIR Dolj
Mesaje de la participanţi
M.G.: „Aş vrea să îmi exprim bucuria de a fi participat la evenimentul organizat la Craiova. M-am simţit onorată să mă aflu într-un asemenea cadru de oameni de ştiinţă! Acest lucru m-a ajutat să fac diferenţa între ceea ce reprezintă cu adevărat ştiinţa şi ceea ce se întâmplă astăzi în jurul nostru..."
V.D.: „Ne-am simţit minunat şi am plecat cu amintiri dintre cele mai plăcute, care ne-au amintit că avem rădăcini şi trebuie să creştem pentru ca ingineria română să treacă frontierele şi să ne facem cunoscută prezenţa în lume."
I.A.C.: „... datorită interesului manifestat de către participanţi, nu au existat timpi morţi, ci chiar s-a renunţat şi la pauză pentru ca prezentarea lucrărilor şi discuţiile aferente să beneficieze de un timp mai lung."
I.D.: „Sunt încântată că am participat la SINGRO 2016, că sunt membru al AGIR, Sucursala Dolj."
A.D.S.: „... cred că ediţiile viitoare ar trebui să fie cum a fost aceasta."
Mesajul absolvenţilor craioveni de învăţământ electrotehnic superior
„A XII-a ediţie a Simpozionului Ştiinţific al Inginerilor Români de Pretutindeni, desfăşurată la Craiova, în zilele de 7 - 9 Septembrie 2016, şi-a propus să identifice soluţii inginereşti pentru un oraş inteligent, aşa cum ne dorim să fie, în viitor, toate oraşele.
În anul desfăşurării acestei ediţii, 2016, se împlinesc 65 de ani de învăţământ superior electrotehnic la Craiova:
65 de Ani în care Inginerii formaţi la Craiova au contribuit, incontestabil,
la dezvoltarea Oraşului, la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, construind lumea
în care trăim şi de care se vor bucura generaţiile viitoare
Societatea progresează continuu şi din ce în ce mai accelerat: este o constatare pe baza căreia putem bănui cum va arăta lumea peste sute de ani. Însă, oricum va arăta civilizaţia umană în viitor, suntem siguri că atunci când oamenii vor privi înapoi la secolul XXI, vor constata că, în acel secol, ştiinţa şi, mai ales, ingineria, au făcut paşi uriaşi şi că înaltul nivel de civilizaţie la care s-a ajuns se datorează în mod covârşitor ingineriei.
Inginerii deţin o putere uriaşă şi decisivă în societatea modernă. Viitorul umanităţii depinde, în cea mai mare măsură, de ingineri: ziditorii civilizaţiei de care ne bucurăm azi continuă să fie preocupaţi şi să acţioneze pentru a păstra, dar mai ales pentru a dezvolta ceea ce au clădit, iar SINGRO este un prilej de a prefigura viitorul.
Astăzi, aproape totul se sprijină pe comunitatea inginerească. Iar comunitatea inginerească înţelege să răspundă aşteptărilor societăţii şi să caute soluţii cu atât mai creative şi mai inteligente, cu cât problemele cu care se confruntă societatea contemporană sunt mai complexe.
Absolvenţii de învăţământ electrotehnic superior, care au studiat la Craiova din 1951 şi până în 2016, se includ, prin acest MESAJ, în ŞTAFETA INGINERIEI iniţiată de participanţii la SINGRO 2016."