Prudenta spiritelor lucide
Data: 16 - 31 ianuarie 2012
Evolutiile economice si sociale care au conferit noului an o stare acuta de tensiune, de la nivelul national la cel regional si comunitar pana la cel planetar, au determinat inmultirea semnificativa a luarilor publice de pozitie privind respectivele stari de fapt. Astfel, toti cei interesati - cu adevarat - sa cunoasca si sa inteleaga ce se intampla in jurul lor se afla intr-o dificultate tot mai mare, in special in conditiile in care meandrele economiei nu fac obiectul profesiei lor.
Chiar daca facem abstractie de pozitiile extreme, catastrofice (cum ar fi, de pilda, pronosticurile privind prabusirea inevitabila a Zonei Euro si, in consecinta, destramarea UE), exista un numar impresionant de pozitii „intermediare“ care dau ca sigure tot felul de „finaluri“ (bunaoara, retragerea masiva a investitorilor straini), ceea ce influenteaza, uneori decisiv, starile de spirit ale unor semnificative segmente ale populatiei.
Fara sa subapreciem macar o clipa uriasele dificultati provocate de criza globala (se impune a recunoaste, intr-o maniera lipsita de echivoc, ca n-am iesit din criza), se impune a observa ca exista - cel putin la nivel national - o serie de mijloace de a atenua si de a contracara influenta factorului extern. Si in aceasta privinta, pozitiile extreme sunt neoperante. Este imposibil de obturat aceasta influenta, dupa cum nu o putem considera drept paralizanta pentru orice demers autohton.
Nu intentionam sa ne erijam in autori ai unor lectii de necombatut, insa se cuvine sa examinam unele posibilitati insuficient fructificate. Intre acestea - multe legate direct de activitatea inginereasca - un loc central il ocupa politica de investitii. Este foarte bine ca, prin bugetul pe anul 2012, s-au suplimentat cu peste doua miliarde de lei fondurile destinate investitiilor publice, numai ca - in absenta unor prioritati clar definite, la nivel national - continua sa planeze pericolul irosirii multor resurse. La fel, este bine ca s-a stabilit, pentru anul 2012, un volum de accesare a fondurilor europene nerambursabile de 6 miliarde de euro, insa intarzierea cu care se adopta masurile menite sa simplifice si sa accelereze atat procesul de avizare, cat si cel de cofinantare diminueaza, zilnic, sansele atingerii obiectivului propus. Totodata, un factor cu influenta multiplicatoare pozitiva la scara intregii economii il constituie stimularea puternica a activitatilor de cercetare, dezvoltare si inovare, accentul cerandu-se a fi pus pe aplicarea cu operativitate maxima a rezultatelor inregistrate in aceste domenii care pot imprima economiei cel mai puternic dinamism posibil.
Mentionarea acestor elemente (la care s-ar putea adauga multe altele) nu are alt scop decat acela de a atrage atentia ca fatalismul este lipsit de sens si ca actiunea lucida reprezinta cel mai bun antidot la comportamente care - in loc sa ne apropie de iesirea din criza - ne indeparteaza de aceasta tinta a carei importanta nu mai trebuie subliniata.
O conditie esentiala pentru implinirea dezideratelor care isi gasesc expresia in obiectivele macroeconomice din 2012 (cresterea PIB, scaderea ratei inflatiei, diminuarea deficitului bugetar etc.) o constituie prudenta in abordarea, concomitenta, sistemica, a modalitatilor de „mobilizare“ a resurselor, cat si a gestionarii acestora. Daca stabilirea unor tinte nerealiste duce inevitabil la esec, tot astfel subaprecierea potentialului real determina rezultate submediocre.
Luciditatea pe care o evocam este legata strans de un instrument de baza al activitatii inginerilor si, in acelasi timp, a economistilor, si anume optimizarea. Indiferent daca ne referim la maximizarea rezultatelor sau la minimizarea esecurilor, calculul „rece“ privind toti factorii care concura la relansarea economiei din perspectiva efortului propriu, national, reprezinta cheia succesului. Ceea ce este mai mult decat un deziderat. Este un autentic crez profesional si etic.