Programul Presedintiei Romaniei la Consiliul Uniunii Europene (1 ianuarie - 30 iunie 2019) - II
Data: 16-31 ianuarie 2019 2019
După cum am mai informat, Programul oficial al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene (1 ianuarie- 30 iunie 2019) include două părţi. Prima - prezentată în numărul precedent - se referă la misiunea şi priorităţile Preşedinţiei rotative a României la Consiliul UE. Redăm acum ample fragmente din partea a doua a documentului, cea care detaliază obiectivele şi modalităţile de acţiune pentru principalele formaţiuni care alcătuiesc Consiliul UE, cu precădere cele care vizează zonele de interes ale inginerilor.
CONSILIUL ECONOMIC ȘI FINANCIAR
♦ Impozitare echitabilă și eficientă
Pornind de la așteptările cetățenilor privind capacitatea Uniunii de a identifica soluții viabile la problemele legate de impozitarea echitabilă, Președinția României la Consiliul UE va continua eforturile în direcția modernizării sistemului TVA și în special a regimului TVA în domeniul comerțului electronic. Pe aceeași linie, Președinția României la Consiliul UE este pregătită să sprijine dezbateri constructive privind baza fiscală comună a societăților.
Totodată, Președinția României la Consiliul UE va lucra asupra propunerilor privind impozitarea economiei digitale, luând în considerare, totodată, posibilitatea identificării unei soluții agreate în plan internațional. În funcție de progresele înregistrate pe parcursul Președinției Austriece, Președinția României la Consiliul UE își propune să finalizeze negocierile pe noile propuneri ale Comisiei referitoare la accize.
În vederea încurajării transparenței și a concurenței fiscale echitabile în plan global, Președinția României la Consiliul UE va continua lucrările de actualizare a listei UE a jurisdicțiilor necooperante în urma evaluării îndeplinirii angajamentelor luate de țările terțe.
Ca răspuns la solicitările Statelor Membre de consolidare a securității granițelor externe, Președinția României va lucra pe marginea proiectului de regulament privind finanțarea echipamentelor de control vamal ca prioritar. Președinția României la Consiliul UE își propune, de asemenea, să avanseze negocierile privind Regulamentul Customs post-2020, program ce sprijină dezvoltarea sistemelor electronice necesare implementării Codului Vamal al UE, activitatea autorităților vamale și cooperarea dintre acestea.
În vederea evitării dublei impozitări, dar și a distorsiunilor de ordin competitiv care pot apărea pe piața internă, Președinția României la Consiliul UE își propune să stimuleze discuțiile privind regulamentul Fiscalis post-2020, program de cooperare care permite administrațiilor fiscale naționale să facă schimb de informații și expertiză.
CONSILIUL OCUPARE, POLITICI SOCIALE, SĂNĂTATE, CONSUMATORI
♦ Mobilitatea forței de muncă și condițiile de muncă echitabile ca factori generatori de creștere și competitivitate pe piața internă
În domeniul ocupării forței de muncă și afacerilor sociale, Președinția României la Consiliul UE își propune să contribuie la promovarea principiului mobilității forței de muncă drept factor generator de creștere și competitivitate pe piața internă. Libera circulație a forței de muncă în cadrul UE reprezintă o formă de reflectare, în practică, a libertății fundamentale de circulație a persoanelor, consfințită în Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Această libertate presupune accesul nediscriminatoriu la locuri de muncă pe teritoriul Uniunii și este susținută de o serie de factori, precum egalitatea de tratament privind condițiile de muncă și accesul la securitate socială.
Pornind de la demersurile deja întreprinse la nivelul Uniunii, precum Strategia Europa 2020, Pilonul European al Drepturilor Sociale, Strategia Europeană privind Ocuparea, Președinția României la Consiliul UE va urmări consolidarea accesului lucrătorilor mobili la drepturile conferite prin Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene în raport cu munca prestată, în special în materie de securitate socială.
De asemenea, o atenție deosebită va fi acordată stimulării cooperării între serviciile publice de ocupare ale statelor membre și inspectoratele de muncă pentru reducerea unor elemente negative, precum: riscul de discriminare și munca nedeclarată; îmbunătățirea sistemului de informare/conștientizare a lucrătorilor mobili actuali sau potențiali cu privire la drepturile și obligațiile lor; identificarea unor factori care influențează mobilitatea forței de muncă, inclusiv identificarea aspectelor legate de reîntoarcerea lucrătorilor mobili în statele membre de origine și soluții practice de facilitare a reintegrării și menținerii voluntare a acestora pe piețele naționale ale muncii.
Având în vedere importanța subiectului, Președinția României la Consiliul UE își propune organizarea unei dezbateri privind mobilitatea forței de muncă, drept element de bază în asigurarea echilibrului pieței muncii. De asemenea, aspecte privind mobilitatea lucrătorilor vor fi discutate în cadrul reuniunii informale a Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) și a reuniunii grupului de lucru al coordonatorilor naționali EURES.
Președinția României la Consiliul UE are în vedere avansarea negocierilor pe marginea cadrului legislativ prin care se asigură protecția lucrătorilor și îmbunătățirea condițiilor de lucru, cu efecte directe atât asupra lucrătorului, cât și a productivității.
♦ Garantarea accesului la sănătate pentru toți cetățenii europeni
Printre obiectivele pe care Președinția României la Consiliul UE le are în vedere se află promovarea accesului universal al pacienților la medicamente, combaterea rezistenței antimicrobiene, îmbunătățirea acoperirii vaccinale, reducerea consumului excesiv de medicamente și îmbunătățirea controlului bolilor transmisibile. Totodată, mobilitatea pacientului va constitui o temă specială pentru Președinția României la Consiliul UE, care își propune, printre altele, să faciliteze un schimb de opinii privind stadiul aplicării Directivei privind asistența medicală transfrontalieră nr 24/2011/UE.
Președinția României la Consiliul UE intenționează organizarea unor dezbateri pe tema mobilității pacientului și a modalităților de impulsionare a cooperării între statele membre în ceea ce privește tratamentele pacienților cu boli rare în vârstă de până la 18 ani, precum și modalitatea de implementare a Directivei privind asistența medicală transfrontalieră nr. 24/2011/UE, pentru acești pacienți.
Continuarea eforturilor pentru accesul pacienților la medicamente constituie unul dintre cele mai importante aspecte pe care Președinția României la Consiliul UE le va urmări. Președinția își propune să aducă o contribuție importantă la identificarea modului de creștere a acoperirii vaccinale în contextul amenințărilor la adresa sănătății publice, prin facilitarea unui schimb de bune practici și expertiză.
Rezistența la antimicrobiene (AMR) și infecțiile asociate va constitui, de asemenea, un subiect important pentru Președinția României la Consiliul UE. Unul dintre obiectivele principale va viza avansarea discuțiilor cu privire la abordarea comună în sectorul uman, veterinar și de mediu - One Health approach. Președinția va propune un set de Concluzii ale Consiliului UE privind combaterea rezistenței la antimicrobiene și a infecțiilor asociate asistenței medicale.
De asemenea, Președinția României la Consiliul UE va urmări continuarea negocierilor în cadrul Consiliului privind propunerea de regulament privind coordonarea în domeniul evaluării tehnologiilor medicale. O atenție deosebită va fi acordată și aspectelor legate de domeniul sănătății, în cadrul propunerii de regulament privind Fondul Social European (FSE+), succesor al Programului în domeniul sănătății al Uniunii Europene.
Digitalizarea în domeniul sănătății (e-Health) va constitui, de asemenea, o temă de interes pentru Președinția română, care va organiza o reuniune de nivel ministerial și a Rețelei de specialitate eHealth.
CONSILIUL COMPETITIVITATE
♦ Către o Piață Unică mai integrată, mai echitabilă și mai digitalizată, care să faciliteze convergența economică și socială la nivelul UE
Piața Unică are un rol decisiv în creșterea competi-tivității la nivelul Uniunii Europene prin facilitarea liberei circulații a mărfurilor și serviciilor, a persoanelor și a capitalului. Un obiectiv esențial care trebuie îndeplinit la nivel european vizează eliminarea barierelor remanente de pe piața internă și asigurarea unui cadru echitabil și competitiv pentru consumatorii și companiile europene.
După 25 de ani de funcționare a Pieței Unice, în contextul în care succesul acesteia depinde nu numai de cadrul legislativ și gradul de implementare, dar și de realitățile economice, Președinția României la Consiliul UE își propune să faciliteze adoptarea unui set de Concluzii ale Consiliului pe tema Pieței Unice. Totodată, Președinția va depune eforturi să înregistreze progrese sau să finalizeze, acolo unde este posibil, inițiativele legislative aferente Pieței Unice. Astfel, cu privire la Piața Internă pentru mărfuri, Președinția va urmări finalizarea dosarului legislativ privind normele pentru respectarea și asigurarea aplicării legislației de armonizare a Uniunii referitoare la produse. Acest dosar, împreună cu dosarul privind recunoașterea reciprocă, au o importanță deosebită pentru Piața Unică.
Președinția României la Consiliul UE își propune, de asemenea, să înregistreze progrese în negocierile aferente pachetului privind Noile Avantaje pentru Consumatori și dosarului privind Certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente. Pentru Președinția României la Consiliul UE prezintă importanță dosarele legislative privind precursorii de explozivi și vehiculele cu motor.
Propunerea de regulament privind Programul Pieței Unice este un dosar deosebit de important, parte a Cadrului Financiar Multianual 2021 - 2027, care are impact asupra competitivității Pieței Interne, a IMM-urilor și a industriei europene. Președinția României la Consiliul UE își propune avansarea, cât mai mult posibil, a negocierilor pe acest dosar.
În context global, principala provocare a Pieței Unice o reprezintă adaptarea economiei UE la evoluția rapidă a tehnologiei.
Promovarea economiei inteligente și a mobilității întreprinderilor prin modernizarea dreptului Uniunii Europene în domeniul societăților, prin intermediul a două directive privind utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în dreptul societăților, transformările, fuziunile și divizările transfrontaliere vor constitui, de asemenea, dosare importante.
Un aspect de interes pentru Președinția României la Consiliul UE îl reprezintă creșterea gradului de inovare şi digitalizare în sectorul IMM-urilor, promovarea companiilor de tip start-up, scale-up și a companiilor de tip unicorn digitale. Președinția va aborda în dezbateri implicarea acestor companii în lanțurile valorice, având impact direct asupra competitivității industriei europene.
Președinția României la Consiliul UE își propune dezbateri cu privire la oportunitatea revizuirii și actualizării „Small Business Act" pentru Europa, în sensul adaptării acestuia la era digitală. Aceste dezbateri se vor derula prin intermediul Rețelei Europene a Reprezentanților IMM-urilor, SME Envoy. În contextul dezbaterilor privind politica industrială a Uniunii, Președinția își propune abordarea, la nivel ministerial, a aspectelor privind stimularea antreprenoriatului și a competitivității IMM-urilor.
Președinția României la Consiliul UE va susține promovarea echității și transparenței pentru piața serviciilor intermediate online, urmărind încheierea negocierilor asupra propunerii de regulament privind platformele online (Platforms-to-Business Regulation). Președinția va depune eforturi pentru identificarea unor soluții de compromis echilibrate, care vor permite creșterea gradului de transparență și combaterea practicilor incorecte, cu respectarea principiilor libertății contractuale și fără a impieta inovarea.
Totodată, Președinția va continua reforma în domeniul drepturilor de autor, contribuind la modernizarea cadrului legislativ european, pentru adaptarea acestuia la evoluțiile digitale și, implicit, pentru stimularea competitivității economiei UE. În context, se va urmări asigurarea unui just echilibru între interesele consumatorilor, care trebuie să aibă acces la conținut online de calitate, cele ale furnizorilor de servicii care contribuie la creșterea economică în UE și, nu în ultimul rând, a deținătorilor de drepturi, a căror activitate trebuie remunerată în mod adecvat.
♦ Asigurarea unei viziuni pe termen lung privind politica industrială a Uniunii Europene
Pentru UE este importantă menținerea unei baze industriale puternice care să asigure competitivitatea economiei europene, crearea de locuri de muncă și o pondere semnificativă a produselor cu valoare adăugată mare în exporturi.
Industria europeană are nevoie de o politică pe termen lung, cu o viziune cel puțin până în anul 2030, care să aibă în vedere diversitatea actualei baze industriale și să capteze oportunitățile aferente digitalizării, inovării, decarbonizării și economiei circulare, domenii determinante pentru viitorul industriei. Digitalizarea industriei europene trebuie să devină o prioritate la nivelul Uniunii.
Președinția României la Consiliul UE va promova Concluzii ale Consiliului în scopul impulsionării unei viziuni pe termen lung pentru politica industrială europeană. Președinția României la Consiliul UE va aborda industria, inteligența artificială și transformarea digitală a industriei, continuând ciclul dezbaterilor deja începute, despre inteligența artificială. De asemenea, Președinția va facilita dezbateri privind industria pentru apărare și alte sectoare industriale și creative.
Președinția României la Consiliul UE va continua să promoveze integrarea sistematică a competitivității industriale în toate domeniile de politică ale Uniunii, aspect de importanță majoră pentru menținerea competitivității UE la nivel global.
Adaptarea sistemelor industriale la digitalizare constituie o provocare, dar care poate fi transformată în oportunitate pentru creșterea competitivității industriale a Europei pentru următoarea decadă.
Transformarea digitală și inteligența artificială sunt principalii factori care vor contribui la conturarea politicii industriale a anilor 2030, pentru care va fi necesar să dezvoltăm abilități adecvate. În acest context, ne propunem stimularea dezbaterilor privind, pe de o parte, oportunitățile și provocările în materie de inteligență artificială, iar pe de altă parte, dezvoltarea competențelor digitale și îmbunătățirea alfabetizării digitale, în vederea reducerii decalajelor digitale și creșterii incluziunii socio-economice, precum și creșterea investițiilor în educație și performanță în STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematici).
De asemenea, Președinția României la Consiliul UE are în vedere lansarea în dezbatere a unor aspecte care să contribuie la realizarea unui cadru etic şi juridic adecvat în ceea ce privește inteligența artificială, astfel încât cetățenii și întreprinderile să aibă încredere în tehnologia cu care interacționează, să înțeleagă modul ei de funcționare, să beneficieze de un mediu juridic previzibil și de posibilitatea de fi luate măsuri de protecție eficiente care să le protejeze drepturile și libertățile fundamentale.
Având în vedere dinamica sectorului auto în contextul digitalizării și politicilor de mediu și mobilitate, Președinția va promova un dialog deschis și orientat către viitorul industriei auto.
În plus, Președinția României la Consiliul UE va organiza dezbateri în domeniul industriei de apărare, precum și în celelalte sectoare industriale și creative. Președinția își propune avansarea negocierilor în ceea ce privește propunerea de Regulament privind Fondul European de Apărare, un dosar de o importanță deosebită, parte a Cadrului Financiar Multianual 2021 - 2027, în vederea dezvoltării bazei industriale și tehnologice în domeniul apărării europene.
♦ Sprijinirea excelenței în cercetare și inovare în întreaga Europă pentru creșterea competitivității, prin măsuri și instrumente adecvate la nivel european și regional
Unul dintre obiectivele majore ale Președinției în domeniul cercetării-inovării este acela de a contribui, prin soluțiile promovate la nivel european, la reducerea disparităților în performanța din cercetare și inovare dintre statele membre UE, prin măsuri echitabile și instrumente adecvate, în vederea consolidării Spațiului European al Cercetării (ERA). Una dintre modalitățile concrete pentru atingerea acestui obiectiv o constituie promovarea extinderii participării și a partajării excelenței științifice în cadrul Programului Orizont Europa al UE, în sensul atingerii masei critice de cercetători și al unui impact adecvat al activităților CDI în societate, pentru toate statele membre.
Succesul Programului cadru este legat nu numai de prezența unei comunități științifice de înalt nivel, dar și de existența unor infrastructuri de cercetare de top, de reguli și programe de finanțare accesibile, compatibile și flexibile care să permită, prin efect sinergic, participarea tuturor celor care realizează performanța în cercetare din mediul public și privat și conexiuni bune între cercetătorii dintre diferite țări.
Rămânând consecvenți principiului excelenței, trebuie identificate acele mijloace și instrumente care să conducă la reducerea disparităților la nivel european din domeniul cercetare-inovare. Președinția României la Consiliul UE va urmări avansarea negocierilor cu privire la dosarul Orizont Europa, în scopul facilitării unui cadru post-2020 echitabil, accesibil, transparent și eficient pentru activitatea de cercetare-inovare la nivelul întregului spațiu european, precum și pentru reducerea tipurilor de instrumente de implementare și simplificarea accesului participanților la Programul Orizont Europa. Obiectivul Președinției este acela de a avansa negocierile pe acest dosar, în scopul obținerii unui progres substanțial.
Sprijinirea politicilor și inițiativelor europene din domeniul cercetare-inovare și spațiu, cum ar fi misiuni și parteneriate, Cloud-ul European pentru Știința Deschisă (EOSC), Consiliul European al Inovării (EIC) și Programul Spațial European vor constitui, de asemenea, aspecte pe care Președinția le va urmări cu prioritate în cadrul politicilor și inițiativelor europene aflate în diverse stadii de implementare.
Prin lansarea noului Program cadru european Orizont Europa, UE își propune să introducă în politicile de cercetare și inovare o nouă viziune prin lansarea unor misiuni, cu ajutorul cărora să se rezolve o serie de provocări la nivel global. Prin aceste misiuni, se urmărește ca politicile de cercetare și inovare să fie aduse mai aproape de cetățean, obiectiv urmărit și de Președinția României la Consiliul UE. De asemenea, se află în plin proces de reformă parteneriatele europene din cercetare, în sensul reducerii tipurilor de instrumente de implementare și simplificarea accesului participanților la Programul Orizont Europa. Președinția României la Consiliul UE va sprijini progresul în implementarea inițiativei europene European Open Science Cloud (EOSC).
În același timp, Președinția României la Consiliul UE va sprijini promovarea, prin intermediul Consiliului European pentru Inovare (EIC) a obiectivului de stimulare a inovării creatoare de piață, care să ofere valoare adăugată la nivelul UE, cu accent pe extinderea inovării la nivel european și internațional.
Promovarea rolului de lider al UE în domeniul spațial se va face și prin noul program spațial al UE, contribuind la adaptarea la noile necesități și tehnologii și consolidând, în același timp, accesul autonom al Europei la spațiu. Președinția va urmări avansarea procesului de negociere cu privire la propunerea de regulament privind Programul Spațial al UE, ca parte a pachetului de propuneri sectoriale aferente Cadrului Financiar Multianual 2021 - 2027.
Un alt obiectiv major pe care îl va urmări Președinția României la Consiliul UE vizează dezvoltarea unui Cadru Strategic European de cooperare în domeniul cercetării și inovării în regiunea Mării Negre. Având în vedere importanța strategică a Mării Negre pentru întreaga Uniune Europeană, cunoașterea detaliată a interacțiunilor dintre aceasta și râurile afluente are o importanță majoră pentru fundamentarea științifică a unor planuri de gestiune integrată a acesteia. Cercetarea - inovarea și educația sunt cele mai importante instrumente pentru maximizarea potențialului oferit de regiunea Mării Negre pentru o creștere albastră prin intermediul resurselor vii, turismului, culturii, transportului, energiei regenerabile sau hidrocarburilor.
Din această perspectivă, Președinția va urmări promovarea unei Agende Strategice de Cercetare și Inovare la Marea Neagră, care se va constitui într-un document strategic care va sta la baza definirii priorităților regionale, naționale și europene.
(Va urma)