Autoritatea stiintifica se construieste pe temelia competentei si responsabilitatii (II)
Data: 16 - 31 ianuarie 2012
Interviu cu prof. onorific dr. ing. Horea Sandi, presedintele Sectiei de Constructii si Urbanism a ASTR, la implinirea varstei de 80 de ani
(Urmare din numarul trecut)
4. In 1980 era in curs de pregatire pentru export un proiect de rafinarie pentru Anatolia Centrala, Turcia (autor: IITPIC - Ploiesti). Inspectoratul General de Stat in Constructii se implicase in aceasta actiune. Intr-un anumit moment, intr-o sedinta, seful Inspectoratului mi-a cerut o semnatura in alb, pe loc, in sensul ca la INCERC s-ar fi verificat rezistenta la actiunea seismica a unor rezervoare mari de produse petroliere. Am raspuns ca nu pot da o astfel de semnatura inainte de o verificare efectiva, iar reactia a fost dura. Aceste amintiri, la care pot fi adaugate cu usurinta altele, ilustreaza cazuri dramatice de incompetenta, iresponsabilitate si, indraznesc sa apreciez, lipsa de caracter. Sunt factori care nu vor disparea cu usurinta si de care trebuie sa se tina seama in orice tentativa de elaborare a unor viitoare strategii.
Un caz de alta natura, dar care merita sa fie semnalat. Cum s-a intamplat nu odata, anumite analize ingineresti s-au incredintat, si in cazul CNE Cernavoda, unor firme straine cu anumit renume. Pe aceasta cale, proiectantii nostri scapau de anumite raspunderi si riscuri personale. Imi permit sa amintesc si aici de o situatie care trebuie sa dea de gandit. In cladirea clasica a CNE exista componente care trebuie sa satisfaca cerinte de securitate specifice echipamentelor nucleare. Pentru a se satisface astfel de cerinte, o prima etapa este reprezentata de determinarea spectrelor de etaj pentru punctele de amplasare a echipamentelor in cauza. Determinarea acestor spectre s-a incredintat unei firme straine, dar, in paralel, ni s-a cerut sa efectuam aceste calcule si la INCERC. Rezultatul: am obtinut valori de trei ori mai ridicate decat firma straina. Cauza acestei diferente incredibile este simpla. La INCERC, structura de baza, un cadru spatial, a fost modelata realist, ca un cadru spatial, in timp ce, la firma straina, aceasta structura a fost modelata ca un sistem dinamic simplu. Acest caz, de domeniu antologic, ilustreaza pericolele care pot aparea daca nu verificam cu mijloace tehnice proprii, cu competenta, solutiile oferite de colaboratorii straini.
Alexandra Rizea: De asemenea, sunt cunoscute sintezele elaborate de dvs. referitoare la experienta acumulata in cazul cutremurelor puternice. Va rugam sa va referiti la cateva elemente ale acestei experiente.
Horea Sandi: Nu pot afirma ca am o experienta vasta in acest domeniu, chiar daca, pe langa experienta cutremurelor vrancene din 1977, 1986 si 1990, am venit, in calitate de consultant, in contact direct cu consecintele cutremurelor distrugatoare din Muntenegru (15 aprilie 1979) si Mexic (18 septembrie 1985). Ma voi limita in discutie la cutremurele vrancene amintite, care au generat provocari stiintifice si tehnice de incontestabila importanta. Mentionez in acest sens, in primul rand:
- obtinerea, de catre reteaua accelerografica INCERC, a unui bogat si deosebit de valoros tezaur de date instrumentale;
- aparitia necesitatii incontestabile a unei revizuiri radicale a normativului de proiectare antiseismica a constructiilor;
- organizarea, sub egida ONU, pentru perioada 1981 - 1984, a doua proiecte internationale destinate reducerii riscului seismic in regiunea balcanica;
- constatarea a doua necesitati de ordin stiintific si tehnic, de mare importanta: revizuirea radicala a conceptului de intensitate seismica si luarea in considerare, in analizele ingineresti, a neliniaritatii fenomenului de interactiune dinamica intre constructie si teren, in cazul incidentei cutremurelor puternice. Nu pot da aici multe detalii asupra activitatii depuse si rezultatelor obtinute.
Din punctul de vedere al problematicii seismologiei ingineresti, este deosebit de important si de favorabil faptul ca s-a obtinut un numar mare de date instrumentale semnificative privind miscarea seismica a terenului, acestea fiind datorate bunei functionari a retelei accelerografice INCERC. Faptul ca aceste date se refera la o succesiune de evenimente generate de o activitate a unei aceeasi zone de sursa a permis sa se evidentieze variabilitatea formelor de manifestare a cutremurelor vrancene puternice si masura in care conditiile geologice locale influenteaza caracteristicile miscarii seismice a terenului la diferite amplasamente. De asemenea, s-au putut evidentia caracteristici ale variabilitatii directivitatii radiatiei undelor seismice. Se poate afirma ca toate acestea inseamna progrese semnificative in cunoasterea conditiilor seismice din tara noastra.
Nu mai putin importante au fost informatiile de natura instrumentala si vizuala, completate de evaluari bazate pe calcule ingineresti, privind comportarea constructiilor. Au fost obtinute date si interpretari privind comportarea constructiilor in regim de suprasolicitare seismica, ca si privind influenta deformabilitatii terenului de fundatie. Acestea depasesc considerabil concluziile oferite de calculele simplificate, conventionale, uzuale in practica inginereasca.
Cunostintele obtinute au permis aparitia unui salt calitativ important al bazei normative pentru proiectarea constructiilor, ca si dezvoltarea unor propuneri de redefinire, la un nivel considerabil avansat, a intensitatii miscarii seismice.
Trebuie mentionate aici si datele obtinute, ca si elementele conceptuale noi, dezvoltate intr-un domeniu complementar ingineriei seismice vazute intr-un cadru traditional, as spune „clasic“. Ma refer aici la preocupari pentru evaluari ale riscului seismic care afecteaza ansamblul elementelor expuse, mergand dincolo de constructii, pana la riscul pentru functiuni esentiale din punctul de vedere social, pentru retele functionale distribuite pe teritoriu etc. etc. A fost importanta aici si participarea activa la o serie de proiecte internationale, unele dintre acestea mentionate mai inainte.
Al.R.: Activitatea dvs. stiintifica si didactica de peste o jumatate de secol va confera, desigur, autoritatea de a va pronunta asupra directiilor de dezvoltare in domeniile in care v-ati afirmat si, pe un plan mai larg, in „constructia“ societatii cunoasterii. Ce mesaje aveti de transmis, in acest sens, tinerelor generatii de ingineri?
H.S.: Sunt pus aici in fata unei probleme cruciale, care mi-a prilejuit multe constatari dramatice. Ma refer aici in special la pregatirea inginereasca a tinerilor, care conditioneaza direct succesul lor profesional. Pe de alta parte, nu trebuie sa uitam carente de natura celor mentionate in raspunsul la intrebarea a doua, care pot fi adeseori intalnite si la varstnici.
In urma cu sase decenii eram student. Pentru mine, activitatea inginereasca se contura in domeniul calculelor specifice Mecanicii ingineresti. Pregatirea oferita de cele doua facultati (de inginerie si de matematica, absolvite in 1954 - 1955) urmate in paralel, ma satisfacea atunci. Ea a dat tinerilor posibilitatea de a fi competitivi si in tarile avansate. In scurt timp, cand am ajuns sa lucrez in cercetare, am constatat insa ce goluri aveam in pregatire. Domeniile in care am lucrat (dinamica aplicata, inginerie seismica, siguranta structurala, actiuni, seismologie inginereasca) erau la inceput albe pentru mine, asa incat a trebuit sa fiu un autodidact.
Constructia societatii cunoasterii constituie o sfidare de cea mai mare complexitate, la care se va putea raspunde doar treptat, cu imaginatie, efort amplu si cu obtinerea treptata, in ritm lent, a unor rezultate. Sa nu uitam ca, in prezent, se intalneste o larga nemultumire la adresa calitatii studentilor, iar aceasta nemultumire nu imi este straina. Intr-un considerabil numar de cazuri, apare in evidenta precaritatea pregatirii pre-universitare, factor greu de inlaturat. Pe langa aceasta, se constata adeseori lipsa de interes pentru insusirea aprofundata a cunostintelor, dorinta de a trece pragurile de examinare cu orice mijloace, lipsa unei culturi generale decente etc. etc. Cauzele unor astfel de fenomene ingrijoratoare nu trebuie cautate numai in scoala preuniversitara. Trebuie sa ne gandim si la mediul cultural de familie, la genul de preferinte stimulate de reclamele de la televizor, la mediul cultural in sens larg, dar si la lipsa de speranta in realizarea unei cariere decente, factor demobilizator in cel mai inalt grad.
Al.R.: Adresandu-va felicitari si urari cu prilejul implinirii varstei de 80 de ani, va rugam, in incheiere, sa va referiti la principalele obiective ale activitatii dvs. profesionale in perioada urmatoare.
H.S.: In primul rand, tin sa va multumesc sincer pentru cuvintele frumoase pe care mi le adresati. Varsta aceasta constituie un prag destul de avansat, iar aceasta implica si oportunitatea regandirii unor orientari. Sper ca sanatatea sa-mi permita continuarea unor activitati profesionale, chiar daca este potrivit sa dau mai multa atentie unor preocupari complementare. Pe plan profesional, alaturi de preocuparile de coordonare a activitatii Sectiei de Constructii si Urbanism din cadrul Academiei de Stiinte Tehnice din Romania, mai am in vedere unele studii cu caracter in special analitic. Sper sa pot da curs si unora dintre invitatiile la intalniri stiintifice internationale. Pe de alta parte, simt o datorie morala de a insista pentru corectarea unor prevederi pe care le consider deficiente in documentele normative elaborate si oficializate in ultimii ani, in cadrul activitatilor declarate ca facand parte din strategia de racordare la baza normativa a Uniunii Europene. O astfel de initiativa nu este insa deloc usor de transpus in viata. Pe de-o parte, exista o inertie ridicata a sistemului de planificare, elaborare si oficializare a documentelor normative. Pe de alta parte, sunt de depasit niste sensibilitati umane care nu odata s-au dovedit a fi mai puternice decat logica, obiectivitatea si buna credinta.